3,292 matches
-
textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Discursul argumentativ este întâlnit cu predilecție în sfera comunicării științifice și a comunicării mediatice, fără a fi exclus din spațiul celorlalte stiluri funcționale. - Scopul normativ este specific textului legislativ și altor documente oficiale care stabilesc cadrul legal/regulamentar de funcționare a unor instituții, structuri administrative, organisme, asociații etc. - Scopul cognitiv este definitoriu pentru toate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ne ia Basarabia cu orice preț: noi nu primim nici un preț." De-acum încolo, păstrând și adâncind matca dreptului, Eminescu reacționează împotriva propagandei antiromânești din străinătate întreținută de Rusia și extinde considerațiile la destinul poporului român în fața barbariei asiatice. Războiul mediatic antiromânesc era, în bună măsură, o replică la argumentele minții de laser a lui Eminescu. Rusia nu se aștepta ca să găsească într-o țară mică, disprețuită o asemenea rezistență la nivelul filosofiei dreptului, al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
într-o stare dezolantă, cum o prezenta și Eminescu în articolul Dorobanții, dar nu numai. Poetul compară pagubele aduse de "afacerea MihălescuWarszawski" cu faimoasa "afacere Stroussberg" în căile ferate. Cu ajutorul corespondentului la Timpul, N.T. Moldoveanu, Eminescu declanșează un adevărat război mediatic împotriva oneroșilor, care-și atrăseseră de parte-le și o bună parte a justiției, inclusiv pe avocatul Titu Maiorescu, om al grupului Horowitz Warszawski Rubinstein Hessen Hagianoff, cum el însuși o recunoaște în jurnal. Bătălia se poartă în Timpul, preluată în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din toate puterile acest plan, indicând că trebuie realizat cât mai repede. Béla Kun a atacat primul în Transilvania, la 15 aprilie, dar armata română i-a alungat rapid pe unguri, până în la 1 mai, dincolo de Tisa. În Basarabia, atacul mediatic, cu manifeste care îndemnau la cucerirea tuturor instituțiilor și administrațiilor, s-a asociat cu declanșarea ofensivei Armatei Roșii ucrainene de-a lungul Nistrului. Christian Rakovski și comisarul sovietic pentru relații externe, Gheorghi Vasilievici Cicerin, au dat ultimatum românilor să evacueze
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
foarte simplu și comod accesibil sub formă de biți disponibili pretutindeni și întotdeauna, utilizabili în aproape orice acțiune. Mijloacele de a pune totul în relație există deci (și) la acest nivel. Ele permit, de pildă, o globalizare financiară, o infosferă mediatică instantanee, sau gestiunea cu o finețe extremă a fluxurilor financiare. El, nivelul tehnologic, dă tonul. După imaginea sa, oamenii, structurile și echipamentele pot și trebuie să se organizeze pentru a deveni din ce în ce mai intercompatibile. Puterea economică e asigurată celor care se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
acum le împrumută cu dobîndă... Nici o strategie veritabilă pe termen mediu sau lung nu guvernează "salvarea" europeană. Băieții ăștia au orbul găinilor și reacționează instinctual, pe termen scurt. Or, aici se impun restructurări majore, schimbări de mentalitate. Cu toată gargara mediatică, inclusiv discuțiile legate de mai multă integrare, UE pare că a ales să nu facă nimic și să moară. Suntem la o răscruce de drumuri și nu înaintăm nicăieri. Miniștrii de externe propun un președinte unic, o armată și o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să se conformeze obligațiilor de retribuire a capitalului investit, ca un produs de piață asemănător celorlalte sau aproape. În ciuda eforturilor depuse în numele protejării „diversității culturale”, economia hipermărfii consemnează răspândirea irezistibilă a logicii pieței în toate ramurile de activitate - un capitalism mediatic dominat de accelerarea vitezei și de proliferarea tot mai accentuată a produselor de unică folosință. Economia vitezeitc "Economia vitezei" Accelerarea procesului de învechire a produselor se manifestă în toate sectoarele. Un foarte mare număr de produse au o durată de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Decizia individuală coincide tot mai rar cu cea a clasei de apartenență. Și în vreme ce identitățile și sentimentele de apartenență la o clasă anume se estompează, opțiunile consumului, determinate din ce în ce mai puțin în mod unilateral de habitusuri și din ce în ce mai mult de oferta mediatică și de piață, se caracterizează prin imprevizibilitate, necoordonare, divergență. Deviere de neanticipat pe care am putea-o numi „efectul Diva”, cu referire la filmul lui Jean-Jacques Beineix, în care un tânăr funcționar la poștă de condiție modestă trăiește într-un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care utilizează frecvent serviciile Internet continuând să întrețină relații directe sau căutând să lărgească orizontul întâlnirilor reale. Să evităm clișeul declinului vieții sociale: pentru moment, nu există un real pericol privitor la înclinațiile spre sociabilitate, dezvoltarea virtualului și a universului mediatic având mai multe șanse să mărească importanța trăită a contactelor directe decât să le deprecieze. Dacă relațiile de vecinătate slăbesc, aceasta nu se petrece în beneficiul claustrării domestice, ci în cel al unei „sociabilități lărgite” mai selective, mai efemere, mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fericire rănitătc "Plăceri private, fericire rănită" Întreaga viață a societăților supradezvoltate se prezintă ca o imensă acumulare de indicii ale plăcerii și fericirii. Vitrine strălucitoare încărcate de mărfuri, reclame îmbietoare, plaje însorite și trupuri de vis, vacanțe pline de divertismente mediatice: societățile opulente afișează trăsăturile unui hedonism radios. Pretutindeni se înalță catedrale închinate obiectelor și divertismentului, peste tot răsună imnuri slăvind traiul bun, totul se vinde cu promisiuni de voluptate, totul se oferă în cantități imense și în ritmuri de muzici
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de valori, de a crea o proximitate emoțională sau o legătură de complicitate. Tot așa cum, în arta modernă, privitorul se impune ca un coautor al operei, publicitatea creativă face apel la un public mai activ, mai complice, educat în cultura mediatică. O întreagă zonă a publicității se joacă cu ea însăși așa cum se joacă cu produsul și cu consumatorul-actor. Stadiul „primitiv” sau behaviorist al publicității s-a epuizat: asistăm la desfășurarea momentului său ironic, reflexiv, emoțional. Adversarii publicității se dezlănțuie pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ale fericirii specifice economiei de piață. În acest punct al analizei, putem avansa ipoteza că pe această cale a „fericirii” incitative, publicitare are televiziunea cel mai mare impact asupra violenței tinerilor, și nu, cum s-a afirmat uneori, prin inflația mediatică a scenelor sângeroase. Să amintim că, în medie, copiii americani văd 40.000 de spoturi publicitare pe an. La orele de mare audiență, canalele de televiziune americane difuzează mai mult de 15 minute de publicitate pe oră. Pretutindeni jocurile pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sau vorbind la telefonul mobil. Dacă e un exces, acesta nu e atât orgiastic, cât audiovizual, telefonic și virtual. Sociologia cotidianului ne servește un Dionysos de slabă calitate, un Dionysos absorbit nu atât de căutarea plăcerilor excesive, cât de consumurile mediatice, avid nu atât de bacanale convulsive, cât de pașnice bucurii domestice. În vreme ce doctorii de la Sorbona celebrează reintrarea în grație a valorilor orgiastice, publicul plebiscitează Fabulosul destin al Améliei Poulain, „plăcerile minuscule” și alte asemenea înghițituri de bere! O mulțime de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
orice, dar nu a desfrâu. Tocmai aici e problema: fenomenul cel mai semnificativ constă mai puțin în exacerbarea orgiastică și mai curând în slaba ei răspândire socială efectivă. Nu totul funcționează la unison: realitatea socială nu corespunde imaginii de pe scena mediatică hipersexuală ce se desfășoară sub ochii noștri. Faptele sunt elocvente. Frecvența raporturilor sexuale s-a modificat puțin de la începutul anilor ’70, cuplurile cu mai mult de cinci ani vechime declară că au aproximativ zece raporturi sexuale pe lună. Nici timpul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
frecvent, interesul comercial și marketingul imaginii urbane sau regionale sunt cele care comandă această inflație galopantă. Prin punerea în valoare a specificului local și istoric se instalează, de fapt, ordinea hipermodernă a sărbătorii, a transformării culturii în marfă, a promovării mediatice, a turismului de masă. În același timp, întregul ansamblu al sărbătorilor înregistrează o spectaculoasă inflație a numărului participanților. În noaptea victoriei Franței la Campionatul Mondial de Fotbal, 1,5 milioane de parizieni au invadat bulevardul Champs-Elysées. În 1997, un milion
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
apare ca momentul privilegiat al râsului universal, fără opreliști; abia acasă, în fața televizorului, individul hipermodern își permite să râdă. Omul care râde nu mai e un homo festivus, ci, înainte de toate, un consumator de filme, de spectacole de varietăți, eventual mediatice. Ceea ce nu l-a împiedicat pe Paul Yonnet să vorbească despre o epocă „deosebit de bogată în râsete sonore”39. Dar despre ce fel de râs e vorba? Desigur, nu despre râsul comunicativ, nestăvilit, despre râsul de sărbătoare și gesticulațiile lui
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Veniturile exorbitante ale elitelor economice provoacă mânia generală. Impozitul pe marile averi va beneficia întotdeauna de o largă susținere populară chiar dacă randamentul acestuia este unul dintre cele mai slabe. Nu lipsesc cei care se bucură de nenorocirile vip-urilor, iar linșajele mediatice la care asistăm sunt dictate nu atât de spiritul de justiție, cât de voința de a oferi niște „capete” invidiei nesănătoase a publicului. Și la nivel înalt, panorama invidiei este la fel de diversificată. Reculul invidieitc "Reculul invidiei" Oricât de reală ar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
De ce numeroși părinți îi împiedică pe copiii lor să stea prea mult în fața televizorului? De ce suntem neliniștiți de efectele jocurilor video, de influența mărcilor asupra adolescenților și, în general, asupra oamenilor? Pentru că imersiunea totală a sinelui în universul hedonist și mediatic echivalează cu sărăcirea spiritului, cu existența fără interioritate, cu nimicirea subiectului ca ființă a reflecției și a perfectibilității. În ciuda tuturor incitațiilor la fericire, ordinea consumeristă nu este legitimă decât atât timp cât nu obstrucționează autonomia reflexivă a oamenilor, exigența formării și perfecționării
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
atât spirala nevoilor materiale, cât instituțiile de bază a căror sarcină ar fi, în mod ideal, să-i „înarmeze” pe oameni, să-i formeze dându-le uneltele necesare pentru a gândi, a acționa și a se perfecționa. Hipertrofia consumeristă și mediatică prezintă, în ultimă instanță, mai puține amenințări decât slăbiciunea sistemelor noastre de educație. Promovarea unor programe TV de calitate, punerea la punct a unor politici culturale ambițioase, toate acestea sunt foarte bune, dar este și oarecum naiv să crezi că
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Introducere Politicile sociale pentru mediul rural sunt fundamentate în principal în funcție de criterii de bunăstare, cu focalizare pe populația săracă sau cu risc mare de sărăcie sau de excluziune socială. Sub aspect ocupațional, ceea ce se remarcă, în principal, în abordările academice, mediatice sau pentru politici sociale, este distincția dintre ocuparea agricolă și cea neagricolă. Fără îndoială, săracii, pensionarii, vârstnicii, agricultorii sunt categorii importante pentru înțelegerea mediului rural și pentru orientarea politicilor sociale la nivelul acestui mediu rezidențial. Este știut însă că măsurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dimensiunilor restrânse ale populației neagricole din rural, diversității ridicate a ramurilor neagricole și situării lor între economia formală și cea informală. Vizibilitatea relativ redusă a acesteia este legată nu numai de caracteristicile mai sus menționate, ci și de tendința dezbaterilor mediatice și a politicilor publice de a vedea lumea rurală mai mult prin prisma activităților agricole decât prin cea a activităților neagricole. Dezbaterile publice și, într-o mare măsură, studiile sociale și economice care constituie baza politicilor economice s-au concentrat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
vacă. De asemenea, armonizarea fiscală, în special a TVA, este foarte atent reglementată în Cartea Albă, la fel ca și accizele, care joacă un rol important în comerțul cu băuturi alcoolice. În general, Cartea Albă a avut un mare succes mediatic. S-a considerat că, din cele 290 de directive, mai mult de 200 au fost adoptate de statele membre până la data-„fetiș” 1992. Piața Agricolă Comună De la începuturile comunității europene, problematica agricolă a ocupat un loc central printre preocupările acesteia
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
românilor În America privită ca pământ al făgăduinței, din interpolarea sau prelucrarea În memoria colectivă dinspre discursul elitei politice ardelene a principiilor wilsoniene ale autodeterminării din preajma unirii din 1918, din sprijinul american acordat partidelor istorice În perioada 1945-1947, din percepția mediatică, prin radio Vocea Americii și Europa Liberă 39 a americanului eliberator. Acest joc Între realitate și iluzie, Între suferință și redempțiune, Între constrângere și eliberare recompune, la nivelul mentalităților și sensibilităților colective, mitul venirii americanilor. Fără Îndoială că experiențele-limită trăite
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Orală al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Reconstituirea istoriografică și, În paralel, recuperarea memoriei colective, componentă a conștiinței istorice privind rezistența anticomunistă, au beneficiat de elaborarea sau articularea unui discurs public asupra acestui fenomen din istoria noastră, „Memorialul durerii”, În plan mediatic, sau locuri ale memoriei (monumente, statui, cruci) dedicate rezistenței anticomuniste constituie exemple În acest sens. Colectarea, prelucrarea și confruntarea unor date prezente În istoria oficială (cu predilecție cele din arhivele scrise) și a celor tezaurizate În memorie și memorialistică suplinesc
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
studiază ipostazele corpului și ale identității în modelele actuale ale tehnoculturii, începând prin a chestiona inteligența și viața artificială și sfârșind prin a sintetiza valențele vulnerabile ale imaginarului postuman, inclusiv pe cele din direcțiile ideologice alternative. Corpul integrat spațiului virtualității mediatice este socotit o convergență existențială și social-ideologică între condiția fizică și cea computațională: cyborgică, ca o interfață între organic și cibernetic, avatarică, ca o situare la limita întâlnirii dintre uman și reprezentațional, dar și transgenică, ca o conlucrare între biologic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]