83,164 matches
-
pregătită psihic pentru un eșec. Din fericire, pentru comisie a contat mai mult faptul că aveam recomandări excepționale de la profesorii din facultate, aveam note foarte mari în facultate, media pe cei patru ani de facultate a fost 9,20 și media la master 10. A contat și faptul că aveam certificat de traducător din engleză. Dupa vreo patru ani am aflat de la șeful meu, într-o discuție total întâmplătoare, că atunci când m-a angajat nu se aștepta "să scot vreodată vreun
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
numit director editorial al aceluiași ziar. “A fost o posibilitatea discutată mai demult, de când s-a încheiat mandatul meu de patru ani, ca redactor-șef. Încă din aprilie am luat în calcul această posibilitate”, a spus Cartianu pentru Pagina de Media. ”Începând cu data de 1 august 2012, Grigore Cartianu va fi numit director editorial al ziarului “Adevărul”. De la aceeași dată, el va îndeplini și rolul de director editorial al Editurii Adevărul Holding. Grigore Cartianu va continua să publice un editorial
Mihnea Măruță, noul redactor șef al Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/22255_a_23580]
-
în ceea ce privește controlul companiei Newsweek/Daily Beast, după ce coproprietarul acesteia, familia Harman, a decis să-și limiteze investițiile, fără a-și ceda acțiunile. Diller a precizat că familia Harman a ales să facă acest lucru după decesul, anul trecut, al magnatului media Sidney Harman. Diller a citat ca noi opțiuni trecerea în online a săptămânalului Newsweek, fără a oferi alte detalii. El a subliniat că schimbările vor avea loc în septembrie-octombrie. Grupul IAC a anunțat, luni, preluarea controlului asupra companiei The Newsweek
Newsweek ar putea renunţa la versiunea printată () [Corola-journal/Journalistic/22269_a_23594]
-
uz didactic - combinînd imaginea, textul și sunetul - sînt mai ales secțiunea de Mărturii (în care se reproduc fragmente memorialistice și critice despre Eminescu), o Cronologie (prezentînd, cu date, texte și imagini, biografia poetului, plasată în contextul epocii) și o secțiune Media (în care, pe lîngă imagini, sînt înregistrate 28 de poeme eminesciene în interpretarea unor actori). E de remarcat că textele (reproducerea volumelor) și cronologia sînt consultabile și în Internet (http://eminescu.petar. ro). Pentru lingvist, e de o extremă importanță
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
dovedit mai puternic decît Miloșevici grație atitudinii sale pro-occidentale. Cu alte cuvinte, cel care a cîștigat alegerile în Iugoslavia, l-a bătut pe Miloșevici deschizîndu-se către cei care au bombardat Iugoslavia, către cei care adică, potrivit unei anumite părți din media din România, au comis crime în Iugoslavia. Evident că victoria, prin revoltă socială, a celui care a preferat Occidentul "criminal", Koștunița, în fața apărătorului Iugoslaviei bombardate, Miloșevici, nu putea decît să-i încurce pe cei care au pus semnul egalității între
Perdeaua de fum by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16708_a_18033]
-
ne înfățișează el nu este numai un fenomen al vieții sociale ca oricare altul, analizabil și clasificabil, ci și o dramă. Marian Petcu, Puterea și cultura, o istorie a cenzurii, cuvânt înainte de Mihai Coman, Iași, Ed. Polirom, col. "Collegium", seria "Media", 1999. 216 pag. Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", prefață de Daniel Barbu, postfață de Petru Ignat, București, Ed. Nemira, col. "Politica", 1999. 128 pag.
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
abisală, de pedagogie, filosofie a științei, politică, economie, sociologie, istorie veche și contemporană, teozofie, artă avangardistă ș.a.m.d., continuând cu actele emise de organisme internaționale precum Uniunea Europeană și O.N.U., cu chestiuni legate de eutanasie, avort, New Age, media, comunicare și Internet (aflu cu acest prilej, mă întreb de ce ca pe o curiozitate, coordonatele site-ului Stephansdom din Viena) și cu versurile cântecelor lui Bruce Springsteen (Fifty-seven channels and nothin'on...). Trebuie menționat - poate pentru că de prea multe ori
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
pînă la Marea Neagră, pornite toate din piatra de Măgura, din acest calcar sedimentar de pe fundul Mării Sarmatice, au forțat încetul cu încetul gratiile închisorii și au prefigurat orizonturile unei libertăți nici pînă astăzi cîștigate cu totul. Și nu întîmplător, în mediile cu nostalgii totalitare încă vii și cu deprinderile discreționare întregi, cum este, de pildă, Călărașiul, vechii activiști, abia coafați, se luptă și acum cu monumentele, știind instinctiv că libertatea creației este cel mai crîncen dușman al lumii estropiate pe care
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
ajutor la identificarea și la conștientizarea lor, printr-un minim efort de autoanaliză și de limpezire care nu trebuie nicidecum ignorat. Pe de altă parte, e semnificativ că o carte cum să se face ecoul acelui curent foarte puternic în mediile mai sus-amintite, intitulat - atât de sugestiv - behaviorism (ori, în traducere neaoșă, comportamentalism). Teoria formulată pentru prima oară în 1925 de către psihologul J.B. Watson se cristalizează în jurul ideii că "activitatea psihică poate fi definită în termeni de date comportamentale" (Antony Flew
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Sunt deja trei-patru ani de când constatăm o accelerare spectaculoasă a schimbării care a clocotit la foc mic întregul deceniu. Reînnoite sunt limbajul, media, moda, moravurile, muzica, sentimentele, sexualitatea, starea civilă etc. Câteva întrebări numai, și câteva îndoieli, cu privire la calitatea și la scopurile acestor transformări. Chiar dacă are calități certe și promițătoare, emanciparea nouăzecistă nu se remarcă deocamdată și prin calitate; nu propune scopuri, ci
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
la nivelul etalon al unor studii statistice), lipsa unor invenții terminologice care să dea socoteală oricui de identitatea și de sănătatea inconfundabilă a acestor manifestări. Anonimatul lor cultural, timiditatea bătrânicios virgină din mediul universitar a obrăzniciei care caracterizează strada și media este, în opinia mea, tot ce poate fi mai dezolant. Efervescența ideilor ne rămâne, cel puțin pentru moment, în întregime străină, continuând să ne mulțumim cu tot soiul de gadgeturi comportamentale, în loc de mize, și cu importul mult prea cuminte al
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
haz de necaz. Povestea noastră/ The Story of US (producție SUA, 1999, distribuit de Intercom Film România); cu: Bruce Willis, Michelle Pfeiffer; regia: Rob Reiner; scenariul: Alan Zweibel și Jessie Nelson; Notting Hill (producție Marea Britanie, 1999, distribuit de Glob Com Media) - cu: Julia Roberts, Hugh Grant, Rhys Ifans; regia: Roger Michell; scenariul: Richard Curtis.
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
care ei le joacă în eterna comedie a existenței, nu se stinge niciodată, indiferent de temă, tehnică narativă, gen literar. De altfel experiența s-a și făcut. A făcut-o Ioan Groșan însuși, luându-și subiectele din cele mai diferite medii și epoci și utilizând toate formulele literare aflate la îndemână, de la stilul indirect liber, care îi plăcea atât de mult lui Marin Preda, și până la cel eseistic, în care s-a împotmolit până la urmă, ca într-o imensă halviță, Nicolae
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
din spațiile ei consacrate, uneori destul de încremenite, alteori izolate în relația exclusivă cu un public captiv, că ea pătrunde în teritorii proaspete, că stabilește parteneriate noi și diversificate și, lucrul cel mai important, că ea intră în contact direct cu mediile de afaceri și cu oamenii de acțiune, nu are cum să rămînă fără consecințe, indiferent dacă la început lucrările se vor vinde sau nu. Din aceste pricini, dar și din altele pe care acum poate că nici nu sîntem în
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
unul literar și pînă la urmă a ieșit o carte groasă, de 600 de pagini, care include și traducerea în italiană a textului. Această ediție critică, publicată în colecția Departamentului, a avut recenzii foarte bune. A ajuns volumul și în mediile universitare din România? Prea puțin, fiindcă și la noi cărțile sînt scumpe și doar ce dăm noi, pe cale directă, colegilor români ajunge la cei interesați. Se știe că în Italia au fost și sînt foarte buni româniști, care au contribuit
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
trecuți de 55, 60 de ani. Așteptam de la ei așa cu nesaț, cu nerăbdare, o multitudine de tentative de toate tipurile pentru a impune tinerilor o disciplină a lecturii, o disciplină a selecției lecturii. Ne-a năpădit această avalanșă a mediei, această catastrofă, după părerea mea. Eu sînt total împotriva mass-mediei. Nimic n-a putut să facă mai rău sufletului românesc. Poate pînă acum n-a făcut atît de rău pe cît o să facă de aici încolo. Ce programe culturale reale
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
Gheorghe Grigurcu Numele lui Virgil Ierunca produce, în unele medii, un veritabil scandal. Scandalul pe care-l provoacă adesea adevărul și justiția. Inevitabilul scandal, cînd, în conștiințe, apele trebuie să se separe de uscat, în temeiul faptului că viața lucidă și responsabilă a omului are îndatoriri imprescriptibile față de sine însăși
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
să-ți imaginezi cum ar fi arătat cinematograful în Evul Mediu. Poate părea un promo ușor deplasat pentru un festival de scurtmetraj al cărui îndemn publicitar e infinit mai tranșant: "un miriapod are sute de picioare, o soacră emite, în medie, două miliarde cuvinte, iar Ben Hur se-ntinde pe sute de mii de metri de peliculă..." La capătul acestui inventar de zerouri, concluzia-slogan se impunea aproape de la sine - "Siate brevi!" (adică "Fiți scurți!") - și mai-mai că-ți vine și ție
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
autohtonă. Lipsesc de asemenea ironia căznită, incisivitatea, nevoia de amprentă personală pe produsul documentar, impulsul jurnalier înțeles ca indiscreție sau agresivitate. în locul acestora descoperim căldură umană și emoție bine temperată, curățată de patetismul care adesea îneacă produsele (uneori aparținând altor medii decât cel cinematografic) sosite dinspre Moldova. Excesul estetizant la nivelul imaginii e o altă fericită absență. Discreție sau adecvare sunt, probabil, termenii cei mai potriviți pentru a descrie regimul de viață al celor patru filme, relația implicită a realizatorilor cu
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
2181, 1997, 3); "nu pot fi evitate decît prin butonarea telecomenzii" ("România liberă", 2564, 1998, 3); "dintr-o întîmplare fericită, am butonat marți telecomanda pînă am nimerit pe frecvența unei televiziuni de buzunar" ("Evenimentul zilei", 2321, 2000, 10); "faptul că media generală are o valoare mai mică decît cele două reprize se datorează pauzei, interval în care telespectatorii au mai butonat telecomanda" (ib., 14 iunie 2000, varianta pe Internet) etc. Fixarea în limbă a acestei sfere lexicale e accentuată de faptul
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
Nicolae Marinescu, redactor-șef - Constantin M. Popa, secretar general - Ilarie Hinoveanu, redactori - Ion Buzera, Gabriel Coșoveanu, Sergiu Ioanicescu, Ion Militaru, Aurelian Zisu). Numărul 4-5, de 32 de pagini, are ca temă canonul, un subiect mult discutat în ultima vreme în mediile universitare și în presa culturală. Pe lîngă numeroase contribuții eseistice, Mozaicul publică și o anchetă cu titlul Bătălia recanonizării, cu 9 întrebări referitoare în special la ierarhiile literare, succes și marje de eroare în exercițiul "cotării", demitizări și reevaluări etc.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
face dintre poeții publicați la marile edituri, edituri la care mulți nu ajung niciodată. E un fel de nedreptate, dar așa a fost întotdeauna. Sigur, există poeți care pot fi supraevaluați fiindcă au poziții în universități, în critica literară, în media, în edituri. Sunt bine plasat, așa că pot să vorbesc. Nu trebuie să ne facem iluzii în legătură cu criteriile. E evident că timpul își va face treaba. Să nu uităm niciodată că cel mai mare poet francez din secolul al XIX-lea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
viața unei comunități de rromi din vecinătatea Clujului). În acest context, o Românie fotogenică "decupată" de un turist (cum altfel decît american, după ce i-am așteptat atîta?) devine - ca potențială strategie de "optimizare" la nivel național - cea mai bună ofertă media posibilă. Chiar dacă frecvența cu care americanul James se entuziasmează în fața acestor "simple people" care sunt românii depășește cu mult maxima admisibilă, ezit să citesc serialul lui Iepan ca pe o ofensă la adresa românilor, înclinată fiind mai degrabă să-l văd
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
Mircea Mihăieș Cel mai recent sondaj "Metro Media Transilvania", finanțat de "Fundația pentru o Societate Deschisă" ar trebui, dac-am mai avea resurse de normalitate, să ne bage spaima-n oase rău de tot. Nu pentru că populația pare să fi făcut o obsesie din revenirea lui Iliescu și
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
tip piramidal, cu ierarhii puternice și irevocabile. După 1990, chiar dacă au dispărut formal elementele de obligativitate, reflexele acestora au rămas încă, în condițiile în care Bucureștiul, capitala, continuă să reprezinte spațiul cu o maximă concentrare a vieții artistice și a mediilor specifice de reflectare a acesteia. Astfel, în ultimii ani au organizat, oarecum oficial, în spațiile Ministerului Culturii, mari expoziții, un fel de Saloane în accepțiunea consacrată a cuvîntului, filialele din Iași, din Constanța, din Ploiești etc. Prin premisele lor, dar
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]