11,179 matches
-
mă refer mai curând la propria mea experiență. Aș spune mai întâi că mentalitatea ambiantă îi pregătește pe tineri mai curând pentru ideea de cuplu, decât pentru cea de familie. Este aici una din consecințele generalizării, grație romantismului, a concepției medievale de fin amors, a dragostei cavalerești, caracterizată în sinteză de un soi de pasionalitate implacabilă. Surprinși de acest "blestem"amoros, tânărul și tânăra nu au în fond decât opțiunea de a se supune și de a forma un cuplu, întemeiat
INTERVIU CU AMBASADORUL MARIUS LAZURCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356498_a_357827]
-
părea că respira aristocrație - scări somptuoase de marmură, ca de palat, lampioane în stânga și în dreapta, oglinzi imense, scaune îmbrăcate în catifea vișinie, mocheta luxoasa pe jos, totul este ca un adevărat palat. Te întâmpină peste tot o opulenta de castel medieval. Singura problemă este că în acest moment Cazinoul NU este funcțional, ci are un aer jalnic de clădire părăsita. Nu este în ruină, dar este învăluit într-o tristețe deprimanta, ca o cladire cuprinsă de MOARTE. Prin unele colțuri ploua
CAZINOUL DIN CONSTANTA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356559_a_357888]
-
un muzeu reprezentativ pentru artă și cultură modernă a lumii, cu o amprentă puternică de cultură a Americii. O combinație de classic și modern, muzeul American poartă amprenta multiculturalitatii - obiecte de artă Islamică, Africană, Europeană și Americană, arme și armuri medievale și opera de artă moderne suprarealiste, fotografii, costume populare și sculpturi, conviețuiesc pașnic și se completează reciproc. Printre exponate se află și câteva sculpturi ale lui Constantin Brâncuși. 10.ART HISTORY MUSEUM WIEN - Habsburgii erau colecționări de artă pasionați. Muzeul
CELE MAI FRUMOASE SI CELEBRE MUZEE DIN LUME de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356582_a_357911]
-
de Lusignan, francez de origine și rege al Ierusalimului la acea dată, cumpără insula și aduce mulți nobili din Franța, Ierusalim, din Regatul Antiohia și Armenia. Din nou Nicosia devine sediul central al noilor stăpâni care au rămas în Regatul medieval al Ciprului timp de aproape 300 de ani (1192-1489). În ciuda faptului că sistemul feudal dur impus de lusignani a adus marea parte a ciprioților la statutul de iobagi, în Nicosia - ca și în alte zone ale insulei - dinastia franceză a
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
a săpăturilor arheologice ce au avut loc aici. 5.000 de ani de istorie cipriotă sunt adunați cu migală între pereții acestui muzeu, din anul 3000 î.Hr. și până în prezent. Piese arheologice, fotografii, hărți și cărți vechi, costume tradiționale, ceramică medievală, bijuterii și piese de mobilier constituie zestrea expozițională a muzeului. Obiectele sunt repartizate în mai multe galerii amplasate pe caturile vechiului conac: Galeria Nicosiei, cuprinzând obiecte antice, Galeriile bizantine și medievale unde se poate vedea o superbă colecție de nave
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
arheologice, fotografii, hărți și cărți vechi, costume tradiționale, ceramică medievală, bijuterii și piese de mobilier constituie zestrea expozițională a muzeului. Obiectele sunt repartizate în mai multe galerii amplasate pe caturile vechiului conac: Galeria Nicosiei, cuprinzând obiecte antice, Galeriile bizantine și medievale unde se poate vedea o superbă colecție de nave aparținând secolelor XIII - XV, Galeriile venețiene, cu costume venețiene și o colecție de hărți vechi, Galeriile otomane, Galeriile britanice și apoi cele aparținând perioadei de după dobândirea independenței de stat. Tot în cadrul
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
o poartă ca pe propria-i soartă. Atenție dar, clipa nu este har, ci e drum sau hotar! Să vorbesc cu mine însămi, e ca un tratament. O fi un semn al epocii moderne? „Omul arhaic vorbea cu cosmosul, omul medieval vorbea cu Dumnezeu, omul modern cu el însuși”, spunea Heineman, și se confirmă. Te las să răspunzi singur cititorule pentru că eu știu: îmi place să vorbesc cu mine însămi... și am încept să scriu. Și am scris până acum peste
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
de-o clipă, coabitarea frenetică în ansamblul lanțului ființei. La acesta, femeia nu e o închipuire, ca la Dante, nu e o donna angelicato, așa cum nu este un oarecare "obiect" folosit în potolirea simțurilor și desfătare, ca în silogismul misoginilor medievali. Poetul, lipsit de identitate civică, atribuie femeii nu scheme decorative și abstracțiuni, ci "identități corporale captivante și spirituale" (Z. Cârlugea, "Poezia lui Lucian Blaga", 1995). Erosul blagian nu apare niciodată ca pasiune erotică. În adâncurile arderii ekstazis-ului, intereferența logoseros ne
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
de-o clipă, coabitarea frenetică în ansamblul lanțului ființei. La acesta, femeia nu e o închipuire, ca la Dante, nu e o donna angelicato, așa cum nu este un oarecare "obiect"folosit în potolirea simțurilor și desfătare, ca în silogismul misoginilor medievali. Poetul, lipsit de identitate civică, atribuie femeii nu scheme decorative și abstracțiuni, ci "identități corporale captivante și spirituale"(Z. Cârlugea, "Poezia lui Lucian Blaga", 1995). Erosul blagian nu apare niciodată ca pasiune erotică. În adâncurile arderii ekstazis-ului, intereferența logoseros ne
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
dezvoltat de-a lungul timpului o seamă de raporturi. Atât societatea civilă cât și Biserica, luată ca instituție, au evoluat de-a lungul timpului și între ele s-au dezvoltat o seama de relații, de la cele mai bune �în epoca medievala, la cele mai neproductive − în epoca socialistă de aceea se cuvine sa facem o seama de precizări în ceea ce privește natura raporturilor Bisericii Ortodoxe cu societatea contemporană. Relația Bisericii cu statul a fost statornicită de însuși Mântuitorul încă din timpul activității Sale
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
unor cerințe de ordin militar în primul rând, avea însă și scopuri politice, urmărind consolidarea și extinderea stăpânirii maghiare la sud de Carpați, obiectiv major al politicii regalității maghiare din acea perioadă. În privința numelui de Severin dat banatului și cetății medievale, nume ce a dăinuit și după dispariția, în 1524, a cetății, trebuie spus că părerile sunt împărțite. Unii cercetători cred că această denumire ar trebui pusă în legătură cu SEVERN în limba bulgară - „de nord”, alții asociază această denumire cu numele împăratului
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
toate probabilitățile trebuie pus leagănul poporului roman” (George Vâlsan, Ținutul Porților de Fier, în Arhivele Olteniei (A.O.), V, 1926, nr. 23, p. 6; Idem, Leagănul poporului românesc, în A.O., VII, 1928, nr. 35, p. 2). 2Mișu Davidescu, Monumente medievale din nord-vestul Olteniei, București, Editura Meridiane, 1970, p. 12-13. 3Ștefan Ștefănescu, Țara Românească de la Basarab I Întemeietorul până la Mihai Viteazul, București, Editura Academiei, 1970, p. 18-21. 4Ibidem, p. 22. 5Idem, Bănia în Țara Românească, București, Editura Științifică, 1965, p. 19
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Editura Academiei, 1951, p. 264. 7Maria Holban, Din cronica relațiilor româno-maghiare în secolele XIII-XIV, București, Editura Academiei, 1981, p. 56-57. 8Ibidem. 9Ștefan Ștefănescu, Bănia în Țara Românească, p. 19. 10Ibidem, p. 20. 11Al. Bărcăcilă, Turnu Severin: Trei veacuri de viață medievală, în “Arhivele Olteniei” (A.O.), an XII, 1833, nr. 65-66, p. 22. 12Ibidem, p. 23. 13Ibidem. 15Documente privind istoria României, B. Țara Românească, sec. XIII, XIV, XV (D.I.R.), București, Editura Academiei, 1952, p. 1-5. 16Ibidem, p. 2. 17Ibidem. În privința carectorului
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I.), an XXXII, fascic. 94, p. 150-155; M. Davidescu, op. cit., p. 11-12. 24M. Davidescu, op. cit., p. 11-12. 25Al. Bărcăcilă, Cetatea Severinului, raport sumar de cercetări arheologice, p. 4-5. 26Al. Bărcăcilă, Turnu Severin. Trei veacuri de viață medievală, în A.O., XII, 1933, nr. 65-66, p. 24. 27Ibidem, p. 24-25. 28D.I.R., C. Transilvania, veac XIII, vol. II, p. 64-134; Istoria militară a poporului roman, I, p. 340. 29Maria Holban, op. cit., p. 88-89. 30Șt. Ștefănescu, op. cit., p. 29
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
bășicuțe ale clipei că omenia, cinstea și bunul-simț au fost și de-a pururi vor rămâne fundamentul de neclintit al umanului autentic, sau - Doamne ferește! - să le amintești de omenia lui Rüdeger (unul dintre admirabilele personaje zugrăvite în Cântecul Nibelungilor, capodopera medievală a literaturii germane), despre care marele poet anonim spune că „E sufletu-i grădină în maiul înflorit și-i bucuros de oaspeți cum nu s-a mai aflat”! ...De mic copil am învățat de la bunica mea dinspre mamă frumusețea absolut
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
origine germană, bazat fiind pe un cântec popular german din secolul al 16-lea („Der Herr der schickt den Jokel aus”; informații în acest sens în „Encyclopaedia Judaica”, ediția 1971, volumul 7, coloana 1048), bazat pe un cântec popular francez medieval destinat copiilor. Aceiași cercetători își sprijină punctul de vedere pe faptul că „Hâd Gadya” este introdus pentru prima oara în textul „Hagadei de Pesach” în ediția apărută la Praga în anul 1590 (o „Hagada” existența în cercul evreilor așkenazi) și
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
tendință de paralelizare a textului cântecului cu legende din Talmud și cu modul de viață al evreilor în perioada talmudica, deci anterioară secolului al 6-lea al erei creștine. Motivele literare și aspectele simbolice Textul cântecului are forma unei poezii medievale epice bazată pe ritm și aliterație. Un om - tatăl - cumpăra un ied contra sumei de doi zuzi. Denumirea monedei amintește pe cea a vechii monezi „scud” (plural: „scuzi”) existența în Franța medievală și renascentista; pentru comparație menționam această denumire, în
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
aspectele simbolice Textul cântecului are forma unei poezii medievale epice bazată pe ritm și aliterație. Un om - tatăl - cumpăra un ied contra sumei de doi zuzi. Denumirea monedei amintește pe cea a vechii monezi „scud” (plural: „scuzi”) existența în Franța medievală și renascentista; pentru comparație menționam această denumire, în formă literară, atât în cronici, cât și, sub influența lor, în românul „Cei trei muschetari” de Alexandre Dumas. Tatăl aduce iedul acasă. Motanul, flamand și sălbatic, se repede la ied și îl
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
observa că sistemul repetării complectate din strofă în strofă pe calea întoarcerii înapoi este folosit și în textul din Had Gadia, alt cântec cântat în seara de Pesah, inițial de evreii așkenazi, de asemenea influențat de un cântec popular german medieval. Cântecul „Ehad, mi yodea”? a fost tradus în limba română în toate traducerile românești ale Hagadei, dar în proză și fără explicații. Am încercat să prezint acest cântec pe baza explicațiilor istorico-literare date de cercetători. În continuare adaug traducerea versificată
CÂNTEC DE PESAH de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368875_a_370204]
-
justificând până la un punct încadrarea în lumea balcanică: aspectul de vrăjitoare ascunde chefuri nebune, amintindu-ne de Pena Corcodușa din „Craii...” lui Matei Caragiale. Poemul în prima variantă pune accent pe descriere și pe pitoresc, cât și pe magia practică medievală cultă- țeasta-, simboluri ca racul, leul, alături de altele din varianta finală, ca scorpia, câinele și săgetătorul. Remarcabil este în toate variantele poemului spiritul de simpatie al poetului pentru nefericita nebună. În ciclul„Domnișoara Hus” poezia de cunoaștere încetează dar rămâne
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
aici o natură translucidă, sticloasă, „în care albul este aici culoarea dominantă” (Adrian Marino- Retrospectivă...), o natură rece, în care afecțiunile poetului merg spre regnul animal: molusce, meduze, gasteropode, melci, vietăți translucide. „Riga Cripto și Lapona Enigel” ia forma baladei medievale, un fel de menestrel al regelui-ciupercă, la spartul nunții. Este un fel de „ Luceafăr” întors pe dos, cu rolurile inversate. Și aici ca și la Eminescu drama derivă din incompatibilitatea dintre două lumi: Riga Crypto, cel cu „inima ascunsă” care
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
culturale și literare din țară și mai multe cărți: „Antim, logos și personalitate”, „Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin”, „Expresivitatea involuntară”, „Figura spiritului creator”, „Imanența literaturii”, „Introducere în poezia contemporană”, „Sistematica poeziei”, „Poezia unei religii politice”, „Poezia medievală în limba română”, „Antim Ivireanul”, „Literature and propaganda in comunist România”, „Literatura română sub comunism. Proza”, „Literatura română sub comunism. Poezia”, „Iluziile literaturii române”, „Imanența literaturii”, „Literatura română sub comunism: 1948-1964”, „Simulacrele normalității”, „Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelității”, „Sesiunea de
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
fluvial; Bruxelles este capitala Belgiei, sediul guvernului și parlamentului federal, precum și a mai multor entități federale: Regiunea Capitalei Bruxelles, Regiunea Flandra și comunitățile franceză și flamand, Piața centrală sau Grote Markt Și aici ca și în întreaga Belgie întâlnești istoria medievală a existenței ca oraș, în felul cum au fost ridicate aceste monumentale clădiri istorice, în stil gotic sau baroc, precum bursa ori castelele existente, Catedrala Saints Michel et Gudule de Bruxelles, sau cele din Piața Centrală cum ar fi Casa
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
oraș, în felul cum au fost ridicate aceste monumentale clădiri istorice, în stil gotic sau baroc, precum bursa ori castelele existente, Catedrala Saints Michel et Gudule de Bruxelles, sau cele din Piața Centrală cum ar fi Casa Regală, Casele Ghildelor medievale., clădirile Breslelor sau clădirea primăriei. "Piața Grote Markt este una dintre cele mai frumoase piețe din Europa, dacă nu din lume”. Aceasta este propoziția cel mai des auzită când turiștii ce vizitează orașul Bruxelles sunt rugați să descrie piața centrală
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
și locuia tot în Românașii la un “gratar” și ceva “udătură” să meargă bine la friptură. în Pecineaga. Dacă-i pun la socoteală și pe cei mici, eram în living doisprezece români adunați de pe meleagurile patriei, într-un oraș flamand medieval, unde în afara localnicilor mai trăiau ca pondere prin zonă circa o sută de mii de bulgari, peste zece mii de români, turci fără număr, albanezi etc. Fetița cea mică, Ana-Maria învățase la școală și cum îl chema pe primul turc venit
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]