2,529 matches
-
zaharoase Cacao, unt de cacao, grăsime și ulei de cacao, ciocolata: dulciuri (bomboane, drajeuri, caramele, rahat, halva etc.); produse de laborator și cofetărie; conservarea în zahăr a fructelor, sâmburilor de fructe și a altor părți ale plantelor; fabricarea gumei de mestecat etc. Excepții: Producția de zaharoza lichidă sau solidă este cuprinsă în clasa 1583 (Fabricarea zahărului). 1585 Fabricarea pastelor făinoase alimentare și a altor produse făinoase Paste făinoase: spaghete, macaroane, tăiței, alte paste. 1586 Prelucrarea ceaiului și cafelei Activități de prelucrare
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
nu ființele crescute în noapte, agricultura a precizat că urgențele sînt embrionare, urgența întîi, urgența a doua, a treia, de aici încolo urgențele nu mai țin de creștere, încă o sămînță de floarea-soarelui, polițist de o tablă pe umăr, așa mestec în gînd și despic marea taină a exprimării, tablă, sergent îmi zicea, agent, subcomisar acum, să nu fie forța de represiune, întinerim, femeia lîngă care am ajuns și-a marcat părul de blondă și cercei mari, rotunzi, așa se poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în patria lor nu s-au compromis genetic: "Romînii și după vremile lui Aurelian au rămas în Dachia neam osebit" (Maior, 1990, p. 67), caracterul lor deosebit fiind dat de faptul că "romanii cei rămași în Dachia nu s-au mestecat cu altă oare care ghintă, prin căsătorii" (p. 69). Antropologia socio-culturală a evidențiat că unul din mecanismele cruciale în păstrarea purității este instituirea unor norme rigide privitoare la "comensualism și connubium" (i.e., interdicția de a mânca împreună și de a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
despre el, dar eu nu cred, că o gospodină i-ar fi dat un șervet și săpun să se spele, deoarece lucra cu ziua la săpat o groapă pentru îngropat cartofi. Ion a mușcat din săpun și după ce l-a mestecat, l-a înghițit. Eu vă spun toate astea ca să nu vă pară rău de deznodămîntul acestei povestiri, nu de altceva. Că eu n-am nimic cu Duhan, decît că mi-i silă de el, pentru că este un nesimțit și jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care îl oferea cu mare afecțiune femeii. Aceasta, cu două degețele fine, lua o mură imensă și, după ce îl servea direct în gură pe bărbat, mînca și ea una. Buzele femeii deveneau pe alocuri sîngerii. Gurița ei micuță nu putea mesteca mura întreagă fără delicate scăpări din sucul roșu aprins. Cu gesturi naturale, firești, bărbatul prelua puțină culoare sîngerie și pe buzele sale. Atingerile erau necalculate și nimeni n-ar fi considerat că era vorba de un sărut. Un suflet delicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și post, atunci bătrînul îi poftea la masă. Am și de post și de frupt, cum doriți, spunea cu puțin sadism. Noi postim, Doamne ferește, replicau călugării. Atunci să vezi cu ce poftă mînca gazda mîncarea de frupt și cum mai mesteca ostentativ și zgomotos! Eu am ficatul în pioneze și nu pot ține post, se scuza fără chef. În timp ce vorbea, mai dădea cîte un pahar cu rachiu peste cap. Călugării înghițeau în sec și mestecau agale, fără tragere de inimă ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mîncarea de frupt și cum mai mesteca ostentativ și zgomotos! Eu am ficatul în pioneze și nu pot ține post, se scuza fără chef. În timp ce vorbea, mai dădea cîte un pahar cu rachiu peste cap. Călugării înghițeau în sec și mestecau agale, fără tragere de inimă ca și cu gura altuia, mîncarea de post. Dacă dorești, părințele... Ferească Dumnezeu... era mereu același răspuns. Alte păcate mai mari nu avea pădurarul, dar călugării nu erau chiar așa de siguri că păcătosul va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am fost serviți cu încă un supliment de o jumătate de oră de cuvîntări. Erau mese lungi într-o sală splendidă și la masa unde aveam locul rămăseseră două scaune libere. Fiecare rupea cîte o bucățică de pîine și o mesteca îndelung. În primul rînd al mesei, față în față stăteau domnul ministru X și soția sa. În cealaltă parte, în fața lor, stăteam eu și un ex-ministru român, iar în rest erau niște greci și niște nordici simpatici. O apariție neașteptată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să mai pârâm noi pre dânșii nici ei pre noi, ce ne-au dat noaă parte den bucatele sfintei mănăstiri să hie dat în veci, iar ce e pre mâna lor să le hie în veci. Iar cine va mai mesteca cuvinte într-alt chip, au despre noi au despre dânșii, acela um să hie tricleat și procleat de trei sute și optsprădzece Părinți și să hie anatima, marantha, amin.” Eu cred că era și timpul să vie împăcarea, pentru că vrajba nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în camera din dreapta unde se aflau ceilalți membri ai familiei. Deschizând ușa din dreapta este întâmpinat de un miros puternic, ce prevestea pregătiri intense de primirea, cum se cuvine, a marilor sărbători. Mătușa Marița avea o lingură mare în mână și mesteca cu ea într-un ceaun ceva ce mirosea foarte frumos. Cred că erau jumări de porc, poate și cighir, sau știu eu ce altceva, dar aproape că uitasem de mine, așa era de îmbietor mirosul. - Bună ziua și săru‟mâna mătușă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de îmbietor mirosul. - Bună ziua și săru‟mâna mătușă Mariță și bine v-am găsit dragi verișoare și dragi verișori, zice el privind toată camera. Apoi sărutând mâna mătușii, a avut ocazia să trag cu ochiul, cum se spune, la ceea ce mesteca de zor în ceaun. A dat mâna și cu ceilalți prezenți în cameră, care s-au dumerit imediat cine era musafirul. Săndel este invitat de mătușa Marița, să ia loc pe un scaun ce era așezat între cele două ferestre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
speranței lui Întru perpetuare, precum a noastră atunci când odrăslim - ce teluric termen urmează! - un moștenitor: De dragul câtorva flori - consacrate ca medicinale, deci vandabile ori, avându-le, economisitoare a câtorva gologani -, mulțime de plozi care visează, În schimbul lor, vreo gumă de mestecat dacă nu cumva vreo țigară ori ceva mai rău, respectiv oameni În toată firea - săraci ori mai degrabă zgârciți -, smulg crăci Întregi dintr’un arbore neînzestrat de Natură cu lemnul tare al stejarului, dar nici cu Înălțimea ramurilor, la neîndemâna
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
început să mă lase singură la țară. Mi-aduc aminte însă că primele ore din momentul sosirii mele la bunici le udam bine pe bătătura casei și plângeam înfundat de parcă încercam din răsputeri să-mi înăbuș sughițurile, înghițeam ca și când îmi mestecam propriul bol alimentar. Venea Maia, mă privirea dojenitor, mă urmărea apoi pe ascuns și mă lăsa să plâng până îmi ostoiam lacrimile. Știa Maia ce știa. Seara nu mai aveam nimic, îmi făcea plăcinte cu brânză și stafide rulate în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Mariana mamaie, să nu uiți niciodată ! Să nu uiți niciodată de unde ai plecat, unde te-ai format, să nu-ți uiți rădăcinile. Și mai spunea bunica un lucru de mare încărcătură spirituală, pe care atunci cu siguranță nu l-am „mestecat” prea bine, dar care sintetizează o întreagă filosofie existențială: - Mamaie, va veni și vremea când va trebui să pleci în lume, cu siguranță bunica aceasta cicălitoare nu-ți va mai fi alături, așa că adu-ți aminte în toate momentele vieții
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de orice fel de bubă. Ca să n-apuce să coacă, pe bube se pune var proaspăt. Ca să grăbească coacerea și spargerea, se aplică la bubele dureroase și la buboaiele oarbe careva din materiile următoare : ceapă albă coaptă cu seu, pâine mestecată în gură, jimblă presărată cu șofran, sau ir preparat din rășină topită, plămădit laolaltă cu seu, ceapă albă, ceară, săpun, unt de lemn, miere și uneori tămâie. Bubele mai pot fi tratate cu străgheață, un amestec de lapte dulce, foi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
amestecat cu apă și se hrănește numai cu lapte. Mătrice sau Plânsul cel rău. Copilului nou născut, care plânge de această boală, i se dă slănină rasă de pe șorici cu ceai de anison sau de romaniță. Mirosul de gură. Se mestecă coajă de rodie. Mucărie. Pentru vindecarea mucăriei la cai se ia o rudiță de oțel care după ce se arde bine în foc se pune în praf de pucioasă topită, se lasă să curgă într-un litru de lapte care apoi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o jumătate pentru deranj, spuse celălalt. Ie băieți subțiri. Hohoti plin de voie bună, căci Andrei deja smulsese cu dinții capsa unei jumătăți de rom. Cu mușcătura aia ar fi putut reteza ca un castravete gâtul sticlei și ar fi mestecat-o pe toată și-ar fi Înghițit-o fără să clipească. Îl simțeam că fierbe pe dinăuntru și că nu mai are mult până să dea pe dinafară. — Vă văd oameni serioși, am spus, fără să mă abat o iotă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de putrefacție. Nu știu de ce, de la o vreme, în fiecare noapte gura mi se umple cu un lichid sângeriu-gălbui, amar și rău mirositor. Când mă trezesc, sunt nevoit să scuip de mai multe ori și să-mi curăț gingiile sângerânde, mestecând niște ierburi proaspete pe care mi le-a adus Aia. Carnea flască mi se desprinde lent de pe oase, iar mușchii nefolosiți mi se topesc sub piele. Trupul meu are acum inconsistența unui ambalaj scheletic. Îmi petrec aproape tot timpul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
duble de brazi și mesteceni. Acești arbori, pe care geții îi consideră însemne ale morții și ale vieții, reușesc să-mi dea un sentiment peren de vigoare. Îmi place să prind între dinți acele înțepătoare ale brazilor și să le mestec: gustul lor iute și răcoritor mă însoțește tonifiant toată ziua. Când sunt prea obosit însă, mă reazem de trunchiul neted al unui mesteacăn și, ca prin farmec, toată truda mea se topește, absorbită în miezul pământului. De multe ori rămân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe dare, Soția ta ar da Ciopărel de miei, Cu cioban cu tot Și oile toate, Doară mi te-a scoate De la neagra moarte. Dar nu e pe dare Ci e pe răbdare. Descompunere De câtva timp nu mai pot mesteca. Gingiile mi-au devenit dureroase și sângerează atunci când le apăs cu limba. Dacă încerc să le curăț și să le dezinfectez, iese din ele un lichid gălbui cu un miros foarte urât. Groaza a pus stăpânire pe mine. Sunt, de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a limbii ascuțite, respectiv a limbii lățite;mișcari de plasare a limbii înafară pe buza superioară sau buza inferioară; - mișcări de plasare a limbii ascuțite pe cerul gurii și scoatere înafară; - mișcări de presare cu limba a unei gume de mestecat sub incisivii superiori. Antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic - exerciții de recunoaștere a sunetului l în cuvinte și în context propozițional prin pronunțarea lentă și apoi cu viteză crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ridicat primii oameni". Așa zic rromii, din credințe vechi, care nu-s În Biblie. Da, și mănâncă lemnul asta, la care Îi spun sfânt. Când cioplesc, când vorbesc, mereu au În gură câte o bucățică de salcie, pe care-o mestecă. E lemn moale, gustos. De aceea ei Îl "călesc" și-l usucă, fac din el lucruri atât de trainice!... Din blidele lor poți mânca sute de ani. Din mâinile lor ies adevărate capodopere sculptate! - Rudarii Își trag numele din dialectul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de săgeată a unui porumbel a cărui bătaie de aripi trezea noi speranțe, dar care până la urmă Însemna pentru călătorul rătăcit o dezamăgire cu atât mai mare. Descurajați, lăsam capetele să ne atârne, În timp ce caii, chinuiți de sete, Încercau să mestece iarba uscată. Cât de des m am găsit În asemenea situații, când În sufletul meu se trezea mult prea devreme speranța care se transformă curând Într-o profundă decepție, când chinuit de sete și dezgustat de viață aproape că alunecam
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
poate vedea și nici auzi când se află sub apă. Scufundările lui durează circa un minut și dacă se agață de o rădăcină de copac sau de o plasă de pescuit, nu poate scăpa de Înec... Ornitorincul lasă impresia că mestecă alimentele, dar, neavând dinți, de fapt se mulțumește să le strivească de cerul gurii. Timpul dintre masa de dimineață și cea de seară și-l petrece Într-o galerie de 5 până la 20 m lungime pe care și-o sapă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai repede; se mulțumi să se Întoarcă, cu un aer adormit și să se apropie de un alt eucalipt. Se urcă În el foarte repede, alesese o creangă bifurcată care-i conveni, se instală confortabil pe ea și Începu să mestece o frunză. Nu-și dădu seama de prezența noastră decât În momentul În care l-am strigat, dar negăsindu-ne interesanți, nu făcu altceva decât să-și strâmbe năsucul lui nostim și continuă să-și 277 mestece frunza cu o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]