7,489 matches
-
consuma preponderent graminee, cu semințe cu tot; mai bine-zis, alegea doar partea superioară a plantei. Iuțeala Îi permitea să aleagă. Restul plantei Îl consumau rumegătoarele, mai lente, ce-i veneau În urmă. Iar ele sunt adaptate În stimularea simbiozei cu microorganismele, valorificând foarte bine celuloza. Mai mult, aceleași microorganisme simbionte realizează chiar și sinteza proteinelor, folosind pentru aceasta ureea ori amoniul anorganic. Calul află proteinele doar În grăunțe. Spre deosebire de rumegătoare, calul nu poate căpăta din acest rest al plantei, consumat cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bine-zis, alegea doar partea superioară a plantei. Iuțeala Îi permitea să aleagă. Restul plantei Îl consumau rumegătoarele, mai lente, ce-i veneau În urmă. Iar ele sunt adaptate În stimularea simbiozei cu microorganismele, valorificând foarte bine celuloza. Mai mult, aceleași microorganisme simbionte realizează chiar și sinteza proteinelor, folosind pentru aceasta ureea ori amoniul anorganic. Calul află proteinele doar În grăunțe. Spre deosebire de rumegătoare, calul nu poate căpăta din acest rest al plantei, consumat cu folos de rumegătoare, decât puțin suc celular, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
discuție și sursa de energie, Soarele, entropizarea mediului se nuanțează. Adică entropizarea este deplasată pe seama Soarelui, fie și parțial, iar asta doar de către plante, adică de o jumătate a biosferei. Cealaltă jumătate, heterotrofă, a biosferei, animalele ca și multe dintre microorganisme, entropizează fără drept de apel mediul În care trăiesc, căci de acolo Își iau energia necesară vieții. Acțiunea lor oxidantă care rezultă În consecință e un semn al entropizării din punct de vedere chimic. Dar ele dezagregă și mobilizează substratul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
preocupare de ordonare În interiorul organismului, de negentropizare adică, o poate face Însă și În mediul din jur. Asta pentru că ele, autotrofele, se cuplează la o sursă de energie primară. Dar aici apare și nuanțarea, căci plantele folosesc energia solară, iar microorganismele autototrofe o energie chimică. Pe când Soarele e În afara planetei, energia chimică e În același mediu, astfel Încât aceste microorganisme, chiar autotrofe, entropizează mediul. Plantele Însă negentropizează mediul, dar numai din punct de vedere chimic, prin acțiunea lor reductivă asupra acestuia; din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru că ele, autotrofele, se cuplează la o sursă de energie primară. Dar aici apare și nuanțarea, căci plantele folosesc energia solară, iar microorganismele autototrofe o energie chimică. Pe când Soarele e În afara planetei, energia chimică e În același mediu, astfel Încât aceste microorganisme, chiar autotrofe, entropizează mediul. Plantele Însă negentropizează mediul, dar numai din punct de vedere chimic, prin acțiunea lor reductivă asupra acestuia; din punct de vedere mecanic, și ele fragmentează și dizolvă substratul, entropizându-l; adică, adâncesc Întrepătrunderea celor patru elemente filosofice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
capacității de apărare a organismului și În loc de bronzare am reușit doar să ne Înroșim bine, n’avem decât să ne mutăm la munte, chiar unși bine cu iaurt. În paranteză fie spus, iaurtul, ca material În care s’au dezvoltat microorganisme, e un mediu oxidant, numai bun să neutralizaze caracterul reductiv al melaninei Înroșite din pielea noastră. Nu vă bucurați Însă prea degrabă cu gândul la munte; căci mai ocolim oleacă, urmând Îndemnul prietenei Tatiana Burac și poposind În Basarabia, la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci că Între starea entropiei, a gradului de degradare și starea redox, adică nivelul energetic accesibil organismelor, există o relație strânsă, atunci la starea entropică a mediului răspund În primul rând organismele dependente drastic de starea redox, adică plantele și microorganismele, și mai puțin animalele. Dar microorganismele sunt prea mici ca să le vedem În excursia noastră. Plantele Însă... Dar ce ne spun ele? Dar, mai Întâi, să ne uităm la biotop, adică la substratul abiotic, neviu, pe care plantele trăiesc. Natura
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
gradului de degradare și starea redox, adică nivelul energetic accesibil organismelor, există o relație strânsă, atunci la starea entropică a mediului răspund În primul rând organismele dependente drastic de starea redox, adică plantele și microorganismele, și mai puțin animalele. Dar microorganismele sunt prea mici ca să le vedem În excursia noastră. Plantele Însă... Dar ce ne spun ele? Dar, mai Întâi, să ne uităm la biotop, adică la substratul abiotic, neviu, pe care plantele trăiesc. Natura a Înzestrat România - În ansamblul său
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unor alte ființe care limitează prin distrugere, expansiunea iepurilor sau a șobolanilor. Apare astfel un echilibru biologic. Acest echilibru biologic este în realitate foarte complex și include un lanț complicat de plante, animale, bacterii, viruși, ciuperci și alte organisme și microorganisme. Se spune că marile păduri din Franța medievală au dispărut din cauza suprimării vulpilor care aveau un loc important în lanțul biologic al echilibrului. În acelaș timp, acest echilibru este un proces dinamic, în veșnică înnoire și perfecționare, factorii care participă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Ionela Cristina Busuioc Profesor grad I ACȚIUNEA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA ECHILIBRULUI IONIC LA DIFERITE TULPINI ALE DROJDIEI FISIPARE SCHIZOSACCHAROMYCES POMBE LINDER INTRODUCERE ISTORIC Microorganisme eucariote, drojdiile reprezintă un grup taxonomic aparte, cuprinzând specii ale căror existență a fost din cele mai vechi timpuri, intim asociată cu progresul și bunăstarea societății umane. Deși empiric până în secolul trecut, drojdiile au fost de fapt, mereu cultivate de către
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
cele mai vechi timpuri, intim asociată cu progresul și bunăstarea societății umane. Deși empiric până în secolul trecut, drojdiile au fost de fapt, mereu cultivate de către om, ca sursă de hrană, determinând dospirea pâinii și producerea de băuturi fermentate. Contribuția acestor microorganisme la viața de zi cu zi a oamenilor se bazează pe capacitatea anumitor drojdii de a efectua o conversie rapidă și eficientă a glucidelor în etanol și bioxid de carbon, realizând astfel fermentația alcoolică a lichidelor zaharate, cum ar fi
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
efectua o conversie rapidă și eficientă a glucidelor în etanol și bioxid de carbon, realizând astfel fermentația alcoolică a lichidelor zaharate, cum ar fi sucul de struguri, extractele de cereale, etc. Pe parcursul evoluției speciei umane, ne-am întâlnit deseori cu microorganisme patogene, cu acțiune detrimentală, iar drojdiile au fost probabil primele microorganisme utilizate în scopuri benefice. Pâinea, vinul, berea, numeroase alte produse alimentare, sunt de fapt, rezultatul fermentației realizate de acest grup de agenți microscopici. Primele referiri ce atestă utilizarea drojdiilor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
bioxid de carbon, realizând astfel fermentația alcoolică a lichidelor zaharate, cum ar fi sucul de struguri, extractele de cereale, etc. Pe parcursul evoluției speciei umane, ne-am întâlnit deseori cu microorganisme patogene, cu acțiune detrimentală, iar drojdiile au fost probabil primele microorganisme utilizate în scopuri benefice. Pâinea, vinul, berea, numeroase alte produse alimentare, sunt de fapt, rezultatul fermentației realizate de acest grup de agenți microscopici. Primele referiri ce atestă utilizarea drojdiilor pentru producerea prin fermentație a berii ("buga"), în Egipt, datează din
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Orientul Mijlociu, însuși cuvântul "alcool" fiind de origine arabă. Cu toate acestea, prepararea pâinii, berii, vinului și a altor băuturi, se realiza de fapt empiric, fără a se cunoaște intervenția drojdiilor, ca agenți ai proceselor fermentative. Deși, prima descriere a acestor microorganisme datează din 1680 și aparține lui ANTONY van LEEUWENHOEK, nimeni nu a făcut legătura între aceste "animalicule" și fermentația alcoolică. Prin lucrarea "Etudes sur le vin" aparținând marelui savant PASTEUR, anul 1866 a însemnat debutul în atenția cercetării științifice a
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
din 1680 și aparține lui ANTONY van LEEUWENHOEK, nimeni nu a făcut legătura între aceste "animalicule" și fermentația alcoolică. Prin lucrarea "Etudes sur le vin" aparținând marelui savant PASTEUR, anul 1866 a însemnat debutul în atenția cercetării științifice a acestor microorganisme. PASTEUR a demonstrat științific, implicarea și rolul drojdiilor în fermentația zaharurilor și producerea alcoolului. Evoluția studiului drojdiilor a fost inerent corelată cu utilizările lor practice. Există mai multe momente semnificative în cercetarea științifică a drojdiilor: obținerea lor în culturi pure
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și a altor materiale. O întreagă varietate de specii și genuri de drojdii cunoscute în prezent, pot oferi avantaje în cercetarea fundamentală. Datorită asemănării mecanismelor, care operează în celula de drojdii cu cele din celula mamiferelor, studiile fundamentale asupra acestor microorganisme eucariote au căpătat o amploare extraordinară. Ultimii 15 ani reprezintă o mărturie a exploatării tot mai intense a drojdiilor ca organism eucariot, pe care sunt studiate procesele celulare cele mai importante. Un exemplu în acest sens îl constituie inițierea în
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
preferate și eficiente pentru cercetările de biologie celulară. Drojdiile se numără printre primele organisme la care s-au obținut protoplaști și regenerări de pereți celulari. Gama largă de posibilități de manipulare fiziologică și genetică la drojdii, a făcut ca aceste microorganisme să constituie un model valoros și pentru studiul structural-funcțional a plasmalemei cu peretele celular, pe de o parte, precum și a sistemului de endomembrane, pe de altă parte. Studiul citologic al drojdiilor, nu este numai un scop în sine, ci se
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
celulele drojdiilor, mai bine cunoscute sunt granulele de glicogen și globulele lipidice( oleozomi). 1.3.1. Granulele de glicogen Se prezintă sub forma unor corpusculi sferici, cu diametru de circa 40 nm, electrono-denși; reprezintă principala substanță de rezervă a acestor microorganisme. 1.3.2. Sferozomii (oleozomii) Sunt globule lipidice, delimitate de o membrană simplă, cu o grosime de circa 6 nm, definite ca sferozomi sau oleozomi. Abundă în celulele din culturile fazei staționare și după inaniție lipidică sau nitrogenică. În celulele
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
continuu de tensiune joasă, deci problema adevărată consta în pierderile mari de energie pe rețeaua lungă de distribuție. Problema se rezolva prin trecerea la un sistem de curent alternativ de tensiune ridicată. Pasteur a reușit să prepare vaccinul antirabic folosind microorganisme atenuate, dar nu s-a putut face același lucru cu vaccinul antipoliomelitic. Pacienții se îmbolnăveau în urma vaccinului, deoarece acest caz presupunea folosirea de viruși inactivați. 2. Tendința de a îngusta prea mult aria problemei. Creatorul nu trebuie să pună prea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unui luptător pe câmpul de bătălie... așezate pe pieptul unui pulover bej de cașmir cu o pată de cerneală Pelikan pe mânecă... de mărimea unei mingi de golf... Toate niște prostii și gunoaie. Nimic mai mult. Un munte de gunoaie. Microorganismele care mor devin petrol. Copacii doborâți devin cărbuni. Ceea ce zăcea în fața ochilor mei n-avea însă în ce să se transforme. Era gunoi pur din care nu se putea face nimic. La ce putea servi un video sfărâmat? M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
virusuri ale plantelor. Propolis, Ed. APIMONDIA, București, 1973, p. 62; S. Derevici A., AL. Popescu, N. Popescu, Considerații asupra extractului dă propolis, sinteza lucrărilor apărute între anii 1964-1972, Propolis, Ed. APIMONDIA, București; Vechet L., Efectele propolisului asupra unor specii de microorganisme și mucegaiuri. Propolis, Ed. APIMONDIA, București, 1973, p. B7. 146 În experiment s-a folosit ca substanțe cu acțiune antivirală propolisul și păstură. Pentru solvirea celor 2 substanțe s-a folosit o soluție de 10% de dimestil-sulfoxid, (firma Schuehard). Din
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
II: Identification by high performance chromatography (liquid, gas-liquid and thin layer) of the constituents. Bioautography of the chromatograms of the antibacterial constituents, J.Pharm.Belg., nov dec., 34,6: 253-259, 1979. 86. Vechet L. -Efectele propolisului asupra unor specii de microorganisme și mucegaiuri. Propolis, Ed. APIMONDIA, București, 1973, p. B7. 87. Velicova, M., V. Bankova, M.C. Marcucci, I. Tsvetkova, and A. Kujumgiev, Chemical Composition and Biological Activity of Propolis from Brazilian Meliponinae, Z. Naturforsch. (C), 55, 785, 2000. 88. Villanueva, V.R.
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
lactic, păstura poate fi păstrată timp îndelungat fără a se observa modificări majore calitative sau cantitative. Dacă se păstrează la loc răcoros și uscat, ea poate rezista până la 17 ani (Mateescu, 2005). 247l) Prima etapă (primul stadiu) constă în dezvoltarea microorganismului Pseudomonas, o bacterie aerobă ce consumă întreaga cantitate de oxigen prezentă în celule, lucru ce conduce în final la auto-asfixierea bacteriei. 2) În cea de-a doua etapă, în lipsa oxigenului, se produce dezvoltarea microorganismului Lactobacillus. Acesta folosește glucidele ca sursă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
etapă (primul stadiu) constă în dezvoltarea microorganismului Pseudomonas, o bacterie aerobă ce consumă întreaga cantitate de oxigen prezentă în celule, lucru ce conduce în final la auto-asfixierea bacteriei. 2) În cea de-a doua etapă, în lipsa oxigenului, se produce dezvoltarea microorganismului Lactobacillus. Acesta folosește glucidele ca sursă de oxigen, producând, în schimb, acid lactic. Concentrația acidului lactic în păstură atinge valori de circa 3,2%. Se observă, de asemenea, o creștere a conținutului în vitamine B. 3) În cea de-a
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
concentrații diferite (Marghitaș, 2005). 297 Unele zaharuri, manoza, galactoza, ramnoza sunt toxice pentru albine și le reduc longevitatea (Frish, 1965, citat de Winston, 1993). 298 Wiston LM, La biologie de l’abeille, Frison-Roche, Paris, 1993, 282. 299 Substanța secretată de microorganisme numite lachnide (lecanide), care înțeapă frunzele unor specii de plante reținând proteinele și eliminând zaharurile, pe care albinele îl recoltează, transformându-l în cunoscuta miere de mană (Andrițoiu, 2006). 300 Mărghitaș LA, Albinele și produsele lor, cap. Produsele apicole și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]