17,823 matches
-
puțin de limbă. Curva asta de Cătălina la tot județul a pus pizda pe bot. Văd eu cum o scot la capăt, termin, apoi îl dau pe mâna lui Șerbănescu sau, pur și simplu, primul tren, bilet și Dumnezeu cu mila. Gata, îmi ajunge, nu îmi mai murdăresc mâinile după cum îmi dictează baronul. La dracu și cu mânăstirea aia, cuib de derbedei, mai bine ardeau cu toții! Ceva interese erau la partid pentru acel colțișor de rai. Cătălina știe multe, multe am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
urme proiectate tot mai adânc, Petru justifica absențe: Moartea în afara sângelui este mai curată decât moartea sângelui, moartea în afara cărnii este mai curată decât moartea cărnii, moartea în afara oaselor este mai curată decât moartea oaselor. Ochii umezi nu sunt ochii milei, ai îndurării, ai cerșirii; ochii umezi sunt ochii cerului; înaintea morții, cerul își ia lumina înapoi. Oare din acest motiv, condamnații la moarte sunt legați la ochi înaintea executării? Nedreaptă-i, Doamne, acoperirea luminii cu pământ. Blestemați fie cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Este timpul să-i dai altă ascultare, Stăpâne! E timpul să-i faci un implant de suflet, să-i ascunzi sub aripa stângă o inimă de om, nu de ceară), să-i picuri ceva cer senin în ochi! Îmi este milă de ea, dezleagă-o de nenoroc! Îngerul meu are 18 ani și mă așteaptă. Mama mai avea doi îngeri cărora trebuia să le umple buzunarele. Spațiul lui Petru dimensiona nimicul în două jumătăți identice. Biserica, cochilie de melc goală pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe când eu, cu ochii închiși, în nevederea ta, Miopule, voi pune masă aici, în fața Ușilor Împărătești și voi chema toți nepoftiții la ospăț. Hai, curaj, dezleagă ce-ai înnodat de catargul acesta rupt! Nu-ți fă griji, nu-ți fie milă de o funie putredă, știm pe de rost, deopotrivă, mersul cu spatele. Confuz, absent, puțin, tot mai puțin, dâră lascivă de vierme pe o frunză sub arșița soarelui. Viața coajă subțire, epidermică, transparentă ... se exfoliau amprentele în cenușă și nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lui nu e "morala" principilor supuși determinismului istoric: "Desigur că nu putem considera drept un act de merit faptul de a-și ucide cetățenii, de a-și trăda prietenii, de a nu avea nici o credință, de a fi lipsit de milă și de religie, deoarece toate acestea îți pot îngădui să cucerești puterea, dar nu să obții gloria". Ideea reapare în Discorsi (III, 40), ceea ce înseamnă că e o constantă a gîndirii autorului, o convingere trecută sub tăcere de detractorii lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de principe prin nenumărate fapte curajoase și primejdioase. Desigur că nu putem considera drept un act de merit faptul de a-și ucide cetățenii, de a-și trăda prietenii, de a nu avea nici o credință, de a fi lipsit de milă și de religie, deoarece toate acestea îți pot îngădui să cucerești puterea, dar nu să obții gloria. Căci, dacă am analiza însușirile de care a făcut dovadă Agatocle atunci cînd a înfruntat primejdiile, ca și atunci cînd a știut să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ură, decît să vrei să-ți cîștigi faima de om darnic și pentru aceasta să o dobîndești pe aceea de om lacom și jefuitor, ceea ce va însemna pentru tine atît dezonoarea cît și ura oamenilor. CAPITOLUL XVII Despre cruzime și milă, și dacă este mai bine să fii iubit decît temut sau mai curînd temut decît iubit Trecînd mai departe la celelalte însușiri mai sus arătate, spun că fiecare principe trebuie să vrea ca oamenii să-l socotească milos și nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
iubit Trecînd mai departe la celelalte însușiri mai sus arătate, spun că fiecare principe trebuie să vrea ca oamenii să-l socotească milos și nu crud; cu toate acestea, el trebuie să ia seama și să nu folosească rău această milă. Cezar Borgia era socotit un om crud, totuși această cruzime a lui restabilise ordinea în Romagna, adusese acestei provincii unitatea și pacea și o făcuse să fie credincioasă principelui. Dacă vom privi cu atenție aceste lucruri, ne vom da seama
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
supușii strîns uniți și credincioși lui, își creează faima de om crud. Într-adevăr, vor fi de ajuns cîteva exemple numai de cruzime, pentru ca el să se dovedească a fi în realitate mai milos decît aceia care, din prea mare milă, lasă să se dezvolte liber dezordinile, care, la rîndul lor, duc la omoruri și jaf. Fapte de acest fel fac rău unei colectivități întregi, în timp ce condamnările ordonate de un principe ating numai un singur om. Și este mult mai greu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
știm că un principe, și mai ales un principe nou, nu poate să respecte toate acele virtuți pentru care oamenii în general sînt socotiți buni, deoarece adeseori, pentru ca să-și apere statul, el este nevoit să acționeze împotriva cuvîntului dat, împotriva milei, a omeniei, a religiei. De aceea, trebuie ca spiritul lui să fie oricînd gata să se îndrepte după cum îi poruncesc vinturile sorții și schimbările ei, și, după cum am mai spus mai sus, să nu se îndepărteze de ceea ce este bine
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
niciodată să nu-i iasă cumva din gură un cuvînt care să nu fie pătruns de cele cinci însușiri pe care le-am arătat mai sus, iar atunci cînd îl vezi și îl auzi să-ți pară că este numai milă, numai fidelitate, integritate de caracter și credință în Dumnezeu. Nimic nu este însă mai necesar decît să pară că ai această din urmă însușire. Și oamenii judecă în general mai curînd după ochi decît după mîini, întrucît fiecare știe să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
deșert, ci în bogăția locuitorilor și în numărul lor. Interesul unui principe este, așadar, să populeze o țară, s-o facă înfloritoare, și nu s-o devasteze și s-o distrugă. Dacă răutatea lui Machiavelli este oribilă, raționamentul lui inspiră milă, încît ar fi făcut mai bine să înceapă prin a învăța să judece, înainte de a da lecții de politică monstruoasă. Un principe trebuie să-și stabilească reședința într-o republică proaspăt cucerită. Este a treia maximă a autorului, și este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tablou impresionant al tuturor mizeriilor umane, dar nu al celor săraci, pe care-i atrag acolo liberalismul și pomana suveranilor, ca pe insectele care se lipesc de cei bogați și se tîrăsc în urma opulenței, ci al sărmanilor famelici, pe care mila suveranului lor îi privează de cele necesare, pentru a preveni corupția și abuzurile pe care poporul are obiceiul de a le face cînd e îndestulat. Sînt, fără îndoială, legile Spartei, unde banul este interzis, cele care stau la baza principiilor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a evita o consecință mai supărătoare, pe care o prevăd, în cazul în care s-ar comporta altfel; ei nu iau astfel de triste decizii decît în cazuri disperate, asemănătoare aceluia în care un om, avînd un membru gangrenat, în pofida milei ce-o resimte pentru el însuși, ar hotărî să se lase mutilat pentru a garanta și a salva cel puțin, prin această dureroasă operație, restul corpului. Machiavelli tratează ca pe o bagatelă lucruri atît de grave, serioase, importante. Pentru el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oraș sau două; adversarul avînd timp să se refacă, în campania următoare apărea din nou și începea disputa în privința celor hotărîte cu un an înainte. În țările unde există multe fortărețe, armate care se întind pe o suprafață de zece mile vor face război treizeci de ani și vor cîștiga, dacă au noroc, zece mile de teren. În țările deschise, tăria unei bătălii sau a două campanii decide soarta învingătorului și-i pune la picioare imperii întregi. Alexandru, Cezar, Gingis-han, Carol
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nou și începea disputa în privința celor hotărîte cu un an înainte. În țările unde există multe fortărețe, armate care se întind pe o suprafață de zece mile vor face război treizeci de ani și vor cîștiga, dacă au noroc, zece mile de teren. În țările deschise, tăria unei bătălii sau a două campanii decide soarta învingătorului și-i pune la picioare imperii întregi. Alexandru, Cezar, Gingis-han, Carol XII și-au datorat gloria faptului că întîlniseră puține locuri fortificate în țările pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-și îndeplinească soarta ce i-a fost hărăzită. Iată cum, încercînd să eviți Caribda, te aproprii prea mult de Scylla și cum filosofii se împing reciproc în prăpastia absurdității, în vreme ce teologii se duelează pe întuneric și se blestemă cucernic din milă. Aceste tabere se luptă între ele cam așa cum o făceau cartaginezii și romanii. Cînd exista temerea de a vedea trupele romane în Africa, flacăra războiului era dusă în Italia; iar cînd la Roma s-a dorit să se scape de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-i face pe oameni fericiți, ar trebui să se gîndească bine înainte de a-i expune, pentru cauze frivole și deșarte, la tot ceea ce este mai înspăimîntător pentru omenire. Suveranii care-și privesc supușii ca pe niște sclavi, îi expun fără milă, îi privesc murind, fără regrete; dar principii care-i consideră pe oameni egalii lor, care văd poporul ca pe un corp în care ei sînt inima, sînt zgîrciți cu sîngele supușilor. Îi rog pe suverani, la sfirșitul acestei cărți, să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
inventate pe loc și nu se oprea pînă nu plecam. Greu scotea o vorbă În tot acest răstimp. Din spusele ma mei, dar și din spionajul meu, mi-am dat seama că Lia fluiera Înce tișor pentru că-i era tare milă de Zoli, și-n felul ăsta al ei Își oprea lacrimile. Ochii mici și albaștri i se roteau mai repede și străluceau mai tare, iar ea luneca șuierînd șoptit Între masă și sobă și dintr-o cameră Într alta. Mi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
unde. Iar din cuvintele bătrînei răzbătea cultul față de Iorga pentru sufletul căruia, Împreună cu moșu’, se ruga În fiecare seară deoarece, ca șef de guvern, dăduse Legea conversiunii datoriilor agricole și-i scăpase de la sărăcie și de la robie În Închisoarea datornicilor. Mila față de oamenii schingiuiți sau omorîți picura de-a dreptul din lacrimile ei pentru Iisus. Ați auzit cine-i Soponaru? Îi Întrebă tata pe bătrîni. Că doară știm noi bine ce-o făcut, Îi răspunse moșu’, s-o bătut ca să nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
una peste alta Într-un vas Încăpător de lut. CÎnd să iasă În curte, iaca, dă să intre o cățea mare, albă, necunoscută. — Numa’ ce o văd, nană dragă, că deschide gura și o aud grăind: Bună demineața, nană! Hie-ți milă și dă-mi și mie o plăcintă că tare-s flămîndă! — Doamne, Măicuță Sfîntă! făcu fata Nodului. Așa strigase la ceasul Întîmplării și gazda, scăpînd vasul din mînă și fugind În casa dinainte după bărbat: — Sai, Mitrule, că ia cățaua
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cum și ni s-a mai ierta din păcate... Indignarea mă sufocase. Cum adică să vadă ei În mine o cruce de dus, o ispășire de Îndurat? Cum? Nu eram altceva decît un infirm pe care să-l suporte din milă?! Niște... niște... N-am zis nimic și multă vreme mi-a părut rău că n-am zis. Auzi, acolo! Să mă țină ei ca și cum ar fi știut de ce aveam eu nevoie și de ce eram În stare!... Niște țărani proști, habar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
text inclus în Acta Pilati, și anume „Declarația (hyphegesis) lui Iosif din Arimateea”, savurată în Evul Mediu timpuriu. „Declarația” rezervă un loc special tâlharilor răstigniți împreună cu Isus: Gestas și Dimas. Gestas e un criminal cu sânge rece, fără strop de milă și fără nici o remușcare pentru faptele sale. Celălalt, Dimas, e un fel de haiduc: ia de la bogați, dar îi protejează pe săraci. El furase din Templu sulurile Legii, golise vistieria lui Solomon și o lăsase în pielea goală pe fiica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Iuda. Când ceilalți arbori încep să-l blesteme și să-i reproșeze „trădarea”, el dă următorul răspuns: Tăceți și domoliți-vă, că nu pricepeți adâncul tainelor. Trebuia ca cel mai vinovat cu cel mai fără de pată să se întâlnească odată; mila cea mai desăvârșită să se reverse peste vina cea mai fără de iertare și să o copleșească; omul cel mai josnic și Dumnezeu să sufere aceleași chinuri la un loc... Eu am fost cel sortit de proorocii acestei întâlniri binecuvântate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
eu și mă jeluiam, l-am văzut iarăși pe omul cu pricina coborându-se din cer și luând luna de deasupra capului meu. Atunci, plângând cu lacrimi fierbinți, am zis omului aceluia: «Nu, Doamne, nu-mi lua slava, fie-ți milă de mine și ascultă-mă! Dacă-mi iei soarele, măcar lasă-mi luna!» Dar el a răspuns: «Lasă-le șpe amândouăț să meargă la Împăratul, căci El le vrea acolo!» și le luă șpe amândouăț, nelăsându-mi decât razele” (cap
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]