17,356 matches
-
O întrebare: cine sînteți! La celălalt capăt al firului, femeia rîde încet, amuzată: De ce ții neapărat? Dacă aveți dreptate, va trebui să vă aduc flori. Ce flori preferați? Aș dori să spun că-mi plac sînzienele, feblețea ta: Iubire cu miros de sînziene rostește femeia titlul piesei de la televizor, scrisă de Mihai. Adevărul e continuă, prinsă în jocul discuției -, prefer brîndușele de toamnă. Plăpînde, discrete, a căror frumusețe adevărată ți se relevă cînd le devii intim... într-adevăr, minunate! Dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
așternute mai înainte pe sîni, plimbîndu-și palmele peste întreg corpul transpirat, ca o mîngîiere nesfîrșită. Ușor-ușor, trezite din amorțeală, palmele Mariei fac și ele aceleași gesturi, iar obrazul ei se îndeasă tot mai des în pieptul bărbatului, inspirînd cu putere mirosul corpului încins, ud de transpirație. Doar într-un tîrziu, corpul Mariei face un gest de retragere spre perete, dînd de înțeles lui Mihai să se rostogolească alături. Maria rămîne nemișcată. Numai tîmpla ei se ridică de pe perna micuță, de spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dînd de înțeles lui Mihai să se rostogolească alături. Maria rămîne nemișcată. Numai tîmpla ei se ridică de pe perna micuță, de spital și se culcă pe pieptul lui Mihai, lipind colțul gurii de trupul lui încă înfierbîntat, continuînd să inspire mirosul transpirației proaspete, care o fascinează. În neclintirea ei, femeia își adună gîndurile numai asupra unui loc din trupul său relaxat total după atîta osteneală, un loc în care știe că milionane de Vlădeni invizibili au pornit cursa nebună spre întîlnirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
faptul că nu avea cum să se înmoaie și că va rămâne tot timpul exact așa cum era. Dacă n-ar fi fost fața îngrozitoare a lui Beverley, miopia ei de școlăriță și buclele ei ca din desene animate (și, desigur, mirosul acela de smântână: de la transpirație sau mai rău?), poate că ar fi reușit și Carol să rupă legăturile slabe care o împiedicau să fie propulsată pe orbita orgasmică. Creștetul capului ei izbea ritmic lambriul. Vibratorul izbea ritmic pereții vaginului. Degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
schițat. Când părăsise cabinetul, cu rețeta de linctus simplex strânsă între degete, recepționera vetustă, îmbrobodită în alb ca o măicuță, dar cu fața ofilită și ochii iscoditori ai unei procuroare napolitane, o privi pe Carol ca și cum era singura responsabilă pentru mirosurile fetide din încăpere. Evident, Carol nu se mai întorsese. Dar îl trimisese pe Dan. Asta după ce lipsise de acasă treizeci și șase de ore. Ascultându-și mai degrabă instinctele decât rațiunea și bănuind cam pe unde ar putea fi, Derry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Geenei și lui Dave 2! Iat-o hohotind încet despre frustrările și răceala din mariajul ei cu Dan. Dave 2 nu se putuse abține să nu-și pună un braț protector în jurul ei. Ea se cuibărise în deschizătura unsuroasă, cu miros fetid, dintre gulerul kaki al jachetei și pielea kaki și uzată a gâtului său. — Oh, Dave, oftase ea. Ceva tresări în poala acoperită de blugi a lui Dave 2. Penisul lui stătea ca pe ace. A fost la fel de lesne ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Pur și simplu m-a năucit, turnându-mi în urechi otrava aceea sonoră. M-a tăiat, crestat și înțepat cu briceagul pe spate și pe umeri. Apoi m-a părăsit. Ușa compartimentului se legăna în urma lui în balamalele ei imense. Mirosul de vast, rece și motorină al unei ultime stații londoneze distrusese intimitatea din compartiment, ștergând cu totul acele ultime ore. Mă târam pe coate și pe genunchi, vomitând fiere. M-am ridicat în picioare și m-am împleticit spre ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pacienților. Tocmai această frază se asocia acum în mintea lui Alan cu izul acela ca de ouă, punând capăt inventarului său moral. Cristoase, doar nu e, se gândi el, sigur nu, sigur nu e? Apoi imaginația lui crease pernițe cu miros de lavandă pentru a masca mirosul. Vagine ce torceau cu un sunet electric și reconfortant, pielea de sub sâni netedă și caldă ca o piatră spălată de ape, sfârcuri atât de excitate că fiecare atingere atrăgea după sine un „aaah!“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
acum în mintea lui Alan cu izul acela ca de ouă, punând capăt inventarului său moral. Cristoase, doar nu e, se gândi el, sigur nu, sigur nu e? Apoi imaginația lui crease pernițe cu miros de lavandă pentru a masca mirosul. Vagine ce torceau cu un sunet electric și reconfortant, pielea de sub sâni netedă și caldă ca o piatră spălată de ape, sfârcuri atât de excitate că fiecare atingere atrăgea după sine un „aaah!“ și fâșii lungi de lenjerie răsucindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Bull, mâinile i se întinseseră înainte, îl cuprinseseră pe Bull, trecându-i peste piept și apoi în jos, spre partea de sus a coapselor. Nările fine și alungite ale lui Alan, cu marginile subțiri precum colile de hârtie, aspirau dilatate mirosurile puternice, carnale, calmante și masculine emanate de Bull. Simțea un iz de transpirație la fel de înțepător ca acela de urină și o aromă mai profundă, ca de fermă, a digestiei și descompunerii. Și totuși, pe lângă ele, Alan mai detecta ceva străin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
aromă mai profundă, ca de fermă, a digestiei și descompunerii. Și totuși, pe lângă ele, Alan mai detecta ceva străin, ciudat și greu de crezut. Ca un săculeț cu levănțică uitat printre așternuturile mării. Era sugestia feminității lui Bull, strecurată în mirosul său; Bull pe dinăuntru, mai degrabă decât pe dinafară. Când Alan îl pătrunse de fapt pe Bull, fața îi era îngropată între omoplații acoperiți de mușchi. Genunchiul lui Bull era flexat și ridicat confortabil în sus, sub perineul lui Alan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Sănătății se apropia destul de mult de pedeapsa cuvenită. Încă întins pe jos, cu trăsăturile fine lipite de spinarea pistruiată a lui Bull, Alan vizualiza cu ochii minții armurile strălucitoare ale Cavaleriei Casnice sclipind în lumina soarelui de la Whitehall. Își imagina mirosul de Givenchy venind dinspre obrazul parfumat al doamnei ministru, care se apropia de un Alan pe jumătate gol, tremurând din cauza excitației, înlănțuit de Cenotaph. Verigheta ei sclipea stins pe mîna care ținea mânerul de plastic verde al foarfecii de grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe Cecile, care aleargă spre el cu piciorușele-i durdulii. Alan o ridică și îi sărută obrăjorii lipicioși. Și imaginați-v-o și pe Naomi, cu aerul ei devotat. Proaspăt ieșită din baie, încă înfășurată în prosop, miroase bine. Cu toții miros bine când se îmbrățișează în hol. Naomi se gândește că e cel mai bun moment să-i spună lui Alan că iar e însărcinată. Bull luase parte la o băută de adio cu colegii, pe drum. Printre pahare de plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Încă avea în fața ochilor imagini șocante, numai că acestea se estompau. Știa că, odată cu trecerea timpului, după ce furia lui Bull se va fi potolit, vor dispărea cu totul. Privea atent trăsăturile frumoase ale soției sale. Așadar, aceasta era explicația pentru mirosul ca de ouă - „crea”. Își dădu seama că, devenind conștient de sarcina nevestei, starea de repulsie fiziologică îi dispăruse. Ba chiar își imagina că vor face din nou dragoste. Poate chiar foarte curând. Poate chiar după ce își terminau șampania. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o întrebare suplimentară. I-a cerut s-o recunoască pe prințesa Wencheng dintre cele 500 de curtezane cu fețele acoperite de voal. Mgar stong-btsan yul-srung știa că prințesa are obiceiul să păstreze în buzunar o mirodenie anume, pentru că îi plăcea mirosul acesteia și mai știa că și albinele sunt atrase de acest miros. Astfel, Mgar stong-btsan yul-srung a luat câteva albine și a trecut pe lângă cele 500 de curtezane. Când a ajuns în fața prințesei Wencheng, albinele s-au îndreptat către buzunarul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dintre cele 500 de curtezane cu fețele acoperite de voal. Mgar stong-btsan yul-srung știa că prințesa are obiceiul să păstreze în buzunar o mirodenie anume, pentru că îi plăcea mirosul acesteia și mai știa că și albinele sunt atrase de acest miros. Astfel, Mgar stong-btsan yul-srung a luat câteva albine și a trecut pe lângă cele 500 de curtezane. Când a ajuns în fața prințesei Wencheng, albinele s-au îndreptat către buzunarul ei. Astfel, a recunoscut-o imediat pe prințesă. Împăratul l-a plăcut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dezvoltat pe baza școlilor culinare de la Fuzhou, Quanzhou și Xiamen, fiind reprezentată de cea de la Xiamen. Bucătăria Fujian este caracterizată prin folosirea fructelor de mare ca produse de bază, un gust bogat, realizat prin combinarea de dulce, acrișor, sărat, un miros plăcut, culoare și aranjamente complexe. Preparatele cunoscute sunt: Pui floarea de zăpadă, Pește cu sos de mandarine, Creveți mari și Pește fără sos. Bucătăria Anhui Bucătăria Anhui are la bază școlile din sudul provinciei Anhui, formate în regiunile situate de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
culinare ale bucătăriei chinezești, Sichuan are cei mai mulți consumatori în China. Cu o istorie impresionantă și un gust inedit, Bucătăria Sichuan a ajuns să se bucure de faimă atât în țară cât și în străinătate. Preparatele Sichuan atrag mușterii prin culoare, miros, gust și formă, ca și prin combinarea ingredientelor. Maeștrii acestei bucătării folosesc peste 30 de metode de preparare care implică procedee precum călirea, prăjirea, coacerea, frigerea, înăbușirea, pregătirea la aburi, la cuptor etc. Pe parcursul dezvoltării sale, bucătăria Sichuan a asimilat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
precum călirea, prăjirea, coacerea, frigerea, înăbușirea, pregătirea la aburi, la cuptor etc. Pe parcursul dezvoltării sale, bucătăria Sichuan a asimilat trăsăturile specifice metodelor de preparare atât din nordul cât și din sudul Chinei. Bucătarii acordă o mare atenție varietății gusturilor și mirosurilor, care sunt adaptate în funcție de anotimp, de vreme și temperatură, dar și de vârsta consumatorilor. Astfel, toți cei care au testat preparatele culinare ale acestei bucătării nu vor uita niciodată savoarea preparatelor și le vor gusta din nou, când vor mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Yin, cu peste 3000 de ani în urmă, fac referire la medicina terapeutică și la asistența medicală, precum și la peste zece maladii. În timpul dinastiei Zhou se practicau, deja, metode de diagnosticare a bolilor prin examinare vizuală și observație, prin examinarea mirosului, prin chestionare (punerea de întrebări pacientului), examinări prin atingere, diagnosticul pulsului și diagnoza limbii, precum și metode de tratare a bolilor prin medicamente, acupunctură sau prin operații. În perioada dinastiilor Qin și Han a apărut lucrarea Tratat de medicină internă al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
reflectat, inevitabil, în schimbarea aspectului exterior și chiar a stării sufletești. Prin urmare, pe baza modificărilor văzute în exteriorul corpului omenesc, medicii pot deduce schimbările survenite în organele interne ale omului. Prin metoda examinării prin mirosire, medicul depistează boala după mirosurile emanate de organele interne, precum sânge și alte substanțe lichide, și de eliminările reziduale ale pacienților. De asemenea, examinarea sunetelor emise de bolnavi prin voce, respirație, tuse și altele, pot da indicii despre unele boli. Prin metoda consultării prin dialog
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
unor săpături la peste zece metri adâncime, pe un șantier din zonă, constructorii au dat peste o porțiune cu noroi alb. Cu o bară de oțel au făcut o gaură în strat și din orificiul creat au ieșit gaze cu miros neplăcut. În urma prospectării, specialiștii au confirmat că în subteran se află un mormânt antic. Deschizându-l, arheologii au constatat că groapa este, de asemenea, plină cu noroi alb. Sub acesta, era amenajat un strat gros de cărbune de lemn, de peste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ani, el locuiește în capitala Chang'an, ducând o viață săracă. Văzând cu ochii lui abisul dintre viața fastuoasă a aristocraților și soarta tragică a nevoiașilor, poetul a exprimat indignarea sa în versurile următoare: "Pe când dincolo de porțile vopsite în roșu miros delicatese și vinuri alese, pe drumurile din afara cetății zac cadavrele neajutoraților morți de foame". După neșansa din cariera politică și viața sa trăită în mizerie, Du Fu realizează cât de coruptă era clasa dominantă și cât de mult suferea poporul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Focul acesta nu este ceva îngrozitor. Uitați-vă, el ne aduce lumină și căldură!" Oamenii s-au apropiat și au văzut că tânărul avea dreptate, în plus le-au atras atenția și animalele sălbatice arse, care răspândeau în jur un miros atrăgător. Adunați în jurul focului, au început să mănânce din carnea animalelor fripte și așa au aflat că are un gust nemaipomenit! Dându-și seama de importanța focului, oamenii au adunat crengi și le-au aruncat în flăcări, apoi le-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
plină de singurătate. Până într-o zi, ca în orice poveste, când la întoarcerea de la câmp, ajuns în casă, Niulang a rămas mut de uimire: casa era curată lună, rufele erau spălate, iar pe masă stăteau înșirate mâncăruri calde, cu miros îmbătător. Cu ochii măriți de uimire, Niulang se întrebă: "Ce s-a întâmplat? Oare mi-a intrat în casă vreo zeiță?". Minunea s-a repetat și zilele următoare. Dornic să afle ce se întâmplă, Niulang a pus la cale un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]