11,461 matches
-
Park Chan-wook (Oldboy, Thirst), distins la Cannes cu Prix Vulcain de l'Artiste-Technicien. Celebrul regizor sud-coreean adaptează românul Fingersmith, de Sarah Waters, mutând acțiunea din epoca victoriana în Coreea anilor 1930, în perioada ocupației japoneze. O slujnica vine pe o moșie întinsă, stăpânita de o femeie și de unchiul ei tiranic, cu un plan secret. Totul merge conform planului, până când cele două femei descoperă emoții neașteptate. Din cauza scenelor de sex, filmul este interzis celor sub 18 ani, în anumite țări. Un
Filmul-șoc al Festivalului de la Cannes, în premieră la București [Corola-blog/BlogPost/100218_a_101510]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Român, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. În distribuție, alături de Dragoș Bucur, Vlad Ivanov și Gheorghe Visu, apar Teodor Corban, Raluca Aprodu, Costel Cașcaval, Constantin Cojocaru, Emilian Oprea, Andrei Ciopec. Bogdan Mirică
Echipa filmului „Câini” se întâlnește cu publicul din București [Corola-blog/BlogPost/100285_a_101577]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Român, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. Câini este primul lungmetraj al lui Bogdan Mirică, scenaristul și co-regizorul serialului HBO Umbre. Filmul este nominalizat la European Discovery 2016, la Premiile Academiei Europene
Filmul „Câini”, elogiat în marile publicații din Franța „Noua senzație a cinema-ului românesc” [Corola-blog/BlogPost/100246_a_101538]
-
în cadrul FNT 2016, programate la Sala Mare a Teatrului Național din București în zilele de 29 și 30 octombrie, cu începere de la orele 19:00. ******* Livada de vișini de: Anton Pavlovici Cehov Adaptarea scenică: Lev Dodin Distribuția: Liubov Ranevskaia, proprietara moșiei: Ksenia Rappoport Ania, fiica ei: Dana Abyzova Varia, fiica ei adoptivă: Elizaveta Boiarskaia Leonid Gaev, fratele ei: Igor Chernevich, Sergei Vlasov Ermolai Lopahin, negustor: Danila Kozlovsky Piotr Trofimov, student: Oleg Ryazantsev Charlotta, guvernantă: Tatiana Shestakova Semion Epihodov, contabil: Andrei Kondratiev
Cu „Livada de vişini” – Lev Dodin va cuceri Bucureştiul definitiv [Corola-blog/BlogPost/100250_a_101542]
-
îl joacă pe Român, un tânăr de la oraș care ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. Personaje memorabile interpretează și Teodor Corban, Raluca Aprodu, Costel Cașcaval și Constantin Cojocaru. Vara trecută, echipa Câini a filmat timp de 28 de zile în
„Câini”: cel mai așteptat thriller românesc al anului [Corola-blog/BlogPost/100331_a_101623]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. Filmările au avut loc în vara anului 2015, în locații din Brăila, Galați, Teleorman și Giurgiu. Bogdan Mirică semnează regia și scenariul, director de imagine
Premiul criticii internaționale la Festivalul de la Cannes [Corola-blog/BlogPost/100407_a_101699]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. În această toamnă, filmul va fi proiectat în festivaluri din Finlanda, Norvegia, Canada, Polonia, Israel, Spania, Portugalia, Germania, Suedia, Statele Unite și Italia. Bogdan Mirică este
Filmul „Câini” în cinematografe din 23 septembrie [Corola-blog/BlogPost/100609_a_101901]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Român, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. „Scenariul a pornit de la o lume pe care o cunosc foarte bine - lumea în care am copilărit, la bunica la țară. De fapt, nu atât
„Câini” – singurul film românesc din Competiția TIFF 2016 [Corola-blog/BlogPost/100769_a_102061]
-
viața Larei, cea care după căsătoria cu imprevizibilul Pașa Antipov și stabilirea lor la Iuriatin, își încrucișează destinul cu cel al doctorului Jivago, după ce acesta la rândul lui pleacă cu familia din Moscova în Urali, mai exact la o fostă moșie a bunicului soției sale Tonia, moșie situată în apropire de Iuriatin. Două cauze, una mai înfricoșătoare și mai presantă ca cealaltă, își dau concursul la părăsirea Moscovei de către Iura, soția lui Tonia, fiul Sașa și socrul Aleksandr Aleksandrovici: a) Prima
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
cu imprevizibilul Pașa Antipov și stabilirea lor la Iuriatin, își încrucișează destinul cu cel al doctorului Jivago, după ce acesta la rândul lui pleacă cu familia din Moscova în Urali, mai exact la o fostă moșie a bunicului soției sale Tonia, moșie situată în apropire de Iuriatin. Două cauze, una mai înfricoșătoare și mai presantă ca cealaltă, își dau concursul la părăsirea Moscovei de către Iura, soția lui Tonia, fiul Sașa și socrul Aleksandr Aleksandrovici: a) Prima o reprezenta întunericul, foamea și frigul
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
sec. alXVIII-lea.). Încă înainte de 1794 avem atestat un Drăghici Băbeanu, polcovnic, orânduit de Constantin Moruzi Voievod la 5 august 1794, împreună cu tretilogofătul Gheorghe, să rezolve pricina de judecată dintre logofăt Ioniță Glogoveanu și Nistor Burileanu, pentru părți din hotarele moșiilor Degerați, Prunișor și Ercea, tranzacționate anterior între cei doi. În iunie 1800 cei doi întocmesc cartea de hotărnicie cerută - autentificată de Căimăcămia Craiovei și dau o primă rezolvare a acestui litigiu 3 . Acest meșteșug al agrimensurii, dar și înclinarea spre
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
administrative și poate neguțătorești, au determinat schimbarea statutului social- economic al ramurei Drăghici Băbeanu, cu descendenții acestuia. Drăghici ajunge boiernaș-polcovnic, fiind probabil ieșit din indiviziune, știutor de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la Gorj sunt menționați Dimitrie Băbeanu, ceauș de
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
în 1879, cu Maria Hârgot din Zegujani, fiica boierului Petrache I. Hârgot(nepot al celebrului pitar Drăghiceanu Hârgot, implicat în evenimentele din 1821, 1848 și altele) consolidează poziția social economică a familiei care pe lăngă conacul acesteia de pe partea de moșie de la Zegujani, își stabilește reședința și în Tr Severin 6 unde găsește un teren larg de afirmare în viața social-economică, dar și în cea politică care cunoscuse o apreciabilă înviorare în ultimele două decenii ale sec al XIX-lea. Tache
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
Tache Băbeanu, Pompiliu Băbeanu și alți membri ai familiei, arată temeinicia convingerilor și practicilor liberale adoptate de această familie încă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Stau mărturie în acest sens, pe lângă metodele avansate de exploatare a moșiilor deținute în Mehedinți de membrii familiei Băbeanu, încă dinainte de 1900, fondarea și exploatarea modernei Moară Traian din Tr Severin 11 și mai ales concepția economică liberală expusă în 1928 de Pompiliu Băbeanu pe când acesta era prefect al județului Mehedinți, în
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
spun nesimțire din partea Ierarhiei majoritare a B.O.R., care, este BISERICĂ NAȚIONALĂ, prin poporul drept măritor creștin-cel asumat permanent credinței și Jertfei întru Hristos și Neam, nu prin Faraonii eclesiastici-alias Dinastia Borgia, Bokassa, întrupați în aur, în averi și moșii, care să le satisfacă permanent setea nesățioasă a îmbuibării și delirul exploatării poporului, turnat apoi în temelia Catedralelor și în mesele Sfintelor Altare. Nu știu dacă a mai luat cineva atitudine atât de fățișă, de luptă pe baricada scrisului privind
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
1847, și care va deveni în 1866, Academia Română. Prin activitatea sa a fost unul dintre primii fondatori ai literaturii române despre care putem vorbi începând cu anul 1830. Va muri în seara zilei de 24 august 1868, fiind îngropat la moșia sa Trifeștii -Vechi. Scrisorile lui Negruzzi au fost apreciate de critica literară și i-au atribuit meritul de a fi fost în generația sa primul prozator artist și intelectual, anunțând pe Cezar Bolliac, N. Bălcescu, V. Alecsandri, Ion Ghica ș.a.
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
este personajul principal, eponim, central, tridimensional. Ca referent uman, ea este fiica boierului de la Negușeni și naratorul îi conturează un destin, în care are parte de două iubiri, dar cu o pauză de singurătate între ele. În adolescență, deoarece aveau moșiile învecinate, Teofana se întâlnește cu Ioniță Iliescu, un fiu de șătrar. Tinerii se îndrăgostesc la prima vedere, dar, ca un semn prevestitor de rău, în aceeași zi îi moare tatăl. Prin urmare, Ioniță este numit șătrar în locul tatălui său și
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
său și trimis să inspecteze locurile de tabără ale oștirii, în Țara de Jos a Moldovei. Totuși iubirea lor evoluează firesc, se căsătoresc, naș de cununie fiindu-le marele logofăt din acea vreme. Datorită faptului că familia Iliescu avea șapte moșii (prin locurile Neamțului, pe valea Siretului, la Tămășeni), iar Teofana aduce ca zestre trei moșii, Ioniță intră în rangul marilor boieri ai țării. După nașterea fiului lor (Enache), din pricină că Ioniță este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
Moldovei. Totuși iubirea lor evoluează firesc, se căsătoresc, naș de cununie fiindu-le marele logofăt din acea vreme. Datorită faptului că familia Iliescu avea șapte moșii (prin locurile Neamțului, pe valea Siretului, la Tămășeni), iar Teofana aduce ca zestre trei moșii, Ioniță intră în rangul marilor boieri ai țării. După nașterea fiului lor (Enache), din pricină că Ioniță este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe să se ocupe de administrarea moșiilor. Încearcă astfel să-și diminueze mâhnirea că soțul e
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
Siretului, la Tămășeni), iar Teofana aduce ca zestre trei moșii, Ioniță intră în rangul marilor boieri ai țării. După nașterea fiului lor (Enache), din pricină că Ioniță este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe să se ocupe de administrarea moșiilor. Încearcă astfel să-și diminueze mâhnirea că soțul e prea mult timp plecat. Fiindcă nu i se îndeplinește singura dorință (Ioniță să renunțe la dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
să-și diminueze mâhnirea că soțul e prea mult timp plecat. Fiindcă nu i se îndeplinește singura dorință (Ioniță să renunțe la dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și fiul în grija soacrei. De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
dorință (Ioniță să renunțe la dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și fiul în grija soacrei. De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află trecutul lui Tincu Rusu, care, stăpânit de patima femeilor, nenorocise multe fecioare și ispitise multe neveste de
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și fiul în grija soacrei. De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află trecutul lui Tincu Rusu, care, stăpânit de patima femeilor, nenorocise multe fecioare și ispitise multe neveste de țărani. Pentru a-și domoli
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
a-și domoli apucăturile, se văzu silit să se însoare cu fata preotului de la Leontinești. Însă la naștere, soția și copilul au murit, iar el căzu în viciul beției. Treptat durerea i se domoli și zidi o nouă biserică pe moșia sa. Deși le dăduse în arendă, boierul colinda pământurile zilnic, căutând ceva, dar neștiind ce anume. După doi ani de izolare la Hemeieni, Teofana iese pe câmp, dar calul ia năvală și o izbește, rupându-i câteva coaste. Nimerindu-se
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]