14,158 matches
-
p. se evidențiază în cadrul fazei de implementare a planurilor de acțiune a procesului de dezvoltare socială. Planurile de acțiune operaționalizează strategiile elaborate pentru soluționarea unei probleme sociale și sunt, în general, foarte complexe, necesitând, pentru a fi duse la îndeplinire, mobilizarea unei palete largi de instituții și actori relevanți în domeniu (Zamfir, 2006a p. 27). Dacă în anii ’80 termenul de parteneriat era preponderent folosit pentru a se referi la asociați care colaborează la proiecte de anvergură, având, în principal, o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de parteneriat era preponderent folosit pentru a se referi la asociați care colaborează la proiecte de anvergură, având, în principal, o nuanță socioeconomică, astăzi este folosit în mod extins și în majoritatea proiectelor desfășurate la nivel local pentru responsabilizarea și mobilizarea actorilor relevați în vederea soluționării unor probleme (de exemplu, combaterea excluziunii sociale). Procesul de descentralizare (vezi descentralizare) a deschis mai multe oportunități de promovare a unui sistem complex de p. public - privat mai larg între administrația publică, colectivitățile locale și ONG
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
proces simplu, pentru că ministerele aveau propria lor orientare și era un efort de regândire a planurilor lor. Pentru aceasta s-a solicitat fiecărui minister să desemneze un reprezentant care să se ocupe de implementarea planului. Pentru implementare era nevoie de: - mobilizarea diferitelor organisme, în mod special autoritățile publice județene și locale. (de exemplu, CJASPIS), dar și cele non-guvemamentale, universitățile, mass-media; - crearea suportului, inclusiv dezvoltarea unei culturi a implementării strategiei. Structură posibilă pentru planul de implementare Planul de acțiuni (varianta de politici
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
negative sau oportunități de dezvoltare; 2. diagnoza naturii p.s.; 3. determinarea magnitudinii ei; 4. identificarea soluțiilor la respectiva problemă și evaluarea lor, pentru a alege o soluție sau un pachet de soluții; în această categorie intră, firește, și identificarea și mobilizarea resurselor necesare soluționării p.s.; 5. voința colectivă de a acționa în vederea soluționării acesteia sau abandonarea voinței de a întreprinde o acțiune în acest sens. Tipurile de p.s. Fără a face o listă completă a tipurilor p.s., le putem identifica pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de schimbare, și anume: trecerea de la simpla aplicare a legislației de către instituțiile administrației de stat la administrarea pe programe de dezvoltare, concomitent cu derularea procesului de descentralizare în sensul activizării administrației locale în diagnoza problemelor cu care se confruntă, a mobilizării de resurse și a dezvoltării de programe proprii (Zamfir, 2004, p. 15). Paradigma dezvoltării presupune, astfel, identificarea problemelor sociale existente și dezvoltarea de programe pentru a le soluționa. Știința politică s-a îndreptat în anii ’60 de la studiul conceptelor fundamentale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care, în timp, produce cumulări de schimbare și întăriri reciproce în sistem. A treia cauză este centrarea pe cauze false. Pe lângă risipirea resurselor inevitabil rare (utilizarea resurselor într-o direcție exclude utilizarea acestora pe alte direcții importante), țintele false demotivează mobilizarea efortului pentru programe importante. Un exemplu. Societățile actuale se confruntă adesea cu o criză complexă a adolescenței: eșecul școlar sau chiar abandonul școlar, comportamente antisociale, violențe, nerespectarea, adesea ostentativă, a normelor conviețuirii sociale. Într-un cuvânt, un deficit de incluziune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de dezvoltare socială se face la nivelul s.p. Instrumentul principal prin care se manifestă s.p. este guvernarea, fapt care face ca, uneori, dezvoltarea s.p. să fie conectată cu eficacitatea guvernării. S.p. stabilește obiectivele dezvoltării politice și asigură realizarea acestora prin mobilizarea resurselor existente la nivelul unei societăți. Evoluția unei societăți depinde, în mod fundamental, de deciziile adoptate și de politicile formulate și implementate de s.p. S.p. trebuie abordat ca un sistem în permanență deschis, care integrează elementele noi sau modificate ale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
direcționată; - efortul întreprins de țările subdezvoltate pentru a depăși decalajul ce le separă de țările dezvoltate occidentale. Această teorie susține că societățile moderne sunt mult mai productive, iar persoanele aflate în nevoie beneficiază de o redistribuție a bunăstării. Organizarea și mobilizarea politică la un nivel superior de complexitate și reprezentativitate constituie, de asemenea, un factor-cheie în declanșarea proceselor de dezvoltare socială. HYPERLINK \l "Coleman" J. Coleman (1990) subliniază faptul că societățile moderne sunt caracterizate de trei trăsături fundamentale: - diferențierea structurii politice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a crescut masiv, ceea ce a dus nu doar la creșterea populației urbane, ci și a celei care lucrează în servicii/administrație/birouri și a salariaților cu înaltă calificare din industrie. Productivitatea ridicată a muncii, producția de serie, mass-media, procesele educaționale, mobilizarea politică și civică sunt elemente esențiale ale societății de consum. Statul se reorganizează și restructurează, crește în complexitate și dezvoltă subsisteme specifice, precum statul bunăstării, alocând resurse importante sistemului de securitate socială. În acest punct, avem de-a face cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
create o serie de premise (economia trebuie să atingă al doilea stadiu). Pentru HYPERLINK \l "Rostow" Rostow, formarea capitalului și procesul de economisire/acumulare sunt centrale și stau la baza creșterii economice și apoi a dezvoltării. Cheia dezvoltării o constituie mobilizarea economiilor pe baza profiturilor anterioare, pentru a genera noi investiții ce vor declanșa o autogenerare a creșterii economice și un nou ciclu al dezvoltării. În lipsa acestor economii, o societate se poate bloca în al treilea stadiu. Criticile la adresa modelului lui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
doilea rând, așa cum subliniază Hollis și Smith, un alt aspect esențial derivă din înțelegerea faptului că războiul din 1914 a fost mai degrabă impus de o reacție mecanică, în lanț, inițiată printr-un incident - asasinarea arhiducelui Franz-Ferdinand - care a condiționat mobilizarea automată a principalelor armate ale continentului european în concordanță cu principiul balanței de putere. Ca atare, în spiritul curentului liberal al secolului trecut, războiul a fost perceput ca o tragedie a erorilor, a neînțelegerilor ce nu pot fi evitate în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
foarte târziu reintegrarea în sistemul internațional. Relația regimurilor comuniste cu fervoarea națională s-a modificat în timp. Punctul de cotitură în integrarea naționalismului în retorica de tip comunist pare a fi cea de-a doua conflagrație mondială. În încercarea de mobilizare a populației, simpla ideologie oficială nu a fost de ajuns, astfel încât autoritățile sovietice, în uriașul lor efort pentru câștigarea „Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, au apelat și la argumente de ordin național. Este greu de argumentat că în timpul „războiului rece
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
șanselor de inhibare a tendințelor belicoase (Jervis, 2002, p. 4). Același tip de argumentare o constituie și invocarea principiului check and balances (Layne, 1994, p. 9). Aceste constrângeri instituționale acționează în direcția descurajării inițierii războiului și direct, prin încetinirea ritmului mobilizării. O importantă dimensiune angajată de susținătorii pacifismului democratic o constituie analiza modului în care aspectele economice contribuie la succesul democrației și, prin aceasta, sporește șansele păcii. Explicația dezvoltării economice are cel puțin trei variante, toate însă operând pe baza a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fragmentarea centrelor decizionale și multiplicarea posibilităților de blocare a tendințelor agresive. Totuși, realitatea pare să arate de exemplu, că instituția prezidențială în Statele Unite a reușit adesea să se sustragă sau să depășească opoziția instituțională derivând din separația puterilor în stat; mobilizarea militară a regimurilor politice democratice este departe de a fi încetinită de constrângeri democratice; în sfârșit, avantajul informațional derivând din acuratețea informațiilor, transparența sistemelor democratice și capacitatea de a semnala în mod eficient determinarea de a promova un anumit plan
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să devină compatibilă cu el. În perspectiva aplicării conceptului la realitățile secolului al XXI-lea au fost elaborate două studii: „Planul B 2.0 - Salvarea unei planete sub presiune și a unei civilizații în impas” și „Planul B 3.0 - Mobilizarea generală pentru salvarea planetei”. Ambele studii completează Planul A sau scenariul în care nu se schimbă nimic în societatea noastră și se ajunge, inevitabil, la creșterea neliniștii, a fluxului de refugiați, la creșterea numărului populației și a conflictelor politice. Planul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
un total de 165 de miliarde de dolari sau 16,5% din totalul de circa un trilion de dolari din bugetul cheltuielilor militare înregistrate în fiecare an în lume! Planul B 4.0, elaborat în 2005, stabilește priorități pentru o mobilizare „în regim de război pentru supraviețuirea omenirii”. Trebuie găsite răspunsuri și soluții la următoarele provocări: presiunea demografică asupra pământului și a apei; schimbările climatice și tranziția energetică; proiectarea orașelor pentru oameni; eradicarea sărăciei și stabilizarea demografică; refacerea ecosistemelor naturale; hrănirea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
sărăciei și stabilizarea demografică; refacerea ecosistemelor naturale; hrănirea a opt miliarde de oameni. Autorul indică și instrumentele care ar asigura supraviețuirea Terrei: o nouă economie realizată prin restructurarea taxelor, a subvențiilor, produse ecologice, economia materialelor noi, noi industrii și servicii, mobilizare generală a populației și motivarea liderilor. Globalizarea este o realitate a lumii contemporane, o componentă a istoriei umane, a economiei, și nu numai a economiei, marcând profund nu numai prezentul, dar mai ales viitorul indivizilor, comunităților, populației Terrei (care au
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
tradiție și pe teritoriul României) care, în afara caracterului de hobby (prilej de contact om-natură, încadrarea în ritmurile naturii, prilej de socializare, antidot la stres, petrecerea timpului liber etc.), are și o finalitate economică.<footnote Brown, L., Planul B 4.0. Mobilizare generală pentru salvarea civilizației, Editura Expert, București, 2011, pp. 9, 160, 217-237. footnote> În anul 2005, FAO a raportat că fermele urbane și periurbane aprovizionează cu hrană aproximativ 700 de milioane de locuitori ai orașelor din întreaga lume.<footnote FAO
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
producția de lapte de peste patru ori, de la 21 de milioane de tone la 96 de milioane de tone, în perioada 1970-1997, întrecând SUA și devenind cel mai mare producător de lapte din lume. <footnote Brown, L., Planul B 4.0. Mobilizare generală pentru salvarea civilizației, Editura Expert, București, 2011, pp. 9, 160, 217-237. footnote> Micii crescători de vaci (două-trei vaci per gospodărie) s-au organizat în cooperative care asigură legătura cu piața ori au achiziționat o miniinstalație de prelucrare (pasteurizare) a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
400 de milioane de euro României, la finele anului 2011, insistându-se asupra nevoii reformelor în domeniile energiei, transportului, sănătății. Recurgerea la îndatorare externă numai după ce România a epuizat alte surse financiare care-i stau la dispoziție și a căror mobilizare la buget nu cere decât determinare politică, voința guvernanților, responsabilitatea și profesionalismul decidenților care au legătură cu spațiul economic, financiar românesc. Sunt numeroase canale de irosire a banilor publici, a celor proveniți din credite externe, foarte bine cunoscute de mass-media
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Transilvania, au resurse mai mari (ocupații cu status ridicat, venit ridicat, relații), sunt mai în vârstă, sunt interesați de politică, discută politică (acesta este și cel mai important predictor, foarte probabil discuțiile constituind o condiție obligatorie și un catalizator al mobilizării) și cred că oamenii pot influența deciziile politice. Atitudinea împotriva unei conduceri nedemocratice este mai frecventă atunci când nivelul cunoștințelor politice crește, când oamenii cred că politica le influențează viața, când nivelul resurselor materiale este mai ridicat, respondentul este maghiar și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
individul-cetățean), mezo (organizații și asociații) sau macro (sistemul politic, cultura și practicile încetățenite). Modelele cauzale empirice ale participării situate la nivel individual sunt adesea grupate în modele de factură sociologică (echitate-corectitudine, capital social, voluntarism civic) și modele ale raționalității individuale (mobilizării cognitive, alegerii raționale, recompenselor generale) (Clarke, Sanders, Stewart, Whiteley, 2004). Dincolo de diferențe și accente, există o serie de factori care se regăsesc în mai multe dintre acestea. Printre ei se numără statusul, condițiile economice percepute, opiniile, atitudinile, valorile și cunoștiințele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
localitățile urbane (relația este însă viciată de faptul că instituțiile împotriva cărora se manifestă sunt localizate aici). Participarea convențională este mai dependentă de presiunile sociologice ale mediului de viață decât participarea protestatară (aceasta din urmă este influențată mai mult de mobilizarea cognitivă și de conjunctură) (Denni, Lecomte, 2004, p. 30). Participarea la vot crește cu vârsta, dar până la un anumit prag (vârsta de 75 ani, în Franța, respectiv 60, la noi), apoi scade din nou, comparativ cu alte forme de acțiune
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
căile și mijloacele de acțiune care pot produce avantaje politice pentru ei și, astfel, au tot interesul să mobilizeze cetățenii. În felul acesta, liderii politici, în lupta lor pentru poziții politice, precum și instituțiile societății civile prin deciziile luate, contribuie la mobilizarea cetățenilor (cine, când și de ce participă). O serie de studii (Niven, 2004; Rosenstone, Hansen, 2003; Gray, Caul, 2000) au arătat faptul că factorii majori ai participării sunt situați la nivelul agenților mobilizatori. Folosind date longitudinale (cu privire la SUA) autorii menționați arată
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
decizii politico-administrative, corelează pozitiv cu nivelul de participare al cetățenilor. Prin urmare, indivizii participă nu atât din cauza caracteristicilor personale, ci mai ales datorită alegerilor politice și recompenselor care le sunt oferite (Rosenstone, Hansen, 2003, p. 5) în urma unui proces de mobilizare în jurul unor controverse și/sau oportunități. Influențele asupra participării de la nivel macro se referă la sistemul de valori și la aspectele concrete ale organizării și funcționării unei societăți ca rezultat al evoluției acesteia. Astfel, sistemele de valori tradiționale favorizând angajarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]