3,398 matches
-
Le recueil comprend également une note de la traductrice sous la forme d'un avant-propos.1091 Après avoir exposé brièvement l'importance de l'œuvre poétique de Blaga dans la littérature roumaine 1092, la traductrice justifie să démarche : " Un manque de modestie, mais en même temps le désir de voir Lucian Blaga entrer dans l'univers poétique des lecteurs de langue française m'ont poussée à essayer la traduction d'une suite de poèmes choisis dans (sic !) tous leș volumes parus. "1093
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des plus fameuses œuvres de la littérature universelle. Comment alors ne pas oser traduire Blaga dans la langue de Voltaire ? Et le poète-traducteur ajoute une dernière remarque à să défense : " Alors, si Blaga a traduit Goethe, j'ose espérer en toute modestie qu'il ne se seră pas retourné dans să tombe en me voyant traduire șes poèmes. "1241 Leș seuls " juges " de ce " blasphème " commis par le traducteur seront leș lecteurs francophones, puisque Jean Poncet leur laisse la tache d'évaluer son
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par la revue SUD est le résultat d'un effort méritoire de présenter au public francophone une pârtie de la littérature roumaine. * Au nom de șes collègues de la revue SUD, Jean Poncet parle, dans la " Préface " du volume, et non sans modestie, de l'amour pour la poésie qui l'a mené à entreprendre un țel projet : Pour SUD, îl ne s'agit pas de se fondre dans une vague déjà suffisamment ample pour se suffire à elle-même. Nous n'entendons pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
librairies regorgeaient de livres et, pour leș étrangers que nous étions, de livres en version bilingue. Grace soit rendue, entre autres, aux éditions Minerva et surtout aux centaines de traducteurs roumains qui, dans l'ombre et avec la plus grande modestie, accomplissaient cette tache ingrate et colossale de traduire leș grands auteurs de leur pays dans des langues qui n'étaient pas leur langue maternelle. [...] Îl n'en reste pas moins que ces traducteurs ont accompli un travail remarquable, d'autant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Cristea, Domeniul, 401-405; Iorgulescu, Al doilea rond, 143-146; Raicu, Critica, 458-462; Iorgulescu, Scriitori, 295-297; Simion, Scriitori, I, 739-742; Zaciu, Lancea, 179-189; Cristea, Faptul, 323-327; Raicu, Contemporani, 204-208; Tomuș, Mișcarea, 309-312; Grigurcu, Critici, 360-366; Culcer, Serii, 115-120; Felea, Prezența, 62-66; Cristea, Modestie, 239-243; Aurel Martin, Gabriel Dimisianu, „Repere”, JL, 1992, 13-14; Ion Simuț, „Repere” de Gabriel Dimisianu, F, 1992, 5; Gh. Grigurcu, Repere junimiste, VR, 1992, 8-9; Cristea, A scrie, 107-112; Gh. Grigurcu, Gabriel Dimisianu, la o aniversare, JL, 1996, 49-52; Z
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
Lectura, 250-253; Felea, Aspecte, II, 237-240, III, 127-131; Dobrescu, Foiletoane, II, 61-69; Iorgulescu, Critică, 70-73; Tomuș, Mișcarea, 164-166; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 118-121; Iorgulescu, Ceara, 155-158; Cândroveanu, Printre poeți, 167-173; Dimisianu, Lecturi, 180-183; Simion, Scriitori, III, 399-414; Moraru, Textul, 98-102; Cristea, Modestie, 79-84; Tartler, Melopoetica, 165-168; Iorgulescu, Prezent, 188-191; Negrici, Introducere, 77-81; Grigurcu, Existența, 421-425; Călinescu, Biblioteci, 201-211; Regman, De la imperfect, 172-185; Dimisianu, Subiecte, 171-178; Ștefănescu, Prim-plan, 324-329; I. Negoițescu, Despre Mircea Dinescu, RL, 1990, 14; Ion Buzera, Mircea Dinescu sau
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
I-II, 1983-1995), una dintre operele importante ale criticii românești postbelice. A întocmit, de asemenea, un studiu (1989) și apoi un dicționar al personajelor lui Creangă (1995, reluat în 1999) și a publicat, pe lângă mai multe cărți de analiză critică (Modestie și orgoliu, 1984, Fereastra criticului, 1987, A scrie, a citi, 1992), două confesiuni (După-amiaza de sâmbătă, 1988, Bagaje pentru paradis, 1997) care, în fapt, sunt două romane autobiografice indirecte. Talentul epic merge, aici, mână în mână cu analiza morală pătrunzătoare
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
operei, C. ia în considerare, când este vorba de proză, și ceea ce Maiorescu numea „inima caldă” a creatorului. Cu alte vorbe, criticul trebuie să țină seama și de calitatea umană a personajelor pe care le analizează, căci, explică el în Modestie și orgoliu: „Conținutul trăirii acestora nu este o problemă deloc secundară (cum li se pare unor critici ce nu acordă nici o atenție acestui aspect) în raport cu destinul fiecărui scriitor în parte, nici în raport cu destinul literaturii noastre în general, cu nivelul ei
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
1974; Introducere în opera lui Ion Neculce, București, 1974; Domeniul criticii, București, 1975; Alianțe literare, București, 1977; Spațiul în literatură, București, 1979; ed. 2, îngr. Doina Cristea, pref. Gabriel Dimisianu, București, 2003; Dicționarul personajelor lui Dostoievski, București, I-II, 1983-1995; Modestie și orgoliu, București, 1984; Fereastra criticului, București, 1987; După-amiaza de sâmbătă, București, 1988; Despre Creangă, București, 1989; A scrie, a citi, Cluj-Napoca, 1992; Dicționarul personajelor lui Creangă, București, 1995; ed. București, 1999; Bagaje pentru paradis, București, 1997. Repere bibliografice: Vlad
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
Dimisianu, Opinii, 189-193; Dobrescu, Foiletoane, I, 55-61, II, 207-214; Paleologu, Ipoteze, 309-316; Grigurcu, Critici, 30-54; Munteanu, Jurnal, III, 263-268; Felea, Prezența, 183-191; Regman, Noi explorări, 267-286; Paleologu, Alchimia, 177-182; Grigurcu, Între critici, 106-109; Marcea, Concordanțe, 310-343; Râpeanu, Memoria, 63-67; Cristea, Modestie, 217-222; Ciopraga, Propilee, 266-283, 361-367; Ștefănescu, Dialog, 154-161; Adam, Planetariu, 196-201; Sorescu, Ușor cu pianul, 93-105; Șerban Cioculescu interpretat de..., îngr. și pref. Mircea Vasilescu, București, 1987; Ștefănescu, Prim-plan, 48-54; Vasile, Conceptul, 285-289; Piru, Critici, 171-174; Mircea Vasilescu, Șerban
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Șmil Kraus, „Orizonturi noi”, publicație modernistă în care folosește și pseudonimele Geovas,Vag, Geo Vas. Macedonski îl recomandă în „Făclia” (ianuarie 1916) în acești termeni: „Bacovia. Acesta este pseudonimul unui tânăr din Bacău, d. Vasiliu, admirabil poet, dar a cărui modestie l-a ținut în umbră cu tot nemărginitul lui talent. Era aproape un copil, când în 1902 a venit la mine într-o frumoasă zi de vară să-mi citească, sfios cum nu se poate mai mult, versuri de-ale
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Practica scrisului, 213-221; Simion, Scriitori, I, 43-77; Poantă, Radiografii, I, 112-115; Sasu, În căutarea, 93-96; Grigurcu, Poeți, 82-91; Lit.rom. cont., I, 144-151; Cristea, Faptul, 74-77; Ștefănescu, Jurnal, 88-91; Zaciu, Lancea, 349-361; Tomuș, Mișcarea, 76-78; Cândroveanu, Printre poeți, 20-27; Cristea, Modestie, 38-42; Marcea, Atitudini, 134-137; Micu, Limbaje, 144-154; Tuchilă, Privirea, 99-110; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 259-265; Lovinescu, Unde scurte, I, 37-41, 389-392; Ierunca, Românește, 122-126; Negoițescu, Ist. lit., I, 324-326; Alex. Ștefănescu, Mihai Beniuc, RL, 1992, 37; Constantin, Complicitatea, 58-63; Nițescu, Proletcultismul, 214-217
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
ofteze des și adânc, apoi brusc s-a ridicat ca si cum un zgomot ar fi trezit-o la realitate. [...]Este absolut extraordinară[...] Aproape toate acțiunile sale sunt cumva extravaganțe [...] sub nici o formă nu seamănă cu o femeie, si nu are nici macar modestia necesară. Pare dura, grăbita [...] și libertina în orice spune.”<footnote Elliot Frances, Old Court Life în France, G.P.Putnams‘ Sons, 1893 (http://www.archive.org, site accesat pe data de 30 iun.2009): "She swore to God, slouched în her
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pe care nu și-o putea controla, Mazarin a pariat toate câștigurile pe ultima mâna și a câștigat. Punând acest noroc pe seama prezenței Reginei, Mazarin i a oferit drept mulțumire cincizeci de mii de écus. Regina a refuzat cu o modestie afectată, Mazarin a insistat și până la urmă ea a acceptat. Câteva zile mai târziu, Mazarin a primit mult mai mult decat oferise. Astfel a fost recunoscut ca fiind favorit al Regelui, al curții și, mai presus de orice al Anei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cotidian și precar), Profesorul (eul „social”, imaginea publică) și Maestrul (eul „adevărat”, profund, al scriitorului, însă magnificat de critica literară și, de aceea, privit cu suspiciune și oarecare agasare de celelalte două alter egouri ale lui C., dar și, din modestie autentică, de instanța auctorială efectivă, care le reunește - totodată mânuindu-le - pe toate cele trei „personaje”). Cartea De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri (2001) a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor, iar & comp. (2003) reia procedeele și tematica din
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
mulțămi numai cu risipirea acestei faime, ci, întorcîndu-se-n capitală, avu neobrăzarea să pretindă meritul și gloria unei campanii biruitoare. Marea pierdere de oameni, care umplea orașul și țara cu jale, scăzu în curând aroganța sa pe coarda de jos a modestiei cuvenite și, sub presiunea opiniei publice, regentul deșert trebui să recunoască degetul lui Dumnezeu în această pedepsire, care se făcuse unei împărății mândre de către un popor care rămăsese atât de-ndărăt în privire spirituală și moralăl. De atunci {EminescuOpXIV 85
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Desprețuit înainte de-a apărea și înainte de-a lucra, inspirând ură adversarilor, invidie amicilor politici, inspirând, prin neînsemnătatea lor, fiecăruia dreptul de a-i controla faptele și de-a le critica, escitînd prin energie indignarea adversarilor și amicilor, prin modestie persiflajul și ironia lor, ei sunt pururea între cele două stânci de cari Machiavelli sfătuiește pe guvernanți de-a se păzi: ură și dispreț. Dar alte lucruri se vor descoperi încă în urma acestor guverne slabe și neînsemnate. Se va constata
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar cu atât mai adevărată, pe care o afirmă un economist american: pentru o țară rămasă îndărăt în cultură comunicația cu străinătatea e pernicioasă. În adevăr, un popor primitiv se distinge mai cu seamă prin lipsa sa de trebuințe, prin modestia proverbială a exigențelor sale materiale. Nu e bine, fără 'ndoială, ca aceste trebuințe să rămâie staționare, căci atunci ar lipsi impulsul pentru o activitate mai mare, ar lipsi principiul progresiv; dar pe de altă parte e și mai rău ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cine nu observă că, în acelaș timp în care politicianii se îmbogățesc, toate clasele acestui popor, de la Vlădică pân-la opincă, dau îndărăt, acela nu poate decât să aplaude la toate laudele pe cari partidul roșu, cu cunoscutul său esces de modestie, și le aduce singur prin acel manifest. Oricât am face din acest act obiectul cercetărilor noastre amănunțite, nu vom găsi nimic nou, afară doar de unele nume iscălite sub dânsul, pe cari ne obicinuiserăm a le vedea într-altă parte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și fetița. Operatorul dădu câteva comenzi și, urmărind câteva cifre, le spuse celorlalți că Stin dormea adânc. ― Ai fost tare bun, Rade. Pentru o clipă era să mă convingi și pe mine, zâmbi Pertus. Abatele se înclină primind laudele cu modestie. ― Eu tot nu înțeleg de ce a trebuit să ne zici chestiile alea la început. Ce anume te face să crezi că Dumnezeu și-a atins nemărginirea? insistă Kalator. ― N-ai înțelege nimic dacă ți-aș explica. E vorba de oameni
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dacă vei accepta să devii Preot, vei afla toate tainele mele. Xtyn sări de la locul său și merse până în centrul randului. În felul acesta se lăsă mai jos decât oricare dintre ai săi, ceea ce îl punea într-o postură de modestie apropiată de umilință. - Nu sunt nici prost și nici nesăbuit! Știu că, dacă vom decide să păstrăm toți copiii, va trebui să plantăm mai mulți arbori negri și asta va dezlănțui asupra noastră un puhoi de atacuri. Știu că așa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de jos în sus). Raport care permite trecerea de la transmisia scurtă la instituirea prelungită. N-am spus nimic despre doctrina creștină care să nu mai fi fost spus de o mie de ori în "istoria religiilor". Eu propun doar sesizați modestia o punte între cele două maluri deja foarte frecventate: doctrina catolică ridică comunicarea la înălțimea unei religii; Biserica catolică este o instituție autoritară (cel mai solid aparat al autorității de pe planetă). Nu ne-am fi așteptat să remarcăm că mijloacele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
său. Oralitatea este întrupare în primul rînd, scrisul în al doilea. Religioase ori politice sau amîndouă deodată, mesajele care în istoria umanității au zguduit popoare și mulțimi se adresează imaginarului lor cu voce tare. Iată ce redă autorului unei "publicații" modestia etimologică din auctor: el dobîndește o forță, îi aduce o valoare adăugată, de ordin rațional ori simbolic, dar nu creează prin mișcare. El joacă la margine, la suprafață, pe creasta valului. El încoronează ceea ce mișcă în profunzime, și profunzimea absolută
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în aceeași măsură, care au văzut și stînga la lucru, și Școala destrămîndu-se). Minerul din cărbunărit fixa imaginea comunistului în prima revoluție industrială. Figura metalurgistului era în centrul celei de-a doua. Dar învățătorul, acest muncitor calificat al Progresului, cu modestia sa spartană sau sentențioasă, revelează fixarea socialismului organizat în cultura preindustrială a Luminilor. Vocabula institutor a apărut în franceză printr-un decret al Convenției (1794), ca urmare a propunerii unui pastor protestant, Rabaut Saint-Étienne (în spatele tututor reformelor Educației, indiferent de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comunicării și ale punerii în rețea a spațiului, astăzi materializată și simbolizată de Internet. Istoria culturală nu i-a așteptat pe mediologi pentru a onora materialitățile culturii și tehnologiile inteligenței. Bineînțeles, dar istoricul de profesie și virtutea lui e chiar modestia sa discerne singularitățile fără a ține seama de invarianții transmisiei simbolice (care este sinonimul concret al "culturii"). Adică întocmai ceea ce mediologul cercetează, sistematizînd, cu încăpățînare, variațiile empirice printr-un comparatism ferm, în istorie și în geografie. Își trasează diagonalele între
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]