1,976 matches
-
mai vedea vreodată în viață. Odată ce bărbații apți de luptă pleacă pe front, societatea franceză este însuflețită și unită de un extraordinar elan de solidaritate. Teatrele, cinematografele, music-hall-urile își închid porțile. "A sluji" devine deviza francezilor. În câteva zile, "Parisul monden dispare, iar locul său este luat de Parisul caritabil"71. "Amețitorul oraș al plăcerii devine orașul auster al datoriei, refugiul tuturor suferințelor"72. Pretutindeni este proslăvită virtutea, sentimentul național și gloria neînfricatului poilu. Viața socială a mediilor înstărite suferă modificări
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
În 1917, americanii, care vin să lupte de partea Triplei Antante, își aduc și ei propriile stiluri de dans și muzică la modă: ragtime, blues, one-step, foxtrot. Se deschid primele săli de dans. În stațiuni, la malul mării, la Paris, mondenii își reiau obiceiurile. Un moralist scrie cu indignare că unele femei se afișează "cu brațele goale și cu umerii goi", cu "unica preocupare de a atrage, de a se face remarcate". Ele nu caută decât "să atragă privirile, să ațâțe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
folosește niciodată cuvântul "flirt" când se referă la acesta. Fără îndoială, consideră cuvântul prea frivol. Sărutul dintre cei doi nu are legătură cu primele înfiorări ale iubirii, ci este un sărut al morții. Ne aflăm la mare depărtare de saloanele mondene, de flirturile flușturatice și pline de nepăsare. Totuși, și aici este vorba tot de un joc al seducției, chiar dacă este unul morbid. Și, lucru inedit, acesta nu este condamnat, cum se întâmpla cu flirtul perioadei Belle Époque, ci, dimpotrivă, este
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
față de soțul său o înfrânează multă vreme. Tânăra rezistă, își face un titlu de glorie din a rămâne o soție credincioasă și devotată. Începând cu 1928 totuși, Anaïs se pomenește flirtând. Devine cochetă, îi place să se gătească. În timpul recepțiilor mondene, caută să-i subjuge și să-i farmece pe bărbați. Se lasă atrasă în jocuri de roluri cu aceștia, își asumă diverse personalități și se joacă, preț de o clipă, de-a iubirea. Prin ochii lor, descoperă de fiecare dată
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe care îl acordase până atunci scrierii: cel al dublei reflexii. Flirturile prezintă chiar, în raport cu scrierea, avantajul de a multiplica jocurile de oglinzi. Ele o dezvăluie sieși plurivalentă, multiplă, necuprinsă. Tânăra femeie se simte atât de îmbogățită de aceste flirturi mondene, încât se hotărăște să împingă jocul ceva mai departe. În același an 1928, cedează avansurilor lui Paco Miralles, profesorul său de dans, care o duce la sfârșitul lecției la subsol. Aici, printre maldărele de costume, începe s-o mângâie. Îngenunchează
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care îl găsește foarte seducător. Oare o place și el? Fără îndoială, de vreme ce în mașina care îi duce spre imensa mină de sare Wieliczka, pe care profesorul insistă să i-o arate, dr. Dürrfeld recurge la mica stratagemă a alibiului monden pentru a o atinge ușor. În vreme ce străbat câmpurile înverzite, câmpiile "bogate ce strălucesc de flori sălbatice primăvara poloneză ce se răsfață în toată strălucirea voluptuoasă a frumuseții ei [...], Sofia simte apăsarea brațului său lipit de al ei, dându-și seama
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se bucură de un succes fulgerător. Curând, va exista și un alt loc, devenit legendar, în care tinerii alături de filozofii numiți "existențialiști" vor reinventa lumea: Saint-Germain-des-Prés. Saint-Germain-des-Prés Acolo, în faimoasele catacombe ale "troglodiților", tinerii, artiștii și curând toată crema intelectualității mondene savurează, chiar și după multă vreme de la Eliberare, beția libertății și a lipsei de griji redobândite. În subsolurile unor localuri precum Tabou, Méphisto sau Lorientais, la fel de întunecate și pline de fum ca o poartă spre infern, lumea, cufundată în atmosfera
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care flirtase sau, după cum crede ea, "mai rău". În 1930, în saloanele doamnei Morel unul dintre "flirturile" lui Sartre Simone de Beauvoir își sesizează cu mâhnire toate neajunsurile. În fața acestei femei familiarizate cu subtilitățile înaltei societăți pariziene și ale flirtului monden, Simone de Beauvoir pare și mai stângace, și mai nepricepută. Vorbește prea tare, răstoarnă ceașca de ceai... Totuși, în 1947 Simone de Beauvoir profită la rândul ei din plin de libertatea pe care i-o conferă pactul sartrian și cunoaște
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de întâlnire tradițional reprezentat de sala de dans evoluase considerabil din perioada Belle Époque. Încă din perioada interbelică, balul burghez, cu tot fastul său, convențiile sale scorțoase și codul său strict de conduită cedase locul petrecerii-surpriză, mult mai neprotocolară. Seratele mondene de sfârșit de secol supraviețuiau încă în cadrul curselor de mașini, unde tinerii provenind din medii foarte înstărite se puteau întâlni și decide să se căsătorească în deplină siguranță. Totuși, acest tip de sociabilitate este rezervat exclusiv unei minorități restrânse. Foarte
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
declan?eaz? publică?iile lui Durkheim, ca ?i acelea ale lui Simmel sau Tarde, nu ?în doar de calitatea intrinsec? a acestor lucr?ri. Trebuie s? lu?m �n seam? realitatea c? �?tiin?ele sociale s�nt la mod? [�] Reuniunile mondene, discursurile, ziarele pot s? aib? r?spuns la toate cu ajutorul lor; nimeni nu are spirit dac? nu e sociolog�. A?a se exprima istoricul Henri Hauser �ntr-un raport din 1903 asupra �nv???m�ntului ?tiin?elor sociale. n ochii multora
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i renumite �?i dau concursul la o �ntreprindere al c?rei succes pare asigurat. Nici o alt? revist? �n afară aceleia a lui Worms nu se poate l?udă cu sus?inerea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
explicativ? bine �ntemeiat? teoretic ?i empiric r?m�ne destul de str�mt? [47]. Moartea ?i �nvierea sociologiei actorului Anii ?aptezeci v?d tr?ind ?i murind �structuralo-marxismul� care a dominat, dac? nu �ntreaga sociologie francez?, cel pu?în expresia să monden?, ?i v?d n?sc�ndu-se orient?ri teoretice ce se vor afirmă pe deplin �n cursul deceniului um?tor. O dat? cu pr?bu?irea g�ndirii marxiste ?i a formei ideologice a structuralismului, aceast? paradigm? se stinge rapid
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
taina morții ministrului. Ultima poveste, curmată prematur de căderea cortinei grele a misterului, aduce în prim-plan figurile extravagante ale sfârșitului de veac XIX din București, de la celebrele seducătoare ale balurilor, la figuri pitorești și extravagante, precum cea a cronicarului monden Mișu Văcărescu. Ritualul povestirii implică și aici, în stil matein, ritualul inițiatic al călătoriei și al cinei nocturne. Alternând tăcerea și contemplarea, narațiunea devine un halou luminos în obscuritatea tainei ce învăluie o lume apusă, ireversibil ficțională. "Dilemateca", anul III
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de a vorbi. Sînt excluse din această categorie toate discuțiile care nu sînt dezinteresate, gratuite, care vizează un alt scop decît desfătarea interlocutorilor de pildă negocierile diplomatice și militare, interogatoriile judiciare, expunerile științifice. Tarde face o excepție pentru flirturi, conversațiile mondene, pentru că transparența scopurilor lor a seduce, a flata, și toate celelalte nu elimină nici jocul, nici plăcerea, din contra. După el, faptul de a sta la șuetă îți fixează atenția și îți ascute spiritul. Nici un alt raport social nu ar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
avusese o înțelegere cu maestrul; dar acesta dispăruse și banii... De la Polixenia am o fotografie de mare valoare: Katina Paxinou, marea tragediană, în rolul Reginei din Hamlet, cu o dedicație în... franceză (deși amîndouă vorbeau greaca!). Ultima revenire în lumea mondenă i s-a datorat lui Ion Brad: acesta a chemat-o la "Nottara" să traducă Întoarcerea la Micene a lui Averoff Tositza (pe atunci, ministru al Greciei). Piesa s-a montat și a plecat în turneu în țara natală a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
confruntă viața și de care e timpul acum, după ce am definit diferitele tipuri de nonlectură, să ne ocupăm. !!!!!!!!!!!!!!!!!!PÎNĂ AICI SE PAGINEAZĂ!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Pagină nouă de dreapta + pagină albă după SITUAȚII DE DISCURS Pagină nouă de dreapta CAPITOLUL I ÎN VIAȚA MONDENĂ ÎN CARE GRAHAM GREENE POVESTEȘTE O SITUAȚIE DE COȘMAR ÎN CARE PERSONAJUL SE AFLĂ ÎN FAȚA UNEI ÎNTREGI SĂLI DE ADMIRATORI CARE AȘTEAPTĂ CU SUFLETUL LA GURĂ CA EL SĂ ÎȘI SPUNĂ PĂREREA DESPRE CĂRȚILE PE CARE NU LE-A CITIT
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care nu le-a citit și, În care reflecțiile mele, inspirate din experiența personală, i-ar putea fi, sper, de un oarecare ajutor. Cele mai frecvente situații sunt cele oferite de viața de societate, și mai ales de toate Împrejurările mondene În care suntem antrenați să ne exprimăm În fața unui grup. S-ar putea astfel Întâmpla ca, de-a lungul unei seri, conversația să aibă drept subiect o carte pe care nu am citit-o și să fim constrânși - pentru că respectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
un scor mare - nu fusese citită de nimeni.” Să vedem de ce se numește jocul Umilirea. Ca să câștigi puncte, contează să găsești cărțile pe care le-a citit toată lumea, dar nu și tu. Spre deosebire de ceea ce se Întâmplă În general În relațiile mondene, mai ales În mediul universitar În care legea e să-ți arăți fățiș cultura, acest joc mizează pe exhibarea inculturii. N-am putea ști să zicem În ce măsură cultura și demonstrațiile pe care le facem În societate instalează o senzație arhaică
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
În a ne asigura coerența interioară. În spatele senzației de rușine, chiar identitatea noastră este amenințată prin aceste schimburi, de unde și nevoia ca acest spațiu virtual al punerii noastre În scenă să rămână marcat de ambiguitate. În acest sens, acest spațiu monden ambiguu este inversul mediului școlar, cel al violenței În care totul se face, Închipuindu-ne că ar exista lecturi integrale, pentru a ști dacă elevii de acolo au citit Într-adevăr cărțile despre care vorbesc sau cele despre care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
vedere mai ales una dintre situațiile de discurs În care putem fi puși să vorbim despre cărțile necitite, cea a criticii literare, Însă putem să presupunem că sugestiile sale se pot extinde fără greutate și la alte situații, ca dialogurile mondene sau universitare. Chiar dacă a fost un mare cititor și un om de o vastă cultură, Oscar Wilde a fost de asemenea și un necititor Îndrăzneț care, pus În gardă de riscurile pe care lectura le provoacă omului instruit, a avut
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
-ntr-o negociere a rațiunii cu derațiunea, Între conștient și inconștient : vechii inamici, rațiunea și simțirea, Își reiau pozițiile Într-un sfîrșit de secol incert, care cere atitudinea sceptică, retragerea demisia, fie ea cu părere de rău, dintr-un angajament monden de-acum inocuu. Enormul poate fi egalul insignifiantului, dacă te uiți la ultimul cu binoclul. Te așezi Într-un an inventat din secolul viitor și scrutezi cu un binoclu cît mai cuprinzător prezentul « post-ideologic » al lumii occidentale din perspectiva sensului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
imaginea publică, alții vor să se etaleze tocmi pentru ca mesajul lor să difuzeze cît mai mult și mai rapid. Foarte zgomotoasă, literatura angajată de astăzi este foarte citită, dar mai puțin apreciată de specialiști, tocmai pentru că cedează foarte ușor tentațiilor mondene. Diferența dintre ceea ce se citește și ceea ce se studiază este, desigur, subiectul unei alte discuții. Universitatea franceză, conservatoare ca Întotdeauna, promovează curentele literaturii contemporane fidele tradiției modernității, mai ales minimalismul, care continuă Noul Roman, pe de o parte, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe care o termini În două ore cu tot cu pauzele publicitare de rigoare, este o narațiune scrisă intenționat indiferent, aparent repede, al cărei protagonist face pe mimul În piața publică și În disprețul amatorului de frumos. Marc Marronnier e un cronicar monden care se-mbată criță, dar nu se droghează prea tare, care se Îndrăgostește subit dar scurt, care călătorește buimac fără să vadă nimic. Singura motivație a actului scriptural o reprezintă, se pare, jocurile cu cuvinte gratuite. Narațiunea are ritm, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
puțin cunoscute În afara granițelor naționale. Beigbeder a publicat romanul 99 F la momentul oportun: un roman francez care vorbește despre „ontologia publicității” a Încetinit puțin declinul influenței franceze În Europa; un francez care, spre deosebire de Michel Houellebecq, nu refuză afișarea, cultivă mondenul și decide să nu opună Literatura Sistemului ci să o hrănească din interiorul sistemului. Literatura franceză de astăzi este dominată, cantitativ, de autoficțiune: de voința de a spune a unui număr tot mai mare de oameni În căutarea recunoașterii propriei
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
natura și sensul unei opere. Un cititor poate fi mulțumit cu atât și totuși să se întrebe dacă schema are de fapt o aplicabilitate universală. Chiar afirmația că aceeași regulă, în general, guvernează diferite stiluri și mijloace se opune preferinței mondene pentru diferențele individuale și eliberarea de uniformitate. E o preferință care își are bastionul în arte, filosofie și științele sociale, dar se oprește în mod necesar la științele naturale, în care universalitatea legilor naturii predomină, ca o premisă indispensabilă. Se
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]