1,819 matches
-
to bring to power, together with the President, general Musharraf, the daughter of the former prim-minister Z.A. Bhutto, Benazir Bhutto, but the plan failed by killing the candidate on the 27 december 2007, by pro-terrorist forces, with the moral support of pro-India oriented local circles. At the and of the work, one can forsee the way the events in Pakistan can develop and what Pakistan can do to prevent the dissolution of the country and a rebirth of India
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Religious Implications. În prezent lucreaz] la o carte pe tema progresului în biologia evoluționist]. J.B. Schneewind, șeful Catedrei de Filosofie a Johns Hopkins University, este autorul lucr]rii Sidgwick’s Ethics and Victorian Moral Philosophy și coordonator al c]rții Moral Philosophy from Montaigne to Kant. George Silberbauer a deținut în trecut funcții administrative în Botswana și lucreaz] acum la Facultatea de Antropologie și Sociologie a Monash University. Este autorul lur]rilor Bushman Survey Report, Hunter and Habitat în the Central
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosofie la Monash University. Este autorul lucr]rilor Mill on Libery și Crime, Guilt and Punishment. Laurence Thomas pred] în cadrul Facult]ților de Filosofie și Științe Politice ale Siracuse University și este autorul lucr]rii Living Morally: A Psychology of Moral Character (Temple University Press, 1979), precum și a numeroase articole pe teme de filosofie moral] și social]. Mary Anne Warren pred] în cadrul Facult]ții de Filosofie a Sân Francisco University State. Printre lucr]rile ei se num]r] The Nature of
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rât c], dac] am avea de-a face cu egoiști vigilenți, simpla întoarecere a favorurilor celor care le-au f]cut inițial nu ar fi altceva decât un târg prudent. Revin ins] cu ideea c] în orice tip de moral] uman] existent] aceast] tranzacție apare într-o cu totul alt] lumin], nu doar ca o asigurare pentru viitor, ci și ca recunoștinț] pentru amabilitatea ar]țâț] în trecut, decurgând firesc din afecțiunea care o însoțește. Nu exist] nici un motiv că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
expune cu vehement] ideea c], f]r] îndoial], morală devine necesar] prin conflict - c] acea stare de armonie ideal] nu ar face-o necesar]. Dac] este adev]rât, atunci ideea de „imoralitate” că o alternativ] de a sc]pa de moral] (Nietzsche, 1886, I, secțiunea 32) ar implica un fel de eliberare a tuturor de conflict. Pan] la realizarea acestui lucru, avem nevoie de reguli de priorit]ți, nu doar pentru c] ele niveleaz] societatea, nici m]car pentru a face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
emoțiile, sentimentele, inclinațiile în c]utarea unei „chem]ri” superioare, dar egocentrist]. Ins] exist] câteva reguli. Cu toate acestea, din asemenea motive s-au adus acuzații, din interiorul sau din afara tradiției, cum c] am avea de-a face cu o moral] bazat] pe mistic, corupt] din punct de vedere etic și chietist] (Danto, 1972, p. 99). Cel puțin așa se spune despre sistemele Vedanta și Yoga. Pe cât ar putea fi de adev]rât] aceast] acuzație, exist] o list] a celor trei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
van Buitenen (Chicago: University of Chicago Press, 1978-80). : A Play; adapted by J.-C. Carriere, trans. from French by Peter Brook (New York: Harper&Row, 1985). Manu: Manusmrti, ed. S.B. Yogi (Delhi: Motilal Banarsidass, 1975). Râma Rao Pappu, S.S.: „Detachment and moral agency în Bhagavadgita”, în his Perspectives on Vedanta: Essays în Honor of P.T.Raju (Leiden: E.J. Brill, 1988). R³m³yana, The; trans. A. Menen (New York: Scribner’s, 1954). Rigveda, The Hymns of the; trans. R.T.H. Griffiths (Delhi: Motilal Banarsidass, 1973). Sogani
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru o conduit] etic], precum și caracterul sunt naturale, provenind din educație (deși trebuie cultivate). Mai mult decât atât, morală nu este produsul sau rodul civilizației, ci este ereditar], organic], iar odat] cu vârsta maturit]ții, tendințele native culmineaz] cu o moral] a înțelepciunii. Din moment ce motivațiile sunt naturale, ele se afl] într-o comuniune mistic] și permanent] cu întreaga ordine a naturii, motiv pentru care omul înțelept poate face din lumea întreag] subiectul preocup]rilor sale în materie de etic]. Odat] des
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drept standard moral comun” (Diggs, 1982, p. 104). Dac] nu oper]m ins] cu o definiție a contractului liber și rațional, atunci aproape orice teorie poate fi descris] ca fiind contractualist], de vreme ce aproape orice teorie pretinde c] ofer] un standard moral comun pe care indivizii îl pot adopta în mod liber și rațional. A pleda pentru o teorie înseamn] a ar]ta c] cerințele sale sunt rezonabile și c] oamenii ar trebui s] le accepte în mod voluntar. Dac] dorim s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel de obligații morale este pus] în discuție. Dar dac] acest tip de contractualism neag] existența unei diferențe morale reale între bine și r]u pe care indivizii ar trebui s] o respecte, atunci el nu reprezint] un tip de moral], ci o alternativ] la moral]. Teoria pledeaz] pentru egalitatea celor puternici, acceptând exploatarea în toate cazurile în care „diferențele dintre indivizi sunt suficient de mari” și nu ofer] principii pe baza c]rora am putea preferă dreptatea exploat]rii. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viziunile standard asupra moralei nu va îngrijora pe nimeni care nu crede în aceste viziuni. Dac] viziunile standard sunt irealizabile și dac] acest tip de contractualism nu are nimic de-a face cu morală, cu atat mai r]u pentru moral]. Morală hobbesian] ar putea fi lucrul cel mai bun pe care îl putem spera într-o lume f]r] obligații naturale sau valori obiective. 2) Contractualismul kantian: morală că imparțialitate Al doilea curent al contractualismului contemporan îl contrazice în multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abordarea hobbesian], contractualismul de tip kantian ofer] o versiune a egalit]ții de la natur]. Pentru kantieni ins], aceast] egalitate natural] se refer] la o egalitate moral] de substanț] - într-adev]r, esența contractualismului kantian este c] „înlocuiește inegalitatea fizic] cu cea moral]” (Diggs, 1981, p. 282). Ce putem înțelege din acest tip de teorii contractualiste ale moralei? Ele sunt atractive pentru acele persoane (majoritatea, b]nuiesc) care ader] la premisele egalit]ții morale și ale drept]ții. Contractualismul kantian d] expresie credinței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice alt] teorie moral]. Kantienii folosesc o abordare particular] de determinare a principiilor morale, dar aproape toate filosofiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod care s] corespund] mai bine practicii noastre morale. Dar nu ne vom referi aici la aceast] nou] abordare. Referințe Nagel, Ț.: ’War and massacre’, în Mortal Questions (Cambridge: Cambridge University Press, 1979), pp. 53.74. Pritchard, H:A.: ’Does moral philosophy rest on a mistake?’, în Moral Obligation (Oxford: Clarendon Press, 1949), pp. 1-17. Ross, W.D.: The Right and The Good (Oxford: Clarendon Press, 1930), mai ales capitolele 1-2. --------------: Foundations of Ethics (Oxford: Clarendon Press, 1939). Bibliografie suplimenatr] Dancy
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturile o justificare intrinsec] într-un anumit fel care le poate face mai puternice, din punct de vedere etic, decât orice alt lucru din care ar putea proveni? Dac] da, atunci înseamn] c] exist] posibilitatea de a se trasă o moral] având la bâz] aceste drepturi? 4) Sunt drepturile inalienabile? 5) Pot fi drepturile vreodat] absolute? Ar trebui s] fie clar c] r]spunsurile la aceste întreb]ri pot varia în funcție de care dintre cele trei categorii de drepturi este implicat]. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dreptului de a alege. Unii filosofi sunt ins] de p]rere c] drepturile nu au nevoie de alte justific]ri în afar] de faptul c] ele ins]și sunt exigente din punct de vedere moral. Dac] este așa, atunci o moral] bazat] pe drepturi ar putea fi o posibilitate. Afirmația c] drepturile se justific] de la sine poate ea ins]și s] fie ap]rât] f]r] a trebui neap]rât s] susținem c] ele sunt elemente fundamentale sau primare în discursul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
press, 1987). Singer, P.: Practical Ethics (Cambridge: Cambridgea University Press, 1979), capitolul 8. Comisia Mondial] pentru Mediu și Dezvoltare: Our common Future („Raportul Brundt-land”) (Oxford: Oxford University Press, 1987). Bibliografie suplimentar]: Aiken, W. Și LaFollette, H., eds.: World Hunger and Moral Obligation (Englewood Cliffs, NJ: prentice Hall Inc., 1977). Beitz, C.R.: Political theory and Internațional relations (Princeton: princeton University Press, 1979), în special partea a III-a. Dower, N.: World Poverty Challenge and Response (York, Ebor Press, 1983). Fromm, E.: To
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] multe dintre acțiunile noastre asupra mediului afecteaz] în mod defavorabil animalele. Spre exemplu, dac] am lua în calcul faptul c] poluarea cu cianur] a râului South Alligator afecteaz] negativ viet]țile, atunci aceasta ar constitui un element de moral] care necesit] a fi luat în considerare indiferent de efectul asupra ființelor umane. Acest exemplu nu este unul fantezist: s] calcul]m efectele pe care defriș]rile, îndiguirile v]ilor râurilor, exploat]rile în carier] a munților sau construirea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1800-1900 (Oxford: Oxford University Press, 1978). Regan, Ț.: The Case of Animal Rights (Berkeley: University of California Press, 1983). Singer, P.: Animal Liberation: A New Ethics of Our Treatment of Animals (New York: Avon Books, 1975). Summer, L.W.: Abortion and Moral Theory (Princeton, NJ: Princeton University Press, 1981). Tooley, M.: Abortion and Infanticide (Oxford: Oxford University Press, 1983). 27 Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Introducere Întreb]rile privitoare la rolul sexului în c]utarea unei vieți bune au fost centrale în filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punct de vedere moral. Exceptând cazul în care ni se impune moral un comportament care s] faciliteze integritatea existenței, putem concluziona cel mult c] sexul f]r] dragoste, în aceste cazuri, este o strategie nes]n]toas] și imprudent]. Sfera „moralului” nu este coextensiv] (nu se suprapune în totalitate) cu sfera a ceea ce este în propriul meu interes. Această înseamn] c] o persoan] nu este obligat] moral s] desf]soare numai acele acțiuni care faciliteaz] interesul propriu. În ultimul rând, desi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Rocco de a nu fi v]ț]maț. Deși libertarienii au identificat aspecte importante ale moralei - noțiunile de libertate individual] și autonomie - se poate spune c] aceștia le-au exagerat pan] în punctul în care aceste aspecte constituie întreaga moral]. 3) Modific]ri kantiene Este posibil s] venim în întâmpinarea obiecției de mai sus prin modificarea viziunii libertariene. O cale pentru a face acest lucru este aceea de a încorpora principiul kantian cum c] „este greșit din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie luate în calcul (sau chiar promovate) și interesele celorlalți. Dar cum putem înv]ta s] facem acest lucru? Și cum devenim motivați s] facem acest lucru? Nu putem dezvolta nici cunoașterea moral] și nici empatia crucial] pentru o moral] imparțial] dac] nu cultiv]m relații personale. O persoan] neglijat] de p]rinți în copil]rie, care nu a stabilit niciodat] relații apropiate cu alți oameni, nu va ști cum s] promoveze interesele fie ale apropiaților, fie ale str]inilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
el ofer] de fapt o analiz] a capacit]ților existente, relevante în anumite procese politice, dar la fel de bine s-ar putea referi la Iosif Stalin sau Adolf Hitler. Oricum, reprezentarea în sine nu are un aport considerabil în alterarea statutului moral; extinde puterea și capacitatea individului, deși, în același timp, le și restrânge într-o oarecare m]sur], dar chestiunea limitelor morale și a libert]ților va r]mane mult timp o problem] de evaluare a moralei comune care se aplic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
B. Fall (New York: Random House, 1965). : „Homage to plain dumb luck”, The Cuban Missile Crisis, ed. R. A. Divine (Chicago: Quadrangle Books, 1971). Coady, C. A.J.: „Escaping from the bomb: immoral deterrence and the problem of extrication”, Nuclear Deterrence and Moral Restraint, ed. H. Shue (New York: C]mbridge University Press, 1989). : „Hobbes and „The Beautiful Axiom” ', Philosophy, 90, Nr. 251 (1990a). : „Messy morality and the art of the possible”, Proceedings of the Aristotelian Society. Supplementary Volume LXIV (1990b). Erasmus, Desiderius: The
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of dirty hands”, Philosophy and Public Affairs, 2, Nr. 2(1973). Bibliografie suplimentar] Kavka, G.S.: „Nuclear coercion”, Moral Paradoxes of Nuclear War. ed. Kavka (Cambridge: Cambridge University Press, 1987). Oberdiek, H.: „Clean and dirty hands în politics”, Internațional Journal of Moral and Social Studies, 1, Nr. 1 (1986). Rousseau, J.J.: The First and Second Discourses, together with the Replies to Critics and Essay on the Origin of Languages (1754); ed. V. Gourevitch (New York: 1986). Stacker, M.: Plurality and Conflicting Values (Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]