3,037 matches
-
o disfuncție gravă și persistentă a mecanismelor genetice de control al proliferării celulare printr-un proces multifactorial și multistadial, care transformă fenotipul celular normal într-un fenotip celular canceros. Acesta se caracterizează prin modificări patologice ale funcțiilor normale și ale morfologiei celulare. Este vorba de o reprogramare a genomului celular în vederea eludării mecanismelor de decelare și reparare a leziunilor ADN-ului și a acțiunii punctelor de control în diferite faze ale ciclului celular. Consecința este instalarea unei proliferări accelerate, aberante și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dovadă a pierderii inhibiției de contact. Culturile celulare astfel transformate au fost menținute în laboratorul nostru, prin pasaje succesive in vitro. De regulă, culturile au trecut printr-o fază de „criză“, urmată de dezvoltarea unor linii celulare stabile, imortalizate, cu morfologie mixtă, fibroblastică-epitelială, cu celule gigante, nuclei aberanți și frecvente mitoze. Testarea prin imunofluorescență (IF) a liniilor celulare transformate a evidențiat prezența antigenului viral VHS, dispus citoplasmatic, într-o proporție de 15-20 celule, sau chiar 90% celule - cazul liniei epiteliale clonale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că în etapa timpurie a leucemogenezei, cum ar fi tipul latent și cronic, Tax joacă un rol critic. Mai târziu, Tax nu mai este necesar deoarece modificările genetice sau epigenetice acumulate determină progresia spre tipurile acute de LTA sau limfom. Morfologia celulelor LTA Limfocite anormale, de diferite dimensiuni, cu bazofilie citoplasmatică sunt observate în tipul acut. Cele mai multe dintre celule prezintă caracteristic nucleu lobulat; cele mai multe dintre ele sunt bi- sau multifoliate și separate prin crestături adânci. Celulele cu o astfel de configurație
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu virusurile Herpes Simplex (VHS) și Epstein-Barr (VEB). În același timp, 16 ORF-uri* ale HHV-8 sunt asemănătoare ca secvențe și poziție ocupată în genom cu VHS și VEB, inclusiv genele capsidale majore și cele ale timidinkinazei. 8.2.3. Morfologia virală și structura genomului HHV-8 A. AspeCtul morfologiC la microscopul electronic al HHV-8 este cel caracteristic particulelor herpes virusurilor, în general: dimensiuni de 100-150 nm, cu o anvelopă lipidică, o capsulă icosaedrică având diametrul de 110 nm, un „core“ (miez
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
multiple printr-un proces de creație pe baza elementelor mai vechi, prin împrumuturi din alte limbi sau prin îmbogățiri și schimbări de conținut la elementele lexicale existente. Împrumuturile lexicale din alte limbi pot genera și prefaceri în unele compartimente ale morfologiei, iar preocuparea orientată spre perfecționarea limbii poate produce și unele modificări în sintaxă, încît efectul înnoitor antrenează, în ultimă instanță, limba în întregime. Așa s-a întîmplat, de exemplu, cu limba latină literară, care a preluat din vechea greacă nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lexicale preluate din limbile autohtone, elemente care au fost ulterior aduse în Europa și împrumutate și de alte limbi pentru a denumi realități din alte continente. Evoluția gramaticală de la latină la limbile romanice Dintre compartimentele limbii, gramatica, în mod deosebit morfologia, prezintă trăsăturile cele mai numeroase și mai convingătoare pentru gruparea limbilor din punct de vedere genealogic. Fonetica, deși nu este neglijabilă sub acest aspect, reflectă în mai mare măsură acțiunea substratului prin baza de articulație și are, după transformarea limbii-bază
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
perfecte ca în latină. De altfel, în limbile romanice s-au specializat pentru valori auxiliare și alte verbe (îndeosebi a avea). Desigur, studiul bazat pe metoda comparativ-istorică sau cel bazat pe metoda contrastivă, în măsura în care este orientat spre domeniul gramaticii, al morfologiei în primul rînd, uzează de noțiunile specifice gramaticii (morfologiei), adică de cele care vizează clasele morfologice și categoriile gramaticale, la care se adaugă cele privind funcțiile și raporturile sintactice. Trebuie adăugate însă la acestea alte cîteva concepte, uzuale și ele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-au specializat pentru valori auxiliare și alte verbe (îndeosebi a avea). Desigur, studiul bazat pe metoda comparativ-istorică sau cel bazat pe metoda contrastivă, în măsura în care este orientat spre domeniul gramaticii, al morfologiei în primul rînd, uzează de noțiunile specifice gramaticii (morfologiei), adică de cele care vizează clasele morfologice și categoriile gramaticale, la care se adaugă cele privind funcțiile și raporturile sintactice. Trebuie adăugate însă la acestea alte cîteva concepte, uzuale și ele, dar nerelevate de obicei, deoarece se aplică la fenomene
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nediferențiere a unor elemente diferite, precum forma ochi de singular și forma ochi de plural din limba română, încît opoziția singular-plural se realizează numai în context, cu ajutorul determinanților. Se poate adăuga apoi și conceptul de "omonimie gramaticală", operabil, la nivelul morfologiei istorice, atunci cînd din forme diferite ale limbii-bază s-a ajuns la forme identice, menținîndu-se însă diferențierea paradigmatică și funcțională. Astfel, prin căderea consoanelor finale, fenomen obișnuit în latina populară tîrzie, forma latinească sunt de la persoana a treia plural a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precum potea pentru putea. Desigur, scrierea sunt pentru sînt este etimologizantă, iar nu etimologică, și nu presupune pronunția [sunt] decît în vorbirea persoanelor semidocte. Așadar, se poate constata, pe de o parte, că modificările fonetice au produs restructurări la nivelul morfologiei limbilor romanice populare și, pe de altă parte, că apariția unor cazuri de omonimie a fost implicată în maniera în care s-au realizat aceste restructurări. Evoluția gramaticală produce uneori schimbări de statut ale unor unități lexicale, în sensul că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nord a Belgiei, din varianta ei olandeză fiind formată limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud, ca urmare a prezenței coloniștilor buri. Pe continentul american, se întrebuințează în Surinam și în Antilele Olandeze, iar, pe cel asiatic, în Indonezia. Neerlandeza este apropiată în morfologie de limba engleză și, ca atare, are un număr redus de forme flexionare la substantiv (chiar morfemul de genitiv, -s, fiind rar folosit) și la verb, dar în fonetică și în sintaxă este mai aproape de limba germană. Persoana verbală se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
decît foarte rar de la o limbă la alta, ele fiind legate de forma internă a unei limbi, engleza a adoptat formele scandinave they, them, their, ceea ce atestă existența unei forțe deosebite de influențare 50. Ca atare, multe dintre simplificările din morfologia limbii engleze, care presupun numeroase treceri de la redarea sintetică la acea analitică, trebuie considerate ca fiind datorate influenței limbii vorbite de vikingi, căci aceasta avea asemenea fenomene. Lexicul limbii engleze este foarte bogat, datorită receptivității mari în ceea ce privește împrumuturile, dar și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
uneori și cu desinențe noi, deși sistemul lor morfologic nu a fost afectat, fiindcă, lipsind în general determinările interne pentru terminații (între care se cuprind și desinențele), nici nu s-a modificat și nici nu s-au produs restructurări în morfologie. Aspectul principal care apropie limbile romanice și cele germanice din perspectiva receptării elementelor neologice din latină privește tipul de elemente împrumutate, în sensul că ele aparțin acelorași domenii cognitive și profesionale și acelorași categorii morfologice. Ca atare, se poate constata
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tîrziu decît în cazul limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la verb și, rar, la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul loc pentru că ele denumesc realitățile în sens propriu, iar cunoașterea se îmbogățește îndeosebi prin distingerea a tot mai multe realități, fie prin disocieri în cadrul celor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
trăsături, manifestate îndeosebi la nivel gramatical, denumită clasificarea tipologică. Din această perspectivă, limbile se pot grupa în aceeași categorie fie că sînt înrudite din punct de vedere genealogic, fie că nu sînt înrudite. Deși bazată îndeosebi pe structura gramaticală (pe morfologie), clasificarea tipologică reflectă și anumite particularități ale vocabularului, ale sintaxei și chiar ale sistemului fonetic. Cea mai cunoscută clasificare tipologică a limbilor este cea care are în vedere structura morfologică a cuvîntului și care face printre altele distincția între limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Timișoara, 2002 Oprea, Ioan; Nagy, Rodica, Istoria limbii române literare. Epoca modernă, Editura Universității Suceava, 2002 Oțetea, Andrei, Renașterea și reforma, Editura Științifică, București, 1968 Pamfil, Carmen-Gabriela, Alexandru Philippide, Litera Inter-național, București, 2008 Reiheimer Rîpeanu, Sanda, Lingvistica romanică. Lexic. Fonetică. Morfologie, Bic ALL, București, 2001 Ricoeur, Paul, Despre traducere, Polirom, Iași, 2005 Rovența-Frumușani, Rovența, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995 Sala, Marius, De la latină la română, Univers Enciclopedic, București, 1998 Sala, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura Științifică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D(ealulă Câlcea, ori la răsărit de satul Pogănești, explicarea îngustimilor o găsim tot în prezența unor promontorii argilo-calcaroase. Ca morfologie, suprafața luncii e departe de a fi uniformă. Cercetând lucrurile pe teren și examinând atent o hartă la scară mare asupra regiunii de la Nord și Est de orașul Huși, cum este harta Moldovei 1: 50000 și harta Basarabiei 1: 42000
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în teorii culminând cu sistemul opozițiilor în fonologie, fundamentat de Troubețkoy și cu sistemul opozițiilor semantice și a trăsăturilor de diferențiere elaborat de Roman Jakobson și aplicat la sistemul cazual al limbii ruse. Troubețkoy pune tot atunci bazele identificării domeniului morfologiei fonetice ca disciplină individuală, sub titulatura de MORFONOLOGIE, lansând de fapt în lumea lingviștilor problema generală a studiului interrelațional. Desigur, teoria fonemului elaborată la Praga avea să difere de cea existentă deja pe același subiect, la acea dată, la Moscova
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cu atîta bunăvoință! Revenind, rememorînd, îmi dau seama mereu ce mult a însemnat deseori pentru mine bunul tău gînd, sfaturile tale, diplomația ta! Întotdeauna mă bucur de prietenia noastră fraternă! Va fi mereu! Acum îmi petrec "evidențele" studiind latina și morfologia autohtonă! Am un program pe care mă forțez să-l respect, întrucît n-am prea făcut-o pe școlarul pînă acum! Am citit mult pentru teoria literaturii, din plăcere! Michel Fugain cîntă "Le printemps est arrivé". Bine, domnule! De tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mult, totuși, pentru teoria literaturii și pașoptism, încît nu mai știu ce știu! La latină am ajuns pe la lecția a treisprezecea! Și n-a mai mers. La franceză n-am cursul care-mi trebuie, cu acele texte care se cer. Morfologia posibil s-o pic! Iordan, Coteanu etc. prea vorbesc abstract! Prefer Artaud! Și Al. Paleologu! Îmi place atitudinea TRIBUNEI față de idioții W.C. Tudor și C. Sorescu (vezi ultimul număr!)! Cartea Elenei Ștefoi e minunată, dar prea... rece! Admirabil "Guillaume"-ul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
al Institutului de Istorie și Limbă al Universității din Cernăuți, care a apărut în 1924, cu publicarea a o parte din lucrarea - disertație de doctorat, o monografie aparținând lui Leca Morariu, binecunoscut bucovinenilor. Institutul care și-a asumat răspunderea publicării Morfologia verbului predicativ român, realizată la Cluj, dar publicată la Cernăuți, avea directoratul format din: președinte: Ion I. Nistor, prof. universitar, membru al Academiei Române; secretar: Vasile Grecu, prof. univ. Cernăuți; membri: Romul Cândea, Leca Morariu, Alexie Procopovici, prof. la Universitatea din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
membrii corespondenți ai Institutului: domnii profesori Toader Balan, Nicolae Grămadă, Grigore Nandriș, Simion Reli. Cărțile și publicațiile trimise Institutului trebuiau semnate și discutate în Buletinul institutului. În 1924, în cele peste 600 de pagini ale Buletinului, în afară de Leca Morariu, cu morfologia verbului predicativ român au mai contribuit la discuții cu materiale proprii: Nicolae Iorga, Vasile Grecu, Gr. Nandriș, Oreste Luția, E. Herzog și V. Gherasim, Al. Bocănețu, N. Grămadă, Ion I. Nistor. Toate lucrările au importanța lor, dar lucrarea „Românii Transnistreni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unei nuvele sau a unui roman, consecvența păstrării unuijurnal în mijloace regeneratoare, tonifiante, pentru salvarea de stagnare, de „vagotonie”. După modelul unei vechi și îndepărtate dispute, diferența dintre cei doi ar putea fi asemănată cu decalajul dintre opțiunea pentru interiorizarea morfologiei materiale a ritualului soteriologic și cea pentru ritualismul pur, devenit plin sau - mai ales - vidat de sens. Pentru că, paralizat de contradicția (reală?) dintre elanul spiritual și „probitatea științitifică” („...această opoziție între elanul spiritual și «probitatea științifică» de care cu toții suferim-
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
propriu-zis al arealului căutat. La rândul său, în virtutea educației sale strict europene, Wikander este un filolog al textelor religioase iraniene și, dincolo de ele, al intangibilelor instituții arhaice iraniene și indo-iraniene: comunitățile războinice indo-iraniene anterioare emergenței istorice a zoroastrismului, cu minima morfologie religioasă a organizării lor, cu panteonul și structura cultelor lor. După gestul inaugural și dezinteresat al lui Anquetil Duperron, prestigiul religiilor Iranului antic urma să evolueze crescător, mai ales dincolo de laboratoarele științifice, comparabil cu cariera europeană a lui Zoroastru, probabil
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Eliade: cursurile de indologie ținute la Columbia University (1960) sau la Colegio de México (1967), conferințele de istorie a religiilor Haskell Lectures la Chicago (1967) devin posibile pentru Wikander în urma recomandărilor din partea lui Eliade. 2.4. „Influența iraniană”. Istorism și morfologie istorico-religioasătc "2.4. „Influența iraniană”. Istorism Și morfologie istorico‑religioasă" Cu ocazia colocviului „Mircea Eliade e le religioni asiatiche”, organizat la vechiul institut fondat de Giuseppe Tucci, redutabilul iranist italian Gherardo Gnoli remarca elogios ambitusul larg al utilizării surselor iraniene
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]