10,770 matches
-
mal ar putea s-o sustragă inerției căderii, iar în acest caz intervenția ar fi tot una cu un serviciu prompt și eficient de salvare, or tocmai acesta se pare că este ineficient și târziu în societățile răsăritene, de vreme ce cota mortalității materne și infantile crește brusc spre țările respective. Acesta este modelul de propagare a mortalității infantile și materne dinspre apus spre răsărit. Cota celor care mor din totalul acestor două categorii este, în aria țărilor apusene, mică, ceea ce arată că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
tot una cu un serviciu prompt și eficient de salvare, or tocmai acesta se pare că este ineficient și târziu în societățile răsăritene, de vreme ce cota mortalității materne și infantile crește brusc spre țările respective. Acesta este modelul de propagare a mortalității infantile și materne dinspre apus spre răsărit. Cota celor care mor din totalul acestor două categorii este, în aria țărilor apusene, mică, ceea ce arată că mamele și copiii nou-născuți care se confruntă cu pericolul morții sunt, în cele din urmă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sprijinul celor aflați în situații de prag, astfel că, ori de câte ori se ivește o atare situație, ea își produce consecințele cu fatalitate, exact ca în cazul bărcii ajunse pe buzele cascadei. Iată datele comparative pentru întreaga zonă. Cele patru cascade ale mortalității infantile: Prima cascadă (mai mică): 4-6 copii morți la 1 000 de nou-născuți; A doua: 6-9 copii morți la mia de născuți vii, proprie țărilor baltice (fără Estonia, și țărilor Europei centrale); A treia cascadă a mortalității infantile etalează 9-15
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
patru cascade ale mortalității infantile: Prima cascadă (mai mică): 4-6 copii morți la 1 000 de nou-născuți; A doua: 6-9 copii morți la mia de născuți vii, proprie țărilor baltice (fără Estonia, și țărilor Europei centrale); A treia cascadă a mortalității infantile etalează 9-15 copii morți la mia de născuți vii în Ucraina, Estonia, Albania, Bulgaria; A patra cascadă și cea mai teribilă, de peste 15 (între 15-21) copii morți la mia de născuți vii o întâlnim în toată Eurasia, în Rusia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
15-21) copii morți la mia de născuți vii o întâlnim în toată Eurasia, în Rusia, România, Moldova; Puhoiul copiilor morți la naștere plasează România în pattern-ul Eurasiei islamice (care însă are și o natalitate foarte ridicată). Din nefericire, rata mortalității infantile în România rurală este, în medie, de 20,13 la mia de de născuți vii, această medie înregistrând variații mari pe zone și pe județe. În ceea ce privește România rurală, aceasta este compusă din zone tipologic distincte în privința mortalității infantile, ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nefericire, rata mortalității infantile în România rurală este, în medie, de 20,13 la mia de de născuți vii, această medie înregistrând variații mari pe zone și pe județe. În ceea ce privește România rurală, aceasta este compusă din zone tipologic distincte în privința mortalității infantile, ceea ce atestă că simptomatologia crizei sentimentului dăinuirii genealogice a familiei și a neamului (speranța de supraviețuire genealogică) este diferențiată regional. În raport cu cele patru cascade ale mortalității infantile, vom constata că toate cele 41 de județe se încadrează în tipologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pe județe. În ceea ce privește România rurală, aceasta este compusă din zone tipologic distincte în privința mortalității infantile, ceea ce atestă că simptomatologia crizei sentimentului dăinuirii genealogice a familiei și a neamului (speranța de supraviețuire genealogică) este diferențiată regional. În raport cu cele patru cascade ale mortalității infantile, vom constata că toate cele 41 de județe se încadrează în tipologia zonelor cu valori de uriașă mortalitate, care fac parte din tipologia zonelor a treia și a patra, așa cum au fost ele delimitate la scara Europei Centrale și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
crizei sentimentului dăinuirii genealogice a familiei și a neamului (speranța de supraviețuire genealogică) este diferențiată regional. În raport cu cele patru cascade ale mortalității infantile, vom constata că toate cele 41 de județe se încadrează în tipologia zonelor cu valori de uriașă mortalitate, care fac parte din tipologia zonelor a treia și a patra, așa cum au fost ele delimitate la scara Europei Centrale și de Răsărit. Astfel, în zona a treia (sub 15 la mia de născuți vii), regăsim județele: Cluj 11,50
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Sălaj 13,05‰ născuți vii Vâlcea 14,03‰ născuți vii Total 8 județe Reținem constatarea de extremă alarmă că opt dintre cele 41 de județe, adică circa 20% (o cincime) sunt județe de-a dreptul infanticide, fiindcă, în aceste județe mortalitatea infantilă trece de 25‰, atingând aproape 29‰, în Bihor, 28‰, în Iași și 27,49‰, în Prahova, adică în nord-vestul, în sudul și în estul României. Acest adevărat pol al mortalității infantile este foarte greu de explicat pe temeiuri strict
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
județe de-a dreptul infanticide, fiindcă, în aceste județe mortalitatea infantilă trece de 25‰, atingând aproape 29‰, în Bihor, 28‰, în Iași și 27,49‰, în Prahova, adică în nord-vestul, în sudul și în estul României. Acest adevărat pol al mortalității infantile este foarte greu de explicat pe temeiuri strict materialist-economice, dată fiind distribuirea sa în județe de profil economic atât de variat. În fine, 18 din cele 41 de județe, adică 43% dintre județele rurale ale României trec de pragul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
foarte greu de explicat pe temeiuri strict materialist-economice, dată fiind distribuirea sa în județe de profil economic atât de variat. În fine, 18 din cele 41 de județe, adică 43% dintre județele rurale ale României trec de pragul eurasiatic al mortalității infantile, alte 14 județe, adică 34% se situează la pragul eurasiatic al mortalității infantile și doar opt județe, adică 20% se situează la pragul zonei balcanice și ponto-baltice (cu o mortalitate infantilă între 15-20‰). Trebuie să ne întrebăm ce anume
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
județe de profil economic atât de variat. În fine, 18 din cele 41 de județe, adică 43% dintre județele rurale ale României trec de pragul eurasiatic al mortalității infantile, alte 14 județe, adică 34% se situează la pragul eurasiatic al mortalității infantile și doar opt județe, adică 20% se situează la pragul zonei balcanice și ponto-baltice (cu o mortalitate infantilă între 15-20‰). Trebuie să ne întrebăm ce anume aruncă 80% dintre județele rurale ale României într-un val de mortalitate infantilă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
județele rurale ale României trec de pragul eurasiatic al mortalității infantile, alte 14 județe, adică 34% se situează la pragul eurasiatic al mortalității infantile și doar opt județe, adică 20% se situează la pragul zonei balcanice și ponto-baltice (cu o mortalitate infantilă între 15-20‰). Trebuie să ne întrebăm ce anume aruncă 80% dintre județele rurale ale României într-un val de mortalitate infantilă care depășește pragul Eurasiei, cel mai înalt în media ratelor de mortalitate infantilă (depășit doar de Africa și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
al mortalității infantile și doar opt județe, adică 20% se situează la pragul zonei balcanice și ponto-baltice (cu o mortalitate infantilă între 15-20‰). Trebuie să ne întrebăm ce anume aruncă 80% dintre județele rurale ale României într-un val de mortalitate infantilă care depășește pragul Eurasiei, cel mai înalt în media ratelor de mortalitate infantilă (depășit doar de Africa și de unele țări asiatice). Peisajul copilăriei rurale din România este unul de tip african, cu extrem de mulți copii morți la mia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
zonei balcanice și ponto-baltice (cu o mortalitate infantilă între 15-20‰). Trebuie să ne întrebăm ce anume aruncă 80% dintre județele rurale ale României într-un val de mortalitate infantilă care depășește pragul Eurasiei, cel mai înalt în media ratelor de mortalitate infantilă (depășit doar de Africa și de unele țări asiatice). Peisajul copilăriei rurale din România este unul de tip african, cu extrem de mulți copii morți la mia de născuți vii. Repet: „puhoiul” copiilor morți aruncă România în patern-ul Eurasiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
o slabă pregătire pentru apărarea vieții (ceea ce se numește „educație pentru viață”) și o logistică de suport (instituții medicale, corpul logistic cerut de acestea și deci de războiul pentru apărarea vieții), putem să ne așteptăm la dezastre de tipul exploziei mortalității infantile. Cultura susținerii și a slujirii vieții (apărarea ei), reproducerii (apărarea copilului), a maternității (pentru apărarea și afirmarea acesteia) s-a dezintegrat în țările care se confruntă cu puhoiul descris de cascadele mortalității infantile. Într-un sens mai restrâns, putem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ne așteptăm la dezastre de tipul exploziei mortalității infantile. Cultura susținerii și a slujirii vieții (apărarea ei), reproducerii (apărarea copilului), a maternității (pentru apărarea și afirmarea acesteia) s-a dezintegrat în țările care se confruntă cu puhoiul descris de cascadele mortalității infantile. Într-un sens mai restrâns, putem spune că educația pentru viață (apărarea ei), pentru reproducere (apărarea copilului), pentru apărarea și afirmarea maternității, s-a prăbușit în țările care se confruntă cu puhoiul mortalității infantile. Altfel spus, nu mai pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
confruntă cu puhoiul descris de cascadele mortalității infantile. Într-un sens mai restrâns, putem spune că educația pentru viață (apărarea ei), pentru reproducere (apărarea copilului), pentru apărarea și afirmarea maternității, s-a prăbușit în țările care se confruntă cu puhoiul mortalității infantile. Altfel spus, nu mai pot fi apărate casa, copiii, mamele, ceea ce arată că instituția și logistica protejării populației, a comunității umane rurale nu mai funcționează. Smelser dovedise că trecerea de la familia cu funcții multiple la sisteme sociale cu funcții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sisteme sociale cu funcții diferențiate reclamă apariția unei instituții coordonatoare care va trebui să ia în grija ei copiii, bătrânii și persoanele cu neputințe. Când această instituție coordonatoare lipsește ori nu-și face datoria, vom asista la o explozie a mortalității tocmai la nivelul acestor categorii vulnerabile: mamele, copiii, bătrânii și persoanele cu neputințe. Să vedem, în fine, dacă mortalitatea maternă înregistrează o situație mai puțin alarmantă. Pentru a face comprehensibil fenomenul vom reține și în acest caz o grupare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
bătrânii și persoanele cu neputințe. Când această instituție coordonatoare lipsește ori nu-și face datoria, vom asista la o explozie a mortalității tocmai la nivelul acestor categorii vulnerabile: mamele, copiii, bătrânii și persoanele cu neputințe. Să vedem, în fine, dacă mortalitatea maternă înregistrează o situație mai puțin alarmantă. Pentru a face comprehensibil fenomenul vom reține și în acest caz o grupare a țărilor în raport cu cele patru cascade ale mortalității materne. Situația este aceasta: 2-9 ‰: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, 9-21‰: Țările Baltice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mamele, copiii, bătrânii și persoanele cu neputințe. Să vedem, în fine, dacă mortalitatea maternă înregistrează o situație mai puțin alarmantă. Pentru a face comprehensibil fenomenul vom reține și în acest caz o grupare a țărilor în raport cu cele patru cascade ale mortalității materne. Situația este aceasta: 2-9 ‰: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, 9-21‰: Țările Baltice, Țările Balcanice, Ucraina, Belarus și Turkmenestan, 21-36‰: România, Uzbekistan și 36-66‰: Georgia, Eurasia islamică, Moldova, Rusia. Și în această privință, România se află doar cu puțin sub pragul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
este aceasta: 2-9 ‰: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, 9-21‰: Țările Baltice, Țările Balcanice, Ucraina, Belarus și Turkmenestan, 21-36‰: România, Uzbekistan și 36-66‰: Georgia, Eurasia islamică, Moldova, Rusia. Și în această privință, România se află doar cu puțin sub pragul eurasiatic al mortalității materne, ceea ce arată o societate încă vulnerabilă, incapabilă să-și apere mamele. În genere, o societate lipsită de acea instituție coordonatoare, capabilă să apere mamele, copiii și bătrânii, este o societate paralizată. Altfel spus, ori de câte ori apare situația amenințătoare ea își
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a) ponderea principalei sale activități în PIB; b) proporția activilor; c) profilul ocupațiilor; d) veniturile; e) mobilitatea ocupațiilor etc. Examinarea agregată a acestor indicatori dezvăluie un profil surprinzător al societății românești. Deși la majoritatea indicatorilor de sănătate, de fertilitate, de mortalitate (deci, demografici) ori ai celor privind gradul dezputernicirii economiei (dezindustrializare, în principal, dar și dezproprietărire etc.), România se află la pragul țărilor Eurasiei, totuși, la creșterea PIB-ului în termeni reali, România se află în categoria țărilor de la vest de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
țările (cele 27 ale zonei) în patru intervale după pragul atins la indicatorii menționați putem sesiza următoarele: TABELUL 1. DISPARITĂȚI REGIONALE TRANFRONTALIERE LA NIVELUL ANULUI 2003 PIB Rata de cuprindere învățământ primar Întinerirea (raport de dependență) Îmbătrânirea (raport de dependență) Mortalitatea infantilă (la 1.000 nou născuți) Mortalitatea maternă (la 100.000) Pragul patru (de sus) 4 țări: Macedonia, Slovenia, Cehia, Polonia, Ungaria. 2 țări: Slovenia Cehia Eurasia islamică Moldova (46-47). 7 țări: Georgia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Țările baltice. F. redusă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
intervale după pragul atins la indicatorii menționați putem sesiza următoarele: TABELUL 1. DISPARITĂȚI REGIONALE TRANFRONTALIERE LA NIVELUL ANULUI 2003 PIB Rata de cuprindere învățământ primar Întinerirea (raport de dependență) Îmbătrânirea (raport de dependență) Mortalitatea infantilă (la 1.000 nou născuți) Mortalitatea maternă (la 100.000) Pragul patru (de sus) 4 țări: Macedonia, Slovenia, Cehia, Polonia, Ungaria. 2 țări: Slovenia Cehia Eurasia islamică Moldova (46-47). 7 țări: Georgia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Țările baltice. F. redusă F. Redusă: 2-9 Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]