4,425 matches
-
pentru a favoriza flectarea membrului inferior drept și ducerea lui în față, când o rotație spre stânga, pentru a favoriza flectarea și înaintarea cu piciorul stâng. Fig. VII.13 Atunci când copilul este capabil să execute singur această succesiune de acte motrice, vor fi urmărite părțile componente ale exercițiului: • deplasarea alternă a picioarelor; Fig. VII.14 a, b • menținerea echilibrului în cvadrupedie; • menținerea echilibrului cu trei și apoi cu două puncte de sprijin (braț și picior opus). Poziția în genunchitc " Poziția în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pot fi inconstante; • la 18-20 luni - reacțiile sunt constant pozitive. Trebuie remarcat faptul că reacțiile de echilibru se definitivează numai după ce au fost achiziționate și alte posturi (așezat, mers în patru labe, stat în genunchi etc.). La copiii cu infirmitate motrică cerebrală (I.M.C.), reacțiile de echilibru, situate pe o treaptă superioară a evoluției filogenetice, se constituie din reacțiile de redresare, considerate primitive. Prevalența acestor reflexe primitive (arhaice) poate bloca evoluția favorabilă a reflexelor de echilibrare. Ortostatismultc "Ortostatismul" O etapă importantă în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la menținerea echilibrului unipodal; în acest moment sprijinul se acordă pe un picior și pe umărul copilului. Aceste trepte metodice se aplică copilului spastic după o bună perioadă de reeducare. Mersultc "Mersul" Despre mers se poate spune că este deprinderea motrică cu cea mai largă aplicabilitate în relațiile copilului cu mediul înconjurător, iar problemele pe care le ridică sunt prezentate pe larg în capitolul consacrat autonomiei de deplasare. Fig. VII.20 a, b Deși mersul nu poate fi deprinderea care să
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
o serie de gesturi specifice profesiunii pe care o practică. Este o etapă dificilă, întrucât pacientul este în situația de a-și modifica comportamentul motor, în funcție de stadiul protruziei discale. Treptat, pacientul va fi în situația de a „descoperi” noi comportamente motrice, care să-l obișnuiască cu acele poziții ce îi conferă siguranță în execuția gesturilor profesionale și totodată control conștient asupra pozițiilor de bază ce au fost afectate. Recuperarea funcțională în algiile de coloană vertebrală are ca puncte de plecare trei
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fiind asigurată de membrele superioare. Agilitatea degetelor este ilustrată de capacitatea acestora de a efectua mișcări rapide, precise și fine. Un virtuoz al viorii, spre exemplu, poate efectua până la 580 de apăsări pe coardă în timp de 1 minut. Precizia motrică este capacitatea de a asigura gesturilor o exactitate riguroasă, de calitatea acesteia depinzând, în cea mai mare măsură, randamentul executării actelor motrice, fiind evidentă în cazul muzicienilor instrumentiști, pictorilor, chirurgilor etc. Delicatețea gestuală este pusă în evidență prin finețea cu
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
al viorii, spre exemplu, poate efectua până la 580 de apăsări pe coardă în timp de 1 minut. Precizia motrică este capacitatea de a asigura gesturilor o exactitate riguroasă, de calitatea acesteia depinzând, în cea mai mare măsură, randamentul executării actelor motrice, fiind evidentă în cazul muzicienilor instrumentiști, pictorilor, chirurgilor etc. Delicatețea gestuală este pusă în evidență prin finețea cu care sunt executate unele gesturi uzuale. Manipularea obiectelor trebuie să fie executată cu siguranță, în mod corect, cu atenție și cu abilitate
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
opoziție, în tot acest timp asigurându-se o coordonare perfectă a diferitelor tipuri de prehensiune. Iscusința sau discernământul motric este capacitatea de a mobiliza toate resursele fizice și psihice pentru a selecționa din bagajul de abilități manuale numai acele acte motrice care sunt adecvate acțiunii respective. Se știe, de altfel, că aceeași mișcare, cu sau fără finalizare utilitară, nu este executată la fel de toți indivizii, unii fiind mai abili, alții mai puțin abili, diferența dintre ei constând tocmai în precizia, rapiditatea, acuratețea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
umane pot fi exprimate și prin mișcările mâinilor. Pictura, muzica, sculptura și teatrul fac parte dintre domeniile în care exprimarea sentimentelor mai deosebite se poate regăsi în gestica manuală. Funcția de exprimare este o activitate complexă, care include, pe lângă latura motrică, și pe cea psihică, conștientă sau nu. Gestica manuală poate comunica sentimente, idei, precum și fapte mai puțin onorabile. După Păunescu și Mușu (1990), activitatea motorie legată de comunicare cuprinde trei elemente: - Activitatea motorie și limbajul (comunicare verbală) În acest tip
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ocupaționale. Recuperarea abilităților manuale este orientată spre îndeplinirea următoarelor scopuri: - menținerea restantului funcțional, caz în care acțiunea este îndreptată spre păstrarea funcției existente, ceea ce impune ca în planul terapeutic să se includă exerciții analitice specifice îndeplinirii acestui scop; - redobândirea deprinderilor motrice pierdute parțial sau total - în acest sens, se are în vedere recuperarea activităților zilnice (A.D.L.=activities of daily living), cum ar fi: folosirea accesoriilor pentru igiena personală și servire a mesei, echiparea și dezechiparea etc.; - redobândirea deprinderilor motrice legate
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
deprinderilor motrice pierdute parțial sau total - în acest sens, se are în vedere recuperarea activităților zilnice (A.D.L.=activities of daily living), cum ar fi: folosirea accesoriilor pentru igiena personală și servire a mesei, echiparea și dezechiparea etc.; - redobândirea deprinderilor motrice legate de gestualitatea profesională; în caz contrar, formarea unor abilități specifice pentru o altă profesiune; - dobândirea posibilităților de compensare a unor gesturi ce nu mai pot fi recuperate prin mișcări de substituție, adică a mișcărilor „trucate”. Recuperarea abilităților manuale trebuie
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fix, ar putea mișca din loc Pământul. A. Exerciții analitice sub formă de joc Reeducarea abilităților manuale are la bază și coordonate ale psihomotricității. Sunt situații în care pacientul are afectate componente de bază ale psihomotricității, cum ar fi: conduitele motrice de bază, conduitele neuromotorii, precum și structurile și conduitele perceptiv-motrice. Afectarea cu preponderență a schemei corporale, a lateralității, a orientării și organizării temporo-spațiale îl determină pe KT să includă în planul terapeutic și elemente de recuperare în relație cu psihomotricitatea. Verificarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
unui traumatism în plan frontal poate conduce la mâna „în baionetă”, în care mâna este plasată în lateral față de radius. Capitolul Xtc "Capitolul X" Educarea și reeducarea autonomiei de deplasaretc "Educarea și reeducarea autonomiei de deplasare" Mersul este o deprindere motrică ce asigură deplasarea corpului omenesc prin mișcări constante și alternative a membrelor inferioare. În timpul deplasării, cele două membre asigură, pe rând, funcțiile de susținere, echilibru și propulsie. Mobilitatea segmentelor corpului omenesc, totdeauna asociată mersului, condiționează stabilitatea acestuia, atât în condiții
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
informații asupra modului în care pacientul conștientizează dificultățile pe care le întâmpină în efectuarea unor acțiuni. În același timp, etapizarea permite urmărirea graduală a progreselor pe care le înregistrează în cadrul fiecărei etape și se apreciază obiectiv valoarea funcțională a capacităților motrice pe care pacientul le-a redobândit (Albu A. et al., 2001). Educarea sau reeducarea autonomiei de deplasare se eșalonează pe parcursul a cinci etape, după cum urmează: 1. Etapa pregătitoare de bază 2. Etapa de educare a echilibrului în poziții joase 3
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în continuare pot fi utilizate atât pentru educarea, cât și pentru reeducarea mersului. În toate cazurile se va ține cont de: - modul în care pacientul recepționează și înțelege acțiunea; - intervalul în care reușește să-și formeze imaginea corticală a acțiunii motrice respective; - gradul de spasticitate și aria de cuprindere; - durata regenerării nervoase, în cazul paraliziilor de neuron motor periferic; - vârsta pacientului; - timpul scurs de la debutul afecțiunii și până la instituirea tratamentului recuperator (Génot et al., 2001). I. Etapa pregătitoare de bază În
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
esențiale pentru a reuși armonizarea planului și a sistemului de mijloace cu dorințele și aspirațiile lui de a-și recupera sănătatea pierdută (Marcu, 1997). 3. Reacțiile obținute și progresele înregistrate Reacțiile pacientului în procesul de recuperare pot fi de natură motrică și psihologică. a) Reacțiile de natură motrică și de redresare sunt comune tuturor persoanelor, ele instalându-se în condițiile în care, din cauze interne sau externe, acestea ajung în situația de a-și pierde echilibrul și reacționează în consecință, pentru
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a sistemului de mijloace cu dorințele și aspirațiile lui de a-și recupera sănătatea pierdută (Marcu, 1997). 3. Reacțiile obținute și progresele înregistrate Reacțiile pacientului în procesul de recuperare pot fi de natură motrică și psihologică. a) Reacțiile de natură motrică și de redresare sunt comune tuturor persoanelor, ele instalându-se în condițiile în care, din cauze interne sau externe, acestea ajung în situația de a-și pierde echilibrul și reacționează în consecință, pentru a se reechilibra, global sau segmentar, antrenând
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sau reeducarea posturii, forței, mobilității și coordonării mișcărilor în poziții joase se concretizează prin exerciții care solicită funcțiile de echilibru, indiferent din ce poziție fundamentală se pornește sau la ce mijloace ajutătoare se recurge. 1. Rostogolirea laterală Este o acțiune motrică complexă, care cuprinde un element de coordonare între cap, centura scapulară și trunchi cu centura pelviană, la care se asociază și membrele superioare și inferioare. Rostogolirea are o largă utilizare în procesul de recuperare, întrucât asigură pacientului: - perfecționarea coordonării posturale
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
nervoși a obligat kinetoterapia să găsească cele mai adecvate repere, precum și instrumentele care săpermităevaluarea, la un moment dat, a bagajului motric de care dispune un individ. Aceste „testinguri” i-au permis kinetoterapeutului să-și facă o idee clară asupra capacităților motrice de care dispune un pacient, nu neapărat cu handicap fizic, ele constituindu-secaelemente de comparație, pe parcursul evoluției tratamentului recuperator, cu bilanțul inițial. Componenta musculară a bilanțului MNAK (mio-neuro-artro-kinetică) exprimă forța cu care o mișcare poate fi executată. Cea mai frecventă scală
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
serie de mușchi auxiliari, ce acționează numai pe o anumită porțiune a mișcării comandate. În cazul în care mișcarea comandată are la dispoziție numai o parte din pârghiile musculare ce trebuie să finalizeze un anumit gest sau o anumită abilitate motrică, acești mușchi se regăsesc în așa-numitele „mișcări de substituție” sau de „compensare” (Arendt, 1992). În cazul unor deficite motorii ireductibile, recuperarea lor nu va fi posibilă decât prin recurgerea la mișcările de substituție - altfel spus, de compensare - de care
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
trece la etapa ulterioară. 5. Compensarea nu este un proces fix, definitiv stabilizat, ci trebuie continuu antrenată”. Din punctul de vedere strict al kinetoterapeutului, mișcarea de substituție trebuie evidențiată încă de la începutul instalării ei. Păstrând aceste noi sinergisme motorii, reeducarea motrică reușește în final să bătătorească noi trasee neuro-musculare, dar care în nici un caz nu vor fi în măsură să conducă la o recuperare completă a deficitului motor în cauză. Totuși, dacă mișcarea naturală nu are la dispoziție un capital funcțional
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
actuală, patologică, pe care trebuie să o șteargă din memorie; - să acționeze permanent pentru dezvoltarea și perfecționarea acelor gesturi și acțiuni care fac posibilă reinserția lui în familie și în societate; - să urmărească cu multă perseverență ca nivelul abilităților sale motrice să se ridice la cote care să-i permită să facă față unor cerințe cu caracter de întrecere, spre mai bine, accentul trebuind să fie pus pe funcțiile de echilibru și coordonare, precum și pe cultivarea unor deprinderi motrice de bază
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
abilităților sale motrice să se ridice la cote care să-i permită să facă față unor cerințe cu caracter de întrecere, spre mai bine, accentul trebuind să fie pus pe funcțiile de echilibru și coordonare, precum și pe cultivarea unor deprinderi motrice de bază și utilitare; - să se includă în programul de tratament numai acele acte motrice care sunt în acord cu nivelul restantului funcțional; - angajarea în orice formă de activitate motrică să aibă ca temei o motivație bine definită, aceasta fiind
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
unor cerințe cu caracter de întrecere, spre mai bine, accentul trebuind să fie pus pe funcțiile de echilibru și coordonare, precum și pe cultivarea unor deprinderi motrice de bază și utilitare; - să se includă în programul de tratament numai acele acte motrice care sunt în acord cu nivelul restantului funcțional; - angajarea în orice formă de activitate motrică să aibă ca temei o motivație bine definită, aceasta fiind o condiție pentru îndeplinirea obiectivelor propuse; - mediul ambiant trebuie să-i asigure pacientului un climat
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
funcțiile de echilibru și coordonare, precum și pe cultivarea unor deprinderi motrice de bază și utilitare; - să se includă în programul de tratament numai acele acte motrice care sunt în acord cu nivelul restantului funcțional; - angajarea în orice formă de activitate motrică să aibă ca temei o motivație bine definită, aceasta fiind o condiție pentru îndeplinirea obiectivelor propuse; - mediul ambiant trebuie să-i asigure pacientului un climat propice pentru activități individuale și de grup, în care sens trebuie stimulată ideea colaborării între
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mobilizările pasivo-active, KT parcurge o etapă care precedă momentul în care pacientul va fi în măsură să preia mișcarea în ansamblul ei. 3. Învățarea operativă este stadiul în care pacientul a reușit să-și formeze engramele motorii ale noilor acte motrice și deci să conducă voluntar mișcările solicitate. Ajuns în această situație, pacientul nu mai aparține kinetoterapiei pasive, ci se orientează către kinetoterapia activă, în care KT are rolul de a asista fiecare moment al mișcării și de a interveni, atunci când
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]