3,916 matches
-
se temea totuși de a se pronunța înainte de a pricepe. Hieratismul gurii îi servea să câștige timp. Dan Bogdan schița acest gest chiar când n-avea nici o emoție intelectuală de înfruntat, automat și preventiv în fața oricărui obiect nou. Când privise mozaicul de pe tavan, Bogdan avusese o clipă aceeași ironie de rumegare a impresiei. G. Călinescu Devenit rece, prin efectul enigmaticei rezerve mentale a lui Dan Bogdan, Ioanide se așeză într-un fotoliu și, ca într-o întrevedere obișnuită, așteptă de la musafir
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
va veni să te vadă și pe dumneata. - De ce? se sperie Ioanide. - Vrea ca în timpul boalei să i se ofere suplinirea catedrei lui Conțescu și îmi închipui că te va ruga să intervii pe lângă Conțescu însuși. Ioanide ridică mâinile spre mozaicul din plafon ca de o calamitate ridicolă, iar Dan Bogdan își reluă iritantul rictus ironic, care acum se explica prin aceea că acesta, trăit în atmosfera meschină a consiliilor profesorale și avid de propuneri și litigii, găsea lucrul foarte legitim
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Îți dăm cât vrei, acont imediat, cât vrei... Și Gaittany își luă fizionomia cea mai îmbietoare, privind cu adorație la Ioanide, căruia îi mai șopti încă o dată, spre a nu slăbi efectele: "Ești un artist desăvîrșit", arătând cu mâinile la mozaicul din tavanul odăii. Ioanide, căruia astfel de lucrări îi conveneau, având și nevoie de bani, primi, relațiile lui cu Gaittany fiind de altfel cu deosebire călduroase. Totuși, nu se putu stăpâni de a nu-l ironiza puțin. - De ce nu-l
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide se întreba dacă n-ar fi fost bine a colora cimentul pilaștrilor cu un ton roșcat sau verzui, spre a scoate un contrast de alb și colorat. Fațada avea un fronton grec, în care s-ar fi introdus un mozaic. Primul gând al lui Ioanide fu de a afla părerea lui Butoiescu, deși nu punea temei pe ea decât din punct de vedere psihologic. - Ce zici, Botticelli, merge o asemenea biserică? Butoiescu învățase de mult a para chinuitoarele sfredeliri ale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ridică splendoarea pe o combinație de imagini care la prima vedere frizează paranoia: Bernea se așază, cu imagini din tablourile sau acuarelele sale, alături de panouri de la Villa dei Vetti, de picturi romane sau frânturi de statui din epoca republicană, de mozaicuri paleocreștine, de ziduri sau coloane din Teatrul lui Marcellus, de plafoane și fațade de bazilici, de secvențe din Forumul lui Iulius Cezar, de frize și panouri de la Palazzo Massimo... Și când spun "imaginile sale" nu e vorba de lucrări făcute
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se arăta cum a fost, iar nu de a afecta simțiri străine lui și poporului său, atunci scopul acestei dări de seamă este împlinit. [1 noiembrie 1874] YEYDO - KYNHGETIKOS DE A. I. ODOBESCU București, 1874, un volum 8 Lucrul muziv sau mozaicul e genul acela de pictură care cearcă a imita, prin bucăți de marmură, de piatră colorată, de sticlă sau de lut ars, colorile naturei. La lucrări de o simetrie geometrică sau unde acele erau menite de-a fi văzute de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de colori una lângă alta, des și într-un amestec hotărât de mai nainte. O pictură în puncte de marmură, un fel de broderie în piatră; ci pe când la broderia comună colorile deosebite sunt reprezintate printr-un fir deosebit, la mozaic fiecare împunsătură cere un alt ac. După ce placa era pe deplin lucrată și uscată, suprafața se netezea și i se da o poleitură care te face să crezi că întregul tablou a crescut în piatră și nu ar fi făcut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în mic pe care le prezintează stradele iubitului nostru oraș. Atragem atenția onor. Primării asupra acestui inconvenient și sperăm că va binevoi a trezi pe d. antreprenor din nepăsarea sa față cu idrografia aplicată, a stradelor noastre. [3 noiembrie 1876] MOZAICUL AUSTRIAC ȘI TRIBUNALELE ROMÎNE Se știe că agențiile consulare din Orient, în care ne aflăm și noi, au prerogative cu totul escepționale, neutralizate întrucîtva în vremea mai nouă prin legiuirile noastre, dar ieșind adesea la iveală cu ocazia înscrierilor de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de sub autoritatea statelor noastre prin aceea că intrau într-o legătură nominală mai cu samă cu monarhia austriacă, căci aceasta din urmă, pentru a-și asigura poziția în Orient, găsise o formă foarte comodă pentru a adaoge în multicolorul ei mozaic pe toți aceia cari, în țările de la Dunăre, nu voiau să aibă nici un stăpân. Cumcă agenții consulari nu alegeau, ci culegeau tot ce li se prezenta, pentru plata unei taxe oarecari, e un fapt cunoscut de toți. Astfel mulți vătaji
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în zadar. Pentru a înțelege anomalia atârnării bisericești din Bucovina - atârnare eretică, contrarie canoanelor ritului răsăritean și cea mai nedreaptă înrîurire asupra credințelor poporului - vom trebui să caracterizăm în două cuvinte așa numitul partid liberal - constituțional din Austria. Într-un mozaic de popoară cu un singur guvern a trebuit să se ivească oameni care nu se țin de nici o nație în special, oamenii interesului personal, cari cu aceeași ușurință pot fi maghiari, poloni, germani, c-un cuvânt ce li s-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de patiserie pentru ornat. În continuare, se decorează 6 dintre bruschete cu feliuțe de ardei gras, 6 cu rondele de morcov, 6 cu inflorescențe de conopidă și ultimele 6 cu felii de castravete. Se aranjează pe un platou, realizând un mozaic, și se servesc imediat. Budincă de anghinare cu legume marinate Ingrediente pentru 6 persoane • 5 bucăți de anghinare • 120 g brânză de oaie • 3 roșii • un măr verde • 40 g alune prăjite și semințe de pin • hasmațuchi • cimbrișor • usturoi • lămâie
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de legume Budincă de cartofi și dovlecei Frigărui japoneze Ștrudel cu legume Paste cu vinete și dovelecei crocanți Tartă sărată cu roșii Legume mixte la cuptor Tartă cu broccoli, dovlecei și morcov Paste cu legume și portocale Varză cu piure mozaic Pateuri vol-au-vent cu legume și măsline Dovlecei și salată verde cu frunze de păpădie Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Supă de ceapă cu crutoane Supă de legume cu ciuperci Cașcaval (emmental) Tartă sărată cu roșii și ceapă Pizza umplută
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
90 său terminus. „Pelerinajul în sine devine o metaforă relevantă a vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251 Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
90 său terminus. „Pelerinajul în sine devine o metaforă relevantă a vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251 Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ziarul, profesorul s‐ a referit ulterior și la alți oameni de cultură care au trecut pe la Bârlad: realizatorii revistei „Cronica Moldovei”, George Bacovia, Virgil Caraivan, ardeleanul Ion Popescu, Tudor Pamfile etc. Sâmbăta, cititorul de la Vremea nouă avea la îndemână pagina „Mozaic” - cu de toate (un fiu al Bârladului - Nicolae Tonitza în muzeul ieșean, de Geta Cohn; Secvenț e din geografia turismului românesc; vocabular; știați că...?; pseudorețete 222 culinare; pentru noi - femeile; poezie, jocuri de cuvinte, caleidoscop, caricatură și umor, apoi ,duminica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
imagisticii, care oferă cititorilor nu doar din parfumul timpurilor, ci și multe surprize, delectându-ne cu stilul ei alert, stăruitor uneori, cu reluări și memorări. Deși cu multe capitole, cu trimiteri către oameni și zone de interes, cartea este un mozaic care încântă, place, educă, face memorialistică cultă, la obiect, cum numai maestrul C.D. Zeletin încearcă și reușește de fiecare dată. ☼ Reviste apărute la Bârlad 244 Academia Bârlădeană Academia Bârlădeană, revistă trimestrială de cu ltură este editată de Societatea culturală „Academia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cândva despre acest subiect, în clasa a IV-a. Fostul lor manual 7 cuprindea un decupaj de două pagini despre "Regimul comunist în România", reluând câteva detalieri într-un studiu separat, "Orașul și satul în secolul XX". Lecția etala un mozaic de termeni și noțiuni pretențioase pentru orice copil de 10 ani, departe de a-l putea ajuta să își reprezinte corect și convingător epoca respectivă. Multe dintre expresiile familiare adulților "comunism", "guvern", "opoziție", "politică", "dictatură", "proprietate particulară", "Constituție", "independență" etc.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
03.2010). Horia Roman Patapievici a fost unul dintre cei care au salutat radiografia socio-culturală provocată de campania TVR în parteneriat cu ziarul "Evenimentul Zilei" pe motiv că ar fi dat, prin topul extins al primilor 100 de nominalizați, un mozaic credibil al valorilor și reprezentărilor colective de actualitate (vezi articolul său, Cei mai mari o sută de români, în "Evenimentul Zilei" din 26 octombrie 2006, pe http://www.evz.ro/ articole/detalii-articol/416543/SENATUL-EVZ-Cei-mai-mari-o-suta/, accesat la data de 19.03
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
particulare individuale. Așa cum prisma descompune lumina, fiecare mediu construiește și accesibilizează conținutul informațional, permițînd fiecărei persoane, grup social (chiar minoritar sau marginal) să aplice în mod specific fluxurile culturale generale la modul său de viață, găsindu-și astfel locul în mozaicul cultural; v) funcția ecou optează pentru conservarea socio-structurii, pentru perenitate, pentru tradiție. Conform acestei taxinomii s-a putut analiza specificul publicității considerate: • preponderent antenă în cazul lansării unor noi produse, comportament; • preponderent ampli în cazul modificărilor spectaculoase (implicate de modă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ținând cont că are însă fațete multiple (Paquay, 2002, pp.13-21): • ca acțiune (a produce informații care permit reglarea, extragerea de valori, a da sens), • ca obiect (evaluarea competențelor, nu numai a cunoștințelor, nici a capacităților, nici doar situații sau mozaic de obiective), • ca mijloc (în cursul formării sau la sfârșit), • ca funcții (pentru ameliorarea învățării formativă, pentru un bilanț al achizițiilor certificativă sau pentru motivarea educaților), • criterii (definirea celor privind calitatea, evaluarea criterială mai mult decât cea normativă, cu precizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Tehnici de transpunere a sculpturii, Desen artistic pentru sculptură, Studiul sculpturii, Anatomie artistică, Studiul compoziției pentru sculptură, Restaurarea sculpturii și Decorativă generală 1963 Expoziție interregională 1964 În colaborare cu artiștii plastici Corneliu Ionescu, Francisc Bartok a realizat o lucrare în mozaic amplasată pe fațada cinematografului situat în zona Copou din Iași 1965 În cadrul Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, a urmat cursuri de perfecționare, la clasa profesorului Mac Constantinescu 1966 Devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România februarie
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
teoretic „Cuza Vodă” Huși - 1918-2008” se intitulează volumul aniversar al „Academiei de la Huși”, prilejuit de împlinirea a 90 de ani de când fostul Gimnaziu „Anastasie Panu” devenea „Li ceul „Cuza Vodă” din Huși sub ministeriatul omului de catedră Simion Mehedinți. Un mozaic de studii, eseuri, evocări și creații literare întovărășite cu nume de oameni care au fost profesorii și elevii școlii, ori sprijinitorii ei, cu o iconografie selectată și de bun gust, care îmbogățește imaginea și știința cititorilor, este ediția care recomandă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-i”, conchise ea oftând. Femeia venită, rămasă cu mâna la gură și cu ochii ațintiți la cel de pa bancă își mută privirea cu o oarecare teamă spre targa rămasă jos, din care apa șiroia într-un pârâiaș sinuos pe mozaicul uscat. Vorbi ceva repede la ureche femeii de la canton din care nu se auzi mai nimic, totul fiind acoperit de șiroirea neîntreruptă a ploii de afară. Aceasta repetă într-un târziu ca pentru sine „Cancer... Doamne” apoi cu o grabă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pată imaginară de pe teracota înnegrită de vreme. Femeia care venise cu el rămase un timp uitându-se lung la omul ei întins acolo pe banca tare, apoi încet ca și cum niște resorturi interioare ar fi cedat se lăsă în genunchi pe mozaicul rece și își lipi obrazul de mâna galbenă care ieșise iar de sub învelitoare și spânzura în jos. Nu plângea, începu să vorbească greu, fiecare cuvânt parcă venea din străfunduri și-l lepăda așa de la sine, într-o doară, de parcă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
picior spre ușă făcu un pas și apoi în fața hăului negru ce se căsca în dreptunghiul ușii voi parcă să dea îndărăt. Ploaia suna și mai îndrăcit, miile de picături de apă se spărgeau cu plesnituri mici și seci pe mozaicul de la intrare, numai undeva departe se auzeau pașii grăbiți ai femeii ce alerga tot mai departe în noapte. Strigă la bătrânul care-și mânca mai departe mărul: „Ai grijă să nu se răstoarne lampa ceea că ardeți cu toții aicea de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]