1,935 matches
-
NE-AM CUFUNDAT PREA ADÎNC ÎN SECOLUL AL XVII-LEA Dificultatea unui răspuns este sporită de faptul că suntem confruntați cu niște adevărați mutanți. Jung este un mutant, necesarmente solitar, în domeniul său, care aparține științelor așa-zis "umane" sau "moi". Pauli este și el un mutant în domeniul său, aparținînd științelor așa-zis "exacte" sau "dure". (Cuvintele "moale" și "dură" probabil că evocă, pentru psihanaliști și psihiatri, multe asociații interesante și fecunde). Cît despre Lupasco, el este mutantul mutanților, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lipsa de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
puțin subtil înțelese de către moderni. 2. Doctrina substratului umoral al individualității. Ea deosebește în orice organism, patru feluri de umori, fiecare în raport cu o anumită funcțiune biologică și cu un anumit organ sau aparat organic: Limfa: lichidul chiliferelor intestinale, care ar muia nervii și mucoasele, este umoarea nutriției, reprezentată prin tubul digestiv. Sângele: lichidul arterio-venos care ar asigura nutriția, este umoarea respirației și deci a hematozei reprezentată prin cord. Bila: lichidul hepatic, care ar menține deschise emonctoriile și ar favoriza cocțiunea alimentelor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
simbolic prefigurată devine chip și realitate. Profunzimea inepuizabilă a limbajului simbolic este ilustrată de faptul că simbolismul "vin-pîine" e folosit în mitul creștin și chiar în același episod în care reprezintă comuniunea ca să exprime contrariul perfect al acestuia: trădarea. Pîinea muiată în vinul pe care i-l oferă Iisus lui Iuda simbolizează trupul însîngerat, opera trădătorului. Dar, dat fiind că vinul nu este numai simbolul sîngelui, ci în același timp și al sufletului, ofranda care îi desemnează pe trădător și opera
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Eu-rile lui Michèle de Burne sunt ritmate de factori existențiali de diferită natură: "Nous sommes intuitives et illuminables, mais changeantes, impressionnables, modifiables par ce qui nous entoure. Și vous saviez combien je traverse d'états d'esprit qui font de moi des femmes și différentes, selon le temps, mă santé, ce que j'ai lu, ce qu'on m'a dit. Îl y a vraiment des jours où j'ai l'âme d'une excellente mère de famille, sans enfants, et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dames, p.381-382]. Exprimarea Parizienei nu este plata și impersonala, ea introduce componentă (șocantă în cazul femeii) contrazicerii: "Elle se révolta contre cette indignation: "Quoi! tu veux que je prenne des gants pour te parler maintenant! Tu te conduis avec moi comme un gueux depuis que je te connais, et tu prétends que je ne te le dise pas?"" [Maupassant, Bel-Ami, p.295]. Manieră conversației și limbajul Parizienei se pot califica drept îndrăznețe: "Mme de Marelle avec une audace naturelle qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
air de leș atténuer, leș choses hardies de șa bouche" [Maupassant, Bel-Ami, p.73]. Pariziana este personajul care știe să insiste și să obțină, de regulă, ceea ce dorește: "Encore cette histoire!... Jamais entends-tu! Fais-le pour moi, reprit-elle ardement. C'est moi qui te le demande, c'est à moi que tu feras plaisir" [Zola, L'Œuvre, p.226]. "Madame Josserand, toute blanche, s'étranglait, devant la révolte inconcevable de son mari" [Zola, Pot Bouille, p.38]. Limbajul Parizienei reflectă spiritul sau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
întrevadă, prin performarea individuală, în mimica. Expresivitatea facială, folosită într-o sintaxa corporală, este întotdeauna bine alcătuită: "Oh! ce petit sourire, comme îl me troubla." [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. "Quand je la revis, elle eut pour moi un petit sourire en coulisse" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. "Son regard passait sur vous comme une caresse lente, savoureuse et sans fin" [Maupassant, Miști (souvenirs d'un garçon), în La parure, p.432]. Fiica contelui Ladricourt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Plon, Paris, 2002, p.25-44 * * *, L'écriture du féminin chez Zola et dans la fiction naturaliste. Writing the Feminine în Zola and Naturalistic Fiction, Editions scientifiques européennes, Bern, 2003 * * *, La géocritique mode d'emploi, Presses universitaires de Limoges, 2000 * * *, Le moi et șes espaces. Quelques repères identitaires dans la littérature française contemporaine, P.U. Caen, 1997 * * *, Le XIXe siècle. ț.4, Plon, Paris, 1991, p.249-276 * * *, Leș langages de la ville, 23e Colloque d'Albi "Langages et signification", Université Toulouse, 2003 * * *, Masculin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on sentait, à la voir aller, le poids et l'épaisseur de șes cuisses. Îl fut stupéfait et saisi par une envie de rire: "Patte Blanche! Patte Blanche! Moi qui voyais, en pensée, une jeune femme! comme vous? C'est ça, Patte Blanche? Ah! elle est bien bonne! bien bonne!"" [Maupassant, Bel-Ami, p.111]. Despre "Domino roșe" Dna Forestier are aceeași părere: "Une grande sèche, soixante ans, frisons faux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Vers une heure, Saccard dispărut. Îl avait goûté le succès de șa femme en homme dont le coup de théâtre réussit" [idem]. "Îl avait une idée: "Și tu en parlais au député Rousselin, îl pourrait me donner un excellent conseil. Moi, tu comprends que je n'ose guère aborder cette question directement avec lui. C'est assez délicat, assez difficile; venant de țoi, la chose devient toute naturelle"" [Maupassant, Décoré, în La parure, p.397]. 212 "Șes interminables courses au fond
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mă conduite. Je m'engagerais, bien entendu, à ne jamais compromettre le nom de l'homme que j'aurais épousé, à ne jamais le rendre odieux ou ridicule. Mais îl faudrait aussi que cet homme s'engageât à voir en moi une égale, une alliée et non pas une inférieure ni une épouse obéissante et soumise. Mes idées, je le sais, ne șont pas celles de tout le monde, mais je n'en changerai point" [Maupassant, Bel-Ami, p.156]. 332 Dna
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că această idee i se pare inadmisibilă chiar lui Nana: "Mais, mon pauvre chien, tu es malade!" [ibidem, p.411]. Ridicolul situației se accentuează prin cererea în căsătorie pe care o face lui Nana și fratele mai mic: "C'est moi que tu vas épouser..." [ibidem, p.416]. Acest paralelism și aceasta indiferență duce la catastrofă familiei, dezonorându-l pe unul dintre frați, aducându-l la sinucidere pe celalalt: "L'un déshonoré, l'autre assassiné" și distrugând-o pe mama lor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Valéry, "Notes et digression", în Introduction à la méthode de Léonard de Vinci, 1919, pp. 35-36: "Mais chaque vie și particulière possède toutefois, à la profondeur d'un trésor, la permanence fondamentale d'une conscience que rien ne supporte [...] le moi pur, élément unique et monotone de l'être même dans le monde, retrouvé, reperdu par lui-même, habite éternellement notre sens ; cette profonde note de l'existence domine, dès qu'on l'écoute, toute la complication des conditions et des variétés
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
oh God! And - going down!" 19 Paul Valéry, "Notes et Digressions", în Œuvres, I, p. 1228: "Mais chaque vie și particulière possède toutefois, à la profondeur d'un trésor, la permanence fondamentale d'une conscience que rien ne supporte [...] le moi pur, élément unique et monotone de l'être même dans le monde, retrouvé, reperdu par lui-même, habite éternellement notre sens ; cette profonde note de l'existence domine, dès qu'on l'écoute, toute la complication des conditions et des variétés
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi. Meșterul cu paltonul cel larg , cu galoșii enormi, cu fața senină, care te muia cu zâmbetul și cu versul lui cel nesfârșit de dulce. (Apare în Fântâna Blandusiei, Nr. 10, decembrie 1889). Nu prea știm ce putem lua de bun din acest text care pare literatură și numai literatură. Acest tânăr soldat vorbește de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
importantă figură bisericească, Philip Henry, a relatat cum, imediat după ce toporul gâdelui a separat capul regelui de trup, s-a auzit un murmur unanim al mulțimii adunate să urmărească execuția. Mai mulți privitori s-au apropiat de eșafod și au muiat batistele în sângele său, din cauza superstiției conform căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pisau. O parte din praf se presăra pe rană iar o parte se amesteca cu borș proaspăt sau cu rachiu de drojdie și i se dădea bolnavului să bea. Oblojeli cu cenușă de cărbune pisat, cu grăsime, lapte dulce, pâine muiată În vin roșu, cu sacâz pisat, țuică, usturoi, tutun. Comprese cu gaz, lapte dulce și fasole negre, arse și măcinate sau cu boabe de fasole umflate În apă și despicate, legate cu un ban de metal (aramă sau argint). Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Mușcătura se spăla cu apă rece În care au fost ținute frunze de alun, lapte dulce fiert și se ungea cu mujdei de usturoi. Cel mușcat de șarpe trebuia să bea mult lapte dulce fiert. Legători cu frunze de alun muiate În apă, cu caș dulce, cu leuștean sau cu piele de șarpe, muiată În apă fiartă sau cu piele de năpârcă. Rana se mai afuma cu os de șarpe pus În foc. RÂIE (scabie) Boală de piele de natură parazitară
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alun, lapte dulce fiert și se ungea cu mujdei de usturoi. Cel mușcat de șarpe trebuia să bea mult lapte dulce fiert. Legători cu frunze de alun muiate În apă, cu caș dulce, cu leuștean sau cu piele de șarpe, muiată În apă fiartă sau cu piele de năpârcă. Rana se mai afuma cu os de șarpe pus În foc. RÂIE (scabie) Boală de piele de natură parazitară, caracterizată printr-o puternică mâncărime a pielii, mai accentuată noaptea și prezența pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
este scurtă și sacadată, pulsul slab și rapid, fața palidă etc. Boala apare sub acțiunea frigului sau a unei emoții puternice, dar mai ales În boli caracterizate prin temperatură ridicată (pneumonii, septicemii, malarie). Remedii populare Învelirea bolnavului cu un cearceaf muiat În apă rece, de mai multe ori. Legători la Încheietura mâinilor cu buruiana de friguri, până ce bășică pielea, cu floare galbenă, floarea broaștei, leuștenul broaștei, coajă de nucă verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
spin albastru, fiertură de pătlagină În vin, vin și ardei iute sau piper negru, ceai de pătrunjel roșu, ou crud amestecat cu lapte și untură de gâscă. Legători la găt și piept cu tărâțe de grâu fierte, cu cânepă pisată muiată În apă călduță, cu balegă de vacă Încălzită, cu hoștină de albine, mămăligă fierbinte, cu muștar, oțet și sare Încălzită, cu seu de oaie, untură caldă, foi de varză opărite și unse cu seu de oaie. Siropuri din: ceapă, ridiche
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Soluția se Înghite apoi cu Înghițituri mici și rare. AMIGDALITĂ (inflamația amigdalelor) Boală caracterizată prin dureri, mai ales la Înghițire, cu iradiere spre ureche, temperatură, dureri de cap, dureri musculare etc. Dacă amigdalele sunt " coapte", se sparg cu degetul mare, muiat În saramură, spirt sau rachiu tare de tescovină, iar puroiul este eliminat pe gură, care se clătește apoi cu spirt sau rachiu și ceai de coada calului și urzică, cu cimbrișor de câmp, cimbru de grădină, mușețel, pătlagină sau de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mare, capsule de mac, mutătoare, orbalț, sfredelul pământului, smirnă, coji de usturoi. Legători cu balegă de vită, coaptă și amestecată cu tărâțe de grâu, Înfierbântată și stinse cu borș proaspăt, cu hoștină de stupi, cu pânză sau fuior de in muiat În albuș de ou, cu mâzgă de tei fiartă În lapte dulce. În cazurile foarte grave se confecționa un cornet ca un bucium, făcut dintr-o bucată de pânză de cânepă sau de in, muiată În ceară curată de albine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pânză sau fuior de in muiat În albuș de ou, cu mâzgă de tei fiartă În lapte dulce. În cazurile foarte grave se confecționa un cornet ca un bucium, făcut dintr-o bucată de pânză de cânepă sau de in, muiată În ceară curată de albine, care se introducea cu capătul subțire În ureche. La celălalt capăt, i se dădea foc cornetului și se lăsa să ardă Încet, până aproape de ureche, ca să "tragă" toată răutatea. În ureche se turna apoi untdelemn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]