1,791 matches
-
Într-un instinct atât de van” (Toate). Un mod de a ironiza și parodia cu tandrețe (oarecum în genul lui G. Călinescu) este versificația burlescă, în manieră mai mult sau mai puțin folclorică, uneori cu elemente de lexic ardelenesc: „Deschide muiere poiata / vine vaca din ciurdă, adap-o și bag-o / eu mă duc până la Cincinata / și de-acolo mă țâp la Chicago / îngrașă și porcul / pân-ce mă-ntorc de la Neviorcul / ai grijă când fată oaia, / dacă m-oi prăpădi
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
niciodată), pregătind de mâncare pentru o cantină/ întreagă, o armată de geniu, subpământean, aerian/ și terestru, ciorba de burtă, ciorba fierbinte și grasă/ în cazane de tablă.// Să-i pupăm cu curaj și mândrie/ fața sulemenită și rasă (are mustață muierea) mâncată/ de coșuri și bube, dar generoasă.” Exersarea unei astfel de priviri crude urmărește în fond să purifice, să despartă apele dintre poezie și flecăreală poetică: un poem se încheie cu versul „O, generația mea, generație, de ce te ții de
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
condiții, nu se mai poate înscrie decât într-o estetică a spaimei și grotescului, în care bucuria contemplației artistice lasă locul zbaterii timpanelor în marșuri epuizante, brutalității și măcelului: „În marș, / timpanele noastre se zbăteau înăuntru - / voi ați stat cu muierile acasă, voi n-ați văzut măcelul / tulbure, superb, răscolitor, / voi n-ați văzut măcelul / cu șanțuri, cu degradări, cu biruințe / cum a călcat peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au strecurat în zdrențe prin noapte
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
biruințe / cum a călcat peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au strecurat în zdrențe prin noapte / cerurile se lăsau mai jos / fumul uzinelor inunda cartiere / pe străzi au răsunat automate / și-au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de front) își au corespondentul formal în „strofe înjunghiate, bătute în pari, / scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul; / strofe scrise lângă hoți și tâlhari / care înjură
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
se conține într-o dicțiune. De aceea volumul abundă în indicații de didascalie. Mumuleanu își arată eroii suspinând, sughițând, lătrând, gârâind, chihuind. Toți "zic" ceva și fac - involuntar - literatură. Bogatul mojic: "Zice: Fiule să crești/ Averea să ți-o înmulțești". Muierile: "Una cătră alta zic: știi cutare ce-a făcut/ Chiar eu însumi l-am văzut/ Alta iar: am auzit/ Cutare ce-am fi vorbit". Defăimătorul: "Zic: Cutare că-i urât/ Cutare posomorât/ Cutare e maimuțoiu/ Bărbaților păpușoiu". Lăudărosul: Spun că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ce se întâmpla cu pământul, cu casele, cu femeile? Au dispărut, mai trăiesc? Când încercam să-i liniștesc, îmi răspundeau cu sfială: «De unde știți dumneavoastră cum este, dom’ locotenent, ați trăit sub comuniști? Acum ne iau pământul, ne iau tot. Muierile singure ce să facă?». Erau demoralizați. Spuneau: «Acum luptăm a doua oară; ne-am dus într-o parte, acum în alta. Pentru noi n-a fost bine nici atunci, și nici acum n-o să fie. Se ceartă domnii și trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
bărbat în toată firea cu o puștoaică de zece ani... El își holbă ochii: - Ce tot îndrugi tu acolo Jenia? Care puștoaică? - Lialka a împlinit treisprezece ani acum o lună și jumătate! Adică ce crezi că e, junincă, femeie măritată, muiere? - Despre cine e vorba, Jenia? - Despre Lialka Rubașova. - Care Rubașova? se miră sincer Arkadi. O face pe prostu' în fața ei, sau... - Da, Lialka. Fata Stelei Kogan și a lui Kostia Rubașov. - Ah, a Stelei! N-am mai văzut-o de
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
personaje din satul lăsat în urmă: "a murit și Virgil nebunul satului/ mi-a spus cineva pe Magheru/ nu mai sînt praguri dincolo de Purcelu/ au murit toți/ și Trăsnea și Țapul și Arghira/ trebuie să ți-o amintești/ a dracului muiere...". Dar și într-un set de reguli privind vorbitul peste gard, parte a trecutei tradiții: "acum știu cum trebuie să vorbesc peste gard/ cum trebuie să-mi sprijin coatele/ și mai ales cum să execut acel gest de pauză/ cînd
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
vechiului meu prieten Nae Ionescu de la Noua Revistă Română și Ideea Europeană, pe atunci un țigănos de golan, levantin isteț și ros de ambiții, care-mi spunea tot la ureche: "Degeaba, bă! n-o s-ajungem la nimic decît numai prin muieri!" Maximă înțeleaptă, pe care Nae - filosoful și profesorul de mai tîrziu al unei generații - a și urmat-o în pragul ascensiunii sale uluitoare, șifonîndu-și pantalonii cu dungă impecabilă la "picioarele adipoase ale "prințeselor" la menopauză". Beldie se referă, aici, la
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
juma de an cum e firea femeii, dacă-i blândă sau dacă-i cață, dacă să-ncuruie la trebi sau dacă e bărbată, și dup-aia s-o ia dacă e de luat! Bărbatu’ nu trebuie să tragă-n draci și muierea-n diavoli, unul să zică hăis și altul cea, și s-asculte femeia pă omu’ ei, să nu fie colțată și să-l beștelească, da’ și bărbatu’ să facă ce zice muierea lui dacă e bine, adică să să-mpace
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
Bărbatu’ nu trebuie să tragă-n draci și muierea-n diavoli, unul să zică hăis și altul cea, și s-asculte femeia pă omu’ ei, să nu fie colțată și să-l beștelească, da’ și bărbatu’ să facă ce zice muierea lui dacă e bine, adică să să-mpace și să chibzuiască amândoi. De la bărbat femeia vrea o dragoste, o înțelegere, s-o sprijoane și s-o... vorba aia, s-o respecte mereu cum trebuie. Dacă omu’ nu e bărbat, femeia
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
disponibilității autorului spre erotic (aici mai moderat exprimat) și pentru surprinderea injustiției. Eroul e un Ștefan Istrăteanu, ins insolit, cu o biografie încărcată, care și-a tocat averea la Paris și s-a căsătorit intempestiv, cu o semiprostituată din Alexandria, "muiere scunda și cărnoasa" (Istrăteanu fiind lung și osos), cu care a conceput două fețe bine educate. Este, acum, cînd intră în scenă, voiajor comercial la o moară. Cum treburile nu prea mergeau, Istrăteanu, abil și cu mintea iscusita, găsise mijloacele
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
sau 40.06). ... 40.03 - CAUCIUC REGENERAT SUB FORME PRIMARE SAU ÎN PLĂCI, FOI SAU BENZI. Cauciucul regenerat provine din tratarea obiectelor de cauciuc uzate (în special a pneurilor) și a deșeurilor sau fărâmelor de cauciuc vulcanizat. Operația constă din muierea cauciucului și eliminarea, în general prin diferite mijloace chimice sau mecanice, a materialelor indezirabile pe care le conține. Produsul obținut mai conține resturi de sulf sau de alti agenți de vulcanizare; el are o calitate inferioară celei a cauciucului de
ANEXĂ nr. 40 din 5 ianuarie 2000 CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166829_a_168158]
-
Sus 30,6 Gaia 28,2 Picăturile 22,0 Rupturile 7,4 Melinești Melinești 4,3 Bodăiești 8,1 Bodâieștii de Sus 9,2 Godeni 3,9 Muierușu 7,1 Negoiești 10,9 Spineni 6,0 Ohaba 5,3 Valea Muierii de Jos 5,6 Popești 3,1 Ploșnița 2,2 Mischii Mischii 24,7 Călinești 23,0 Mlecănești 26,8 Motoci 23,7 Urechești 23,7 Pielești Pielești 13,2 Câmpeni 23,7 Podari Gură Văii 7,3 Podari 5
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
drum forestier calamitat Valea Rea 2. Reabilitare drum forestier Belia Gurguiata 3. Reabilitare drum forestier calamitat Clabucet 4. Reabilitare drum forestier calamitat Orjogoaia 5. Corectarea torentului Valea Seaca JUDEȚUL SUCEAVA 1. Punerea în siguranță și reabilitarea drumului auto forestier - Pietrele Muierii 2. Reabilitare drum auto forestier calamitat Braniște - tronson ÎI 3. Reabilitare drum auto forestier calamitat Isachia - tronson ÎI 4. Reabilitare drum auto forestier calamitat Troci 5. Drum auto forestier transformare CFF Roșoșa 6. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Brodina - obiect
HOTĂRÂRE nr. 653 din 27 iunie 2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cuprinse în "Proiectul privind amenajarea unor bazine hidrografice torenţiale şi reconstruirea unor drumuri forestiere în zonele de fond forestier cu risc major de inundabilitate din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
Bardau Ion la Tirtea Eugenia, L = 0,280 km 16. Aleea Prof. N. Tâștea, de la Rădiță Marin la Voinea Cornel, L = 0,190 km 17. Strada Primăverii, de la Golea Nae la Lascu Mihai, L = 0,225 km 18. Strada Lacul Muierii, de la Sasu Maria la Flori Romica, L = 0,307 km 19. Strada Mărășești, de la Papa Alex. la Pârvu Florea, L = 0,188 km 20. Strada Țiglăriei, de la Geotoiu Genel la Geotoiu Ion, L = 0,158 km 21. Aleea Țiglăriei, de la
HOTĂR��RE nr. 1.554 din 9 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
63 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Melinești" se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile", la poziția nr. 1, coloana 4 se modifică și va avea următorul cuprins: ... "1) DC 112 Melinești-Valea Muierii, L=5,300 km; 2) DC 114 DN 6B-Ohaba-DJ 605A, L=5,293 km; 3) DC 126 Melinești-Odoleni, L=4,650 km"; b) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 156 se introduc zece noi poziții, pozițiile nr. 157-166
HOTĂRÂRE nr. 189 din 25 februarie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210020_a_211349]
-
Golumbu, Plopu-Amărăști Comuna Gogoșu Sate: Gogoșu, Gogoșița, Ștefanel Comuna Grecești Sate: Grecești, Busu, Busulețu, Bărboi, Gropanele, Grădiștea Comuna Ișalnița Sat: Ișalnița Comuna Melinești Sate: Melinești, Bodăiești, Bodăieștii de Sus, Godeni, Muierușu, Negoiești, Odoleni, Ohaba, Ploștina, Popești, Spineni, Valea Mare, Valea Muierii de Jos Comuna Pleșoi Sate: Pleșoi, Cârstovani, Frasin, Milovan Comuna Predești Sate: Predești, Bucicani, Predeștii Mici Comuna Scăești Sate: Scăești, Valea Lui Patru Comuna Seaca de Pădure Sate: Seaca de Pădure, Răchita de Sus, Veleni Comuna Secu Sate: Secu, Comănicea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din paleoliticul mijlociu satul Baia de Fier și postpaleolitic cu unelte în special din cuarț (în punctul "Peștera Muierilor") a)5. Niveluri de locuire Comuna Pui, satul Ohaba Ponor Hunedoara musteriană (în punctul "Peștera Bordul Mare") a)6. Peșteră cu pictură Comuna Letca, satul Cuciulat Sălaj rupestră din paleoliticul superior (în cariera de piatră) b) Așezări neolotice și eneolitice
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
libră cîntărit de ochi ca de juzi la bară cînd ți-e frică să nu cazi în lutul lor de porci cînd de-acolo nimi' nu te ridică și pe buze-mi stau cuvinte iuți gata să reteze țeste de muieri care m-au tîrît în judecată ca pe-un hoț de cai de-alaltăieri toropit de întrebări o mie și de-o mie de minciuni la fel zac în mine ca-ntr-o pușcărie plină de tîlhari cu-n singur
Norduri by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
au demontat-o. La o săptămână, două, povestește Vergina Galea 1, a venit vreme grea și a dus căsile pe vale. Toată lumea a zis că de-asta s-a întâmplat, pentru că s-a mișcat crucea. Și ne-am dus noi, muierile, că pe bărbați îi închidea, și am suit-o sus. Și s-a liniștit vremea și de atunci până azi îi tot acolo. Și se suie de Anul Nou și tineretul face foc, aprind lumini la Ziua Crucii și se
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
unor turnuri de apărare și semnalizare s-au descoperit în mai multe puncte: în versantul "Osoiul Ciontului", la o înălțime de 800 m, aproape de vârf (în partea nordică de locul numit "La Oroiești"), în "Coasta Lată", deasupra locului numit "Groapa Muierilor", iar altul în locul "Sub Groapa Muierilor. Din punctul cunoscut de localnici sub denumirea de "Din jos de băi" provin materiale arheologice dacice (secolul al II-lea î.Hr. și secolul I î.Hr.), iar din locul "Calea Bodiei", o spadă medievală. Începând
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
s-au descoperit în mai multe puncte: în versantul "Osoiul Ciontului", la o înălțime de 800 m, aproape de vârf (în partea nordică de locul numit "La Oroiești"), în "Coasta Lată", deasupra locului numit "Groapa Muierilor", iar altul în locul "Sub Groapa Muierilor. Din punctul cunoscut de localnici sub denumirea de "Din jos de băi" provin materiale arheologice dacice (secolul al II-lea î.Hr. și secolul I î.Hr.), iar din locul "Calea Bodiei", o spadă medievală. Începând cu anul 1876, satul Meseșenii de
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
Carpații Orientali și Podișul Moldovei. Carpații Orientali sunt reprezentați prin „Obcinele bucovinene” - munții Obcina Mare cu înălțimi mai mari de 850 - 900 m, în partea de sud vest a teritoriului (Obcina Târsicilor). Înălțimea maximă este de 1030 în zona Piatră Muierilor. Morfologia acestei zone se caracterizează prin culmi alungite pe direcția NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cănd granița se află chiar la Râpile Slatioarei, o formă geologică care se întinde pe versantul vestic și sudic al Măgurii, formată din șiroiri de noroi sălbatice ..alături de celelalte obiective turistice la fel de importante, respectiv mânăstirile Bistrița, Arnota și Polovragi, peșterile Muierilor, Polovragi și Liliecilor, Parcul National Buila-Vânturarița. În Horezu se află de asemenea magazine cu produse artizanale printre care și celebra ceramică smăltuita multicolor care are motive florale, antropomorfe și zoomorfe din care amintim celebrul cocos de Horezu. Ceramică are influențe
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]