KorAP: Find »[drukola/base=muncitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...205 >

5,117 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

de congresul partidului - și ea a fost convocată în scopul strângerii legăturilor dintre secțiunile noastre, spre a se lua o serie de măsuri administrative pentru mai bunul mers al Uniunii și spre a se asigura apariția regulată a gazetei Femeia Muncitoare. Au fost reprezentate la conferință secțiunile: București, prin tov-ele Cati Constantinescu și Melania Pop, Reșița, prin tov-a Erna Weissman, Cluj, prin tov. I. Kandel și cele 5 secțiuni din Valea Jiului, prin tov-a Szüszer. Conferința a fost deschisă de tov-a Eugenia

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
situației speciale a mișcării socialiste din București. Speră că viitoarea conferință a Uniunii noastre va găsi în Capitală o mișcare mare și mai însuflețită. Raportul moral Tov-a Eugenia Deleanu face apoi darea de seamă a activității, arătând că Uniunea femeilor muncitoare a împlinit trei ani de existență. Conferința din mai 1930 a constituit Uniunea noastră, i-a dat un comitet de conducere centrală în care sunt reprezentate și tovarășe din provincie și a aprobat un regulament administrativ de organizare, care și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
alcătui un statut definitiv. Sarcina comitetului central al Uniunii a fost de la început - și va fi încă multă vreme - deosebit de grea. Aceasta nu numai pentru că Uniunea a luat ființă în timpuri nefavorabile, de criză, șomaj și depresiune sufletească în masele muncitoare; nu numai pentru că nimeni din conducerea centrală a Uniunii nu este salariată sau liberă pentru a se dedica intens muncii administrative; ci mai cu seamă pentru că comitetul central șC.C.ț a avut, de la început nu de condus, ci de creat

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Aninoasa, Petrila, Petroșani și Cluj, toate având la un loc un număr de 1.224 membre înscrise, dintre care însă nu toate au fost regulat cotizante. Activitatea Dintre acțiunile Uniunii trebuie notată în primul rând introducerea sărbătorii internaționale a femeilor muncitoare, „Ziua femeii”, care este de acum încetățenită și în țara noastră. Ea a fost serbată în 1931 și 1932 de toate secțiunile, iar în anul acesta numai de o parte din secțiuni. Parolele întrunirilor ținute de Ziua Femeii 1931, 1932

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
unanimitate propunerea Cernăuți pentru schimbarea felului de organizare și se votează apoi mărirea cotei de centralizare de la 0,50 bani la 2 lei pe lună, de fiecare membră. Raportul presei Tov-a secretară a Uniunii face apoi raportul despre gazeta Femeia Muncitoare, descriind importanța acestei prime publicații feminine socialiste din țara noastră. A apărut în mai 1931 în formă de buletin scris la mașină și, după 6 luni a început să apară tipărit. Din decembrie 1932 și-a mărit formatul. Tirajul se

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ea corespunde unei reale necesități. Dacă în ultimul timp gazeta n-a apărut regulat, aceasta se datorește altor piedici, în special faptului că ea trebuie să apară în trei limbi, ceea ce necesită muncă multă. Au apărut până acum din Femeia Muncitoare 25.000 exemplare. Bugetul gazetei până acum a fost acesta: venituri 37.688 lei; cheltuieli 43.160 lei; deficitul de 5.472 lei a fost acoperit de comitetul central al Uniunii, din centralizările de cote. Recunoaștem că gazeta are multe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
timp, referatele tov-elor Weissman, Bocșa și Rădăceanu nu s-au mai putut ține și s-a hotărât să fie multiplicate la mașină și trimise secțiunilor. Acele referate au următoarele subiecte: Femeile și lupta contra fascismului; Ocrotirea femeilor și copiilor; Femeia muncitoare și drepturile politice. La diverse s-au făcut propuneri în legătură cu activitatea viitoare, în sensul ca să se păstreze mai strânsă legătură între secțiuni, cu schimb de material propagandistic între ele. Femeia Muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul III, nr.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și lupta contra fascismului; Ocrotirea femeilor și copiilor; Femeia muncitoare și drepturile politice. La diverse s-au făcut propuneri în legătură cu activitatea viitoare, în sensul ca să se păstreze mai strânsă legătură între secțiuni, cu schimb de material propagandistic între ele. Femeia Muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul III, nr. 18, august 1933. 27TC "27" Însemnătatea congresului Federației Uniunea Femeilor Române șBucurești, 3-6 iunie 1933țtc "Însemnătatea congresului Federației Uniunea Femeilor Române [București, 3‑6 iunie 1933]" Ultimul congres al Federației Uniunii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Ocrotirea femeilor și copiilor; Femeia muncitoare și drepturile politice. La diverse s-au făcut propuneri în legătură cu activitatea viitoare, în sensul ca să se păstreze mai strânsă legătură între secțiuni, cu schimb de material propagandistic între ele. Femeia Muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul III, nr. 18, august 1933. 27TC "27" Însemnătatea congresului Federației Uniunea Femeilor Române șBucurești, 3-6 iunie 1933țtc "Însemnătatea congresului Federației Uniunea Femeilor Române [București, 3‑6 iunie 1933]" Ultimul congres al Federației Uniunii Femeilor Române din România

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Dr. Elena Alistar Mișcarea femenistă 1, anul I, nr. 1, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30TC "30" Ziua Femeii în Capitalătc "Ziua Femeii în Capitală" Duminică după-amiază a avut loc la Casa Poporului din Capitală sărbătorirea zilei internaționale a femeilor muncitoare, printr-o populată întrunire organizată de secțiunea femeilor socialiste. Tov-a Cati Constantinescu a prezidat, arătând scopul adunării. Tov. Lotar Rădăceanu arată că proletara are, în mod firesc, aceleași interese și aspirațiuni în calitatea ei de muncitoare și cetățeană ca și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
socialiste. Tov-a Cati Constantinescu a prezidat, arătând scopul adunării. Tov. Lotar Rădăceanu arată că proletara are, în mod firesc, aceleași interese și aspirațiuni în calitatea ei de muncitoare și cetățeană ca și proletarul bărbat. De aici rezultă și datoria femeii muncitoare de a lupta, alături de bărbați, în mișcarea muncitorească social-democrată, contra exploatării economice și asupririi politice. Se afirmă că socialiștii vor distrugerea familiei. Ce minciună! Tocmai capitalismul destramă familia, rupând femeia și copilul fraged din sânul familiei și introducându-l în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
să nu fie sustrase a se dedica, în mod exclusiv, rolului de mamă și soție. Moțiunea Tov-a Eugenia Deleanu citește un referat asupra revendicărilor feminine muncitorești și dă citire unei rezoluții conținând parolele generale contra fascismului și pentru unitatea clasei muncitoare, pentru legiferarea drepturilor politice tuturor femeilor etc. Mai departe moțiunea declară: „Protestăm cu indignarea contra proiectului de cod penal care prevede înăsprirea pedepselor pentru avort. Credeam că necesitatea avortului din motive sociale nu mai trebuie a fi explicată unor oameni

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
35TC "35" Apel lansat de Comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul Mondial al Femeilor împotriva războiului și a fascismuluitc "Apel lansat de Comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul Mondial al Femeilor împotriva războiului Și a fascismului" Către femeile muncitoare, intelectuale, gospodine și țărance din România Surori, concetățene! În zilele de 4, 5, 6 august 1934 se va ține la Paris, din inițiativa unui comitet de femei, congresul mondial al femeilor împotriva războiului și fascismului. Douăzeci de ani de la izbucnirea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
carne de tun. Japonia, Germania și Anglia sunt focare de pregătire a noului măcel. Mussolini, mentorul recunoscut al fascismului, se plânge că pacea e deprimantă și proclamă că numai războiul e dătător de viață și de noi energii. Femei intelectuale, muncitoare, văduve și orfane de război! Stăpânitorilor țărilor fasciste și imperialiste le e sete de energiile, de sângele copiilor, fraților, soților și părinților noștri! Dar femeile sunt lovite și direct de către reacțiunea fascistă prin înlăturarea lor din toate ramurile de producție

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de pe lângă Institutul Social a organizat și ținut în cursul anului 1935 un ciclu de comunicări asupra protecției muncii femeilor și a copiilor. D-na Margareta Vlădescu-Răcoasa a vorbit despre „Orientarea profesională”, d-ra dr. Lucia Nasta despre „Aspecte din situația femeii muncitoare în cadrele legislației române muncitorești”, d-ra Aneta Mânduțianu despre „Probleme ce se pun în legătură cu protecția muncii minorilor”, d-na Veturia Manuilă despre „Problema delincvenților minori și pregătirea lor profesională”, d-ra Rodica Luția despre „Raportul dintre problemele de muncă și problemele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Dar, cu cât mai mulți concură pe piața muncii, cu atât mai jos cad salariile, insuficiența cărora a cauzat sporul de ofertă a muncii. Un factor puternic de concurență pe piața muncii a fost de la început salariul jos al femeilor muncitoare. Munca femeii, devenită un fenomen general, a avut darul să provoace scăderea salariilor bărbaților. S-a observat că deseori salariul tatălui scade proporțional cu contribuția femeii și copiilor la câștigul său. Munca femeii provocată de schimbarea structurii producției și accentuată

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
prin anii de luptă pentru încetățenirea lui. Femeia modernă, care muncește în afară de cămin, este un element eminamente diferențiat, mulțumită acestui sistem. Această concepție este așa de străină de chipul patriarhal al femeii, că ne întrebăm: Cum se împacă această femeie muncitoare din ziua de azi cu cadrul familial, cadrul care a rămas prin tradiție același? Să vedem, în fapt, la ce puncte s-ar putea rezuma rostul și funcțiunile primordiale ale familiei și să vedem ce repercusiuni are asupra lor munca

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
profesională a femeii. ș...ț Am luat spre studiu un cartier din București, anume cartierul Tei, care se află în procesul de urbanizare și la început de industrializare. În acest cartier, la numărul total de femei, 24,2% sunt femei muncitoare, după cum arată graficul nr. 1. Aceste femei muncitoare sunt în mare parte femei fără familie normală, puține căsătorite și majoritatea văduve, divorțate, părăsite sau încă necăsătorite. Tocmai aceste grupuri de femei, cu viață familiară incompletă dau cel mai mare procent

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
studiu un cartier din București, anume cartierul Tei, care se află în procesul de urbanizare și la început de industrializare. În acest cartier, la numărul total de femei, 24,2% sunt femei muncitoare, după cum arată graficul nr. 1. Aceste femei muncitoare sunt în mare parte femei fără familie normală, puține căsătorite și majoritatea văduve, divorțate, părăsite sau încă necăsătorite. Tocmai aceste grupuri de femei, cu viață familiară incompletă dau cel mai mare procent de muncitoare (vezi graficul nr. 2). E interesant

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
căsătorite și majoritatea văduve, divorțate, părăsite sau încă necăsătorite. Tocmai aceste grupuri de femei, cu viață familiară incompletă dau cel mai mare procent de muncitoare (vezi graficul nr. 2). E interesant să constatăm că media de natalitate la o femeie muncitoare din Tei este de 2,87%, față de 3,04 care revine femeii casnice; pe când mortalitatea infantilă se prezintă cu 47,0 la femeia muncitoare și 39,4 la femeia casnică. Chiar cu toată rezerva cu care primim aceste date, obținute

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
4 la femeia casnică. Chiar cu toată rezerva cu care primim aceste date, obținute prin declarațiile femeilor, nu se poate să nu observăm începutul fenomenului semnalat mai înainte: o descreștere a natalității și o creștere a mortalității infantile la femeile muncitoare. Acest procent ridicat al mortalității corespunde realității. Ajunge să privim mai departe repercusiunile diferitelor profesiuni ale mamei asupra stării sanitare a copilului. Profesiunile examinate de noi, care au cel mai mare procent de mortalitate, sunt toate de așa natură că

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
procent ridicat al mortalității corespunde realității. Ajunge să privim mai departe repercusiunile diferitelor profesiuni ale mamei asupra stării sanitare a copilului. Profesiunile examinate de noi, care au cel mai mare procent de mortalitate, sunt toate de așa natură că femeia muncitoare iese la muncă, afară din cămin: servitoarea, lucrătoarea la fabrică, lucrătoarea ocazională, camerista, vânzătoarea, spălătoreasa. Graficul nr. 3 reprezintă numărul copiilor morți la femeile muncitoare, după profesiuni: în cazul muncii regulate a femeii, lipsa ei continuă de acasă produce inevitabilele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
care au cel mai mare procent de mortalitate, sunt toate de așa natură că femeia muncitoare iese la muncă, afară din cămin: servitoarea, lucrătoarea la fabrică, lucrătoarea ocazională, camerista, vânzătoarea, spălătoreasa. Graficul nr. 3 reprezintă numărul copiilor morți la femeile muncitoare, după profesiuni: în cazul muncii regulate a femeii, lipsa ei continuă de acasă produce inevitabilele efecte ale neglijării: lipsa de igienă în condițiunile de creștere a copilului, lipsa de alimentație potrivită, lipsa de îngrijire directă din partea mamei și deseori o

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și absență de acasă a mamei influențează întreaga viață casnică, dându-i un caracter de instabilitate. Atât primul caz, cât și al doilea nu prezintă mediul favorabil pentru dezvoltarea copilului. Aceasta se constată și din felul în care mamele noastre muncitoare caută să rezolve problema îngrijirii copiilor. Din 50 de cazuri de mame muncitoare, cu 108 copii din prima și a doua copilărie, în 3 cazuri copiii sunt lăsați în grija unui ajutor, plătit cu 60 lei la zi, în 12

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
caracter de instabilitate. Atât primul caz, cât și al doilea nu prezintă mediul favorabil pentru dezvoltarea copilului. Aceasta se constată și din felul în care mamele noastre muncitoare caută să rezolve problema îngrijirii copiilor. Din 50 de cazuri de mame muncitoare, cu 108 copii din prima și a doua copilărie, în 3 cazuri copiii sunt lăsați în grija unui ajutor, plătit cu 60 lei la zi, în 12 familii rolul de îngrijitoare este preluat de o rudă (bunică, nepoțică etc.) și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]