13,901 matches
-
cauza singure contracția, dar pot iniția potențialul de acțiune, atunci când potențialul de membrană ajunge la valoarea de -35mV. Acesta reprezintă pragul de descărcare al potențialului de acțiune; este generat un potențial de acțiune care se propagă și are loc contracția musculară în masă. Contracțiile de acest tip sunt ritmice (numite și unde pace-maker), caracteristice de exemplu intestinului. Depolarizarea determinată de întindere facilitează apariția potențialului de acțiune pe fond de unde lente, determinând o reacție de contracție automată a organelor cavitare la întindere
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
joncțional), care se propagă electrotonic, producând contracția. Cea mai mare parte a activității contractile a mușchiului neted se pare că este inițiată fără potențial de acțiune, sub influența unor factori stimulatori care nu acționează pe cale nervoasă, ci direct asupra fibrei musculare, prin mecanisme de creștere a calciului citosolic și de senzibilizare la calciu a mecanismului contractil. Acești factori stimulatori sunt factori tisulari locali și diferiți hormoni; mecanismul de acțiune este inhibarea canalelor de calciu, sau activarea canalelor de potasiu (efluxul de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
IP3 și diacilglicerol (DAG). Relaxarea se produce prin scăderea Ca2+ citosolic. Acest proces se realizează prin implicarea pompei de Ca2+ plasmalemală, pompei de Ca2+ reticulare, schimbului Na+/ Ca2+ plasmalemal. 7.3.4. Fluxurile de calciu în miocitul neted In celulele musculare netede cuplarea dintre excitație și contracție este asigurată de creșteri ale concentrației citosolice de calciu. La fel ca în alte tipuri celulare, această concentrație este în domeniul submicromolar în repaus, fiind menținută prin permeabilitatea extrem de redusă a plasmalemei pentru calciu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și de tip L, esențiale pentru intrarea calciului activator în orice circumstanțe ce presupun depolarizare (fenomen care crește probabilitatea lor de deschidere) și modulate prin numeroase alte mecanisme. Canalele de tip L se deschid și ca răspuns la întinderea celulei musculare netede, ce se însoțește de o depolarizare a membranei determinată de activarea unor canale cationice neselective sensibile la întindere. Efectele multor agenți contractanți și relaxanți sunt însoțite și în diverse măsuri mediate de modificări de potențial membranar; depolarizare sau hiperpolarizare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Concentrația plasmatică normală a glucozei este 0,8 1,1 g/l. Creșterea concentrației glucozei peste valorile menționate se numește hiperglicemie și este caracteristică diabetului zaharat. Hipoglicemia reprezintă scăderea glucozei plasmatice sub valorile normale și poate să apară după eforturi musculare exagerate, post sau subnutriție prelungită. Corpii cetonici sunt produși intermediari ai metabolismului glucidic (acid acetilacetic și acid β-oxibutiric); apar în plasmă ca urmare a catabolismului lipidic exagerat în formele grave de diabet zaharat. Colesterolul prezent în plasmă este exogen (provenit
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de câțiva ani<footenoteid="6">Absența unui aport alimentar adecvat duce ușor la forma clinică de anemie pernicioasă. Reversibilă prin dietă sau vitaminoterapie, afecțiunea poate determina sechele neurologice. </footenote>. Fierul Fierul se găsește în hem, în hematii și în celulele musculare; este stocat sub formă de feritină sau hemosiderină la nivelul fagocitelor mononucleare și în celulele parenchimatoase hepatice. La un adult de 70 kg se găsesc aproximativ 2,5 mg de fier în hemoglobină, aproximativ 150 mg în mioglobină, aproximativ 15
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
este un polipeptid cu rol de a neutraliza activitatea anticoagulantă a heparinei, poate intra în competiție cu antitrombina III pentru situsul de legare de la nivelul celulelor endoteliale și a țesutului subendotelial. PF4, PGDF și TGF-γ sunt chemoatractanți pentru leucocite, celule musculare netede, fibroblaști; activează aceste celule și accelerează vindecarea leziunii, conntribuind astfel la reducerea procesului inflamator și reparația tisulară. Pe măsură ce agregarea plachetară progresează are loc contracția citoscheletului plachetar ceea ce are drept consecință fuzionarea plachetelor. In plus trombina declanșează formarea rețelei de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de legături covalente între monomerii de fibrină și de a stabiliza aceste legături; proces care se desfășoară în prezența ionilor de calciu. Inafara acestui rol principal al factorului XIIIa se descriu alte acțiuni: stabilizează legăturile dintre moleculele de proteine contractile musculare; leagă moleculele de fibronectina între ele și de fibrină sau colagen; leagă inhibitorul α2-plasminic de fibrină. 13.2.2. Formarea trombinei Trombina, enzima responsabilă de formarea monomerilor de fibrină, este generată în urma scindării catalitice a protrombinei în prezența factorului Stuart
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
dezvoltării ei, vom fi surprinși de întinderea și de însămnătatea transformațiunilor pe care, sub influența progresului, le-a suferit munca al căror concurs ea-l cere. La început e omul însuși cel care poartă sarcinele, punând la lucru puterea sa musculară. Tot astfel mai e încă în unele părți ale Indiei, unde brațul și umerele culilor sânt singurele vehicule obicinuite pentru a transporta călători și mărfuri. Dar industria locomoțiunii au progresat. Omul îmblînzește calul, măgarul, catârul, elefantul și-i impune ca să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
călători și mărfuri. Dar industria locomoțiunii au progresat. Omul îmblînzește calul, măgarul, catârul, elefantul și-i impune ca să-i poarte sarcini. El inventă încă carul, căruța, corabia. Numaidecât se modifică natura muncii cerute pentru transportul mărfurilor și al oamenilor. Puterea musculară nu mai [e] de-ajuns, ba nu mai joacă decât un rol secundar în industria transporturilor; cel întîi rol aparține acum îndemnării și inteligenței. Trebuie mai multă îndemînare și inteligență pentru a priveghea un cal, un măgar, un catâr, un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
au înlocuit. În industria transporturilor pe apă intervenția vaporului suprimă munca omenească care se cere pentru a manevra aparatul motor al corăbiilor, catargul, pânzele, funiile ș. a. m. d. Acestui aparat, care necesită însă aplicarea a o sumă oarecare de putere musculară, vaporul a substituit o mașină al cărei personal de serviciu, încălzitori și mecaniciani, n-are nevoie de-a aplica altceva decât inteligența lor. Examinând deci industria locomoțiunii de la punctul de purcedere până la cel din urmă punct la care a ajuns
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și mecaniciani, n-are nevoie de-a aplica altceva decât inteligența lor. Examinând deci industria locomoțiunii de la punctul de purcedere până la cel din urmă punct la care a ajuns, băgăm de seamă că proporția în care ea reclamă concursul forței musculare si a forței intelectuale a omului s-a modificat progresiv și că cea din urmă a ajuns a se substitui aproape cu totul celei dentăi. Obținem același rezultat studiind acțiunea progresului intelectual în celelalte ramuri ale producțiunii și ajungem la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
substitui aproape cu totul celei dentăi. Obținem același rezultat studiind acțiunea progresului intelectual în celelalte ramuri ale producțiunii și ajungem la concluzia importantă că industria modernă cere în proporție mai mică decât cea din primele veacuri ale lumii intervenția puterii musculare a omului, dar că reclamă, din contra, ba încă într-un grad mai mare concursul facultăților intelectuale și morale. {EminescuOpXIV 941} Natura muncii însă exercită o influență determinantă asupra condițiilor în care ea poate fi pusă în serviciul industriei. Astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare concursul facultăților intelectuale și morale. {EminescuOpXIV 941} Natura muncii însă exercită o influență determinantă asupra condițiilor în care ea poate fi pusă în serviciul industriei. Astfel de ex. remunerarea unui simplu muncitor cu mâna, care nu dezvoltă decât putere musculară, e în josul scării salariilor, pentru că întreținerea necesară lucrului cu mâna se reduce la puțin lucru. Când, din contra, e vorba de concursul facultăților intelectuale ale lucrătorului cheltuielile de întreținere necesare acestuia, în alte cuvinte cheltuielile de producțiune ale muncii sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alte cuvinte cheltuielile de producțiune ale muncii sale, se ridică mult mai sus. [Î]i trebuie o alimentare mai rafinată, o întreținere mai completă; altfel facultățile ce le pune-n lucrare nu vor întîrzia a se stinge. Inegalitatea între munca musculară și cea intelectuală se adaugă încă prin cheltuielile de reânnoire a lucrătorilor după profesiunile ce sânt chemați a exercita. Cheltuielile de educație și de ucenicie, cari sânt aproape nule pentru lucrătorii întrebuințați la muncă musculară, se ridică din contra foarte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se stinge. Inegalitatea între munca musculară și cea intelectuală se adaugă încă prin cheltuielile de reânnoire a lucrătorilor după profesiunile ce sânt chemați a exercita. Cheltuielile de educație și de ucenicie, cari sânt aproape nule pentru lucrătorii întrebuințați la muncă musculară, se ridică din contra foarte sus pentru advocați, medici, preoți, administratori, magistrați, ingineri etc. Astfel, meseria de advocat cere o ucenicie lungă și costisitoare. Oricât ar fi înzestrat c-o doză convenabilă de elocvență firească și cu alte facultăți necesare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mâna o sută de mile o luntre cu vapor, o cantitate de cărbuni de pământ trebuie să se discompună în gaz și cenușă și o cantitate anumită de apă cată să se prefacă în abur. Pentru a executa o mișcare musculară a corpului omenesc creierul, bateria galvanică a organismului omenesc, trebuie să-și trimită solia de-a lungul liniilor telegrafice animalice, a nervilor, și să cheltuiască prin aceasta o parte a substanței sale. Și mușchiul, ascultând ordinul, sufere o modificare prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
8 ; 17, p. 72), iar în Oltenia, cu astfel de ceai se vindecă „frântura de vis” (87, p. 81). Rutenii din Bucovina și bulgarii din Dobrogea făceau băi de vârfuri florale de cânepă (Cannabis sativa) împotriva anemiei, convulsiilor și atrofiei musculare (85, p. 29). Românii din Bucovina uscau floarea de cânepă de vară și o fierbeau „cu miere în holercă tare și curată, ca medicament pentru vătămătură” (13, p. 418). Dr. Dem. E. Paulian enumeră cânepa printre plantele din farmacopeea populară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dau pe față unul pe altul; albeața care a acoperit ochii spiritului nostru public de la 1858 și până azi a început a se lua binișor; nimeni nu mai crede în povestea glumeață a unui progres de pe saltea, fără corelatul muncii musculare și intelectuale. Asta a început a înțelege Burtă verde cum am zice și de-aci discreditul mărfii patriotismului subliniat în piață, căci nu mai are trecere și nu se mai ia drept bani buni. Orășenii s-au convins că nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bântuie. Și n-o descoperim noi aceasta, în mod izolat și individual. Acum douăzeci de ani constata începuturile boalei sociale un Constantin Cretzulescu ș. a. Dac - am număra zecile de mii de feneanți cari, direct ori indirect, trăiesc, fără nici o muncă musculară sau intelectuală, din sudoarea poporului de jos, am înțelege de ce azi există o cestiune socială și de ce înainte nu putea să existe. În adevăr de la 1270 și până în zilele de acum ale roșiilor nu întîlnim în izvoadele țării nici umbră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
altă lege prețiosul lor idiom tartaric. Cine cunoaște în mod cât de elementar ce va să zică limba, cine știe că ea acopere pe deplin spiritul și că dezvoltarea limbei e chiar dezvoltarea inteligenței, iar această din urmă e laboratorul întregei activități musculare și cerebrale, acela va înțelege că a sili pe un popor să învețe altă limbă înseamnă a-l tâmpi, a-l face intelectual inept, deci și economic și politic inept. Arareori se va găsi un stat care să urmărească cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să fie măcinat și să degenereze sub pături superpuse de feneanți, de reputații uzurpate, de săbiuțe ce gonesc liste civile regale cu cotul de măsurat butoaiele. Leafa dar e un echivalent al muncii reale, al cheltuielii de forță nervoasă sau musculară; arareori ea poate fi o compensare a meritului, adecă a superiorității organice. Care e munca colosală a polcovnicului care să compenseze munca musculară a 36000 de oameni, iată o cestiune la care d. Cogălniceanu n-ar putea răspunde; căci nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de măsurat butoaiele. Leafa dar e un echivalent al muncii reale, al cheltuielii de forță nervoasă sau musculară; arareori ea poate fi o compensare a meritului, adecă a superiorității organice. Care e munca colosală a polcovnicului care să compenseze munca musculară a 36000 de oameni, iată o cestiune la care d. Cogălniceanu n-ar putea răspunde; căci nu este vorba nici de-un Ercul al inteligenței, nici de unul al musculaturii. În realitate nu este vorba nici de merit, nici de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asupra unei generații cu desăvârșire corupte, e o deosebire mare. Rețeta cea mai simplă în contra sărăciei ar fi următoarea: Fiece organism omenesc, prin inspirare de oxigen și prin combinarea acestuia cu carbonul în acid carbonic, dezvoltă căldură. Căldura produce putere musculară și intelectuală sau ceea ce c-un termen din fizică se numește: echivalentul mecanic al căldurii. Acest echivalent omul îl poate întrebuința spre a produce lucruri utile sau îl poate cheltui dormind la umbră. Deci fiecine să miște numai din mâni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la principiul că numărul celor ce muncesc pentru a produce trebuie să fie, spre binele lor și al societății întregi, infinit mai mare decât numărul negustorilor de vorbe și negustorilor de marfă chiar; că producțiunea păstrează intactă sănătatea și puterea musculară a unui popor; că în puterea lui musculară consistă secretul tinereții lui, siguranța de-a rămânea o rasă sănătoasă de oameni. Azi nu mai e îndoială că orice om care părăsește munca musculară pentru cea intelectuală e condamnat cu toată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]