8,640 matches
-
de vedere, ori gusturi. Ion Sava a fost contestat, discutat, admirat, hulit, criticat și „consacrat”, așa cam cum s-a întâmplat în aceeași vreme și cu G. Călinescu. Confruntarea cu el, după timpul unei generații, ar putea să indice anumite mutații de sensibilitate și de orientare, ar putea provoca anumite reacții și eventual chiar dezamăgiri. Dar, cum spuneam, și dezamăgirea e, în asemenea caz, un notabil fenomen de cultură și merită cel puțin un examen obiectiv. S-ar părea însă că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
literaturii noastre actuale, în comparație cu literatura ce se scria în România interbelică? Răspuns: Nu știu dacă am înțeles bine întrebarea. Cred, sigur că da, că există o structură a literaturii ca fenomen global și că această structură poate acuza, în timp, mutații interne însemnate. Dar, de pildă, dispariția epopeii și preluarea rolului ei de către roman nu-mi pare a modifica structura literaturii ca generalitate, ci numai structura genului epic. De asemenea, se pot constata modificări de structură în evoluția romanului însuși (unele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
structură în evoluția romanului însuși (unele mergând până la dizolvarea oricărei structuri și eșuarea în total nonsens, cum vedem azi la pretinsul „nou” roman). Un critic de mare inteligență și lărgime de orizont, George Steiner, a studiat într-o pasionantă carte mutațiile de structură ale genului dramatic. Există, de asemenea, cu aceeași preocupare, notabile studii cu privire la genul liric. Dar nu știu dacă putem la această oră (și cu referire la un perimetru național) vorbi de mutații structurale, relativ recente, într-o literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a studiat într-o pasionantă carte mutațiile de structură ale genului dramatic. Există, de asemenea, cu aceeași preocupare, notabile studii cu privire la genul liric. Dar nu știu dacă putem la această oră (și cu referire la un perimetru național) vorbi de mutații structurale, relativ recente, într-o literatură. Cred că ele nu se pot constata decât cu un recul pe care încă nu-l avem. De aceea, mai ales că nici nu sunt un „structuralist”, aș reformula, dacă îmi permiteți, întrebarea dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
le abandonează, formele de viață proprii „civilizației”. Ceilalți sunt așa de epatați de saltul formidabil al tehnicii, trăiesc un fel de exultație, un soi de exaltare (pe care aș numi-o tehnolatrie), încât își închipuie că omenirea este în preajma unei mutații profunde în care vechiul concept de cultură umanistă ar fi perimat. — Vreți să dezvoltați? — Adică, într-un fel unii ne-ar propune un model de viață comunitară, gregară, cu nostalgia sufletului primitiv și a miturilor acestuia, iar ceilalți cred că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai erau vechi (țărănești, meșteșugărești), dar nu deveniseră încă moderne (burgheze) și care au constituit corpul sălbatic, aberant, imponderabil al trupelor naziste. În Italia se întâmplă ceva asemănător, cu o și mai mare violență, deoarece industrializarea anilor ’70 constituie o „mutație” decisivă comparativ chiar cu cea germană de acum cincizeci de ani. După cum știm cu toții, nu ne mai aflăm în fața unor „vremuri noi”, ci a unei epoci noi din istoria umană, ale cărei scadențe sunt milenariste. Era imposibil ca italienii să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
e bogat ilustrată prin numele lui Paul Goma, Ioan Petru Culianu, Dan Petrescu, Ion Manolescu, Alexandru Papilian, Bujor Nedelcovici, Vlad Pavlovici, Constantin Eretescu, Alexandra Târziu ș.a. Publicistica este axată, în cea mai mare parte, pe chestiuni socio-politice, vizate fiind îndeosebi mutațiile survenite în lumea românească după decembrie 1989. Sub genericul Anul revoluționar 1989 și Europa Centrală, semnează articole interesante Michael Radu, Vladimir Tismăneanu și Dorin Tudoran. Virgil Nemoianu se ocupă de Clasicii normalității, Dan Pavel asociază revoluției conceptul de kitsch, Dorin
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
aspect academic, care a atras atenția specialiștilor prin ambiția de a conjuga preocuparea pentru teatrul contemporan cu cerințele cercetării literare. Paginile din Motive și structuri dramatice, care l-au impus pe autor drept „un teatrolog de prestanță” (Valentin Silvestru), investighează mutațiile dramaturgiei naționale și în special valorificarea mitului în drama poetică, urmărind prezența mitologiei autohtone în piesele autorilor de teatru români, de la Lucian Blaga și Mircea Eliade până la Horia Lovinescu și D.R. Popescu. Din culegerea de eseuri Teatrul și teatrele se
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
Mircea Ceaușu semnează articolul Influența franceză în literatura egipteană, Iorgu Iordan e prezent cu două studii de factură monografică (Unamuno și ideea de progres și Alexandru Philippide), iar Gherasim Luca trimite articolul Aragon, scriitorul generației istorice, în care insistă asupra mutației dinspre suprarealism („mișcare intelectuală lipsită de orice valoare, având pronunțate atitudini reacționare, ascunse într-o frazeologie fals revoluționară”, se afirmă într-o notă a redacției) spre o literatură ce se revendică de la ideologia socialistă. În aceeași direcție a studiilor biografice
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
1722, Penguin, Harmondsworth, 1966. Lucrurile nu stau chiar așa. După cum s-a descoperit, folosirea excesivă a antibioticelor la oameni și a pesticidelor În agricultură poate cauza următoarea problemă: agenții patogeni Împotriva cărora este Îndreptat atacul adeseori se adaptează și suferă mutații, datorită presiunii selecției naturale, mai repede decât sistemul de apărare al oamenilor și al plantelor. Din acest motiv, trebuie create noi generații de pesticide care să fie cu un pas Înaintea agenților patogeni, iar boli infecțioase precum tuberculoza și holera
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
-L, până la cuvântul lojniță, adică aproximativ a unei treimi din întreaga lucrare. Făurit după modelul instituțiilor similare existente în Occident de la începutul secolului al XX-lea, Muzeul Limbii Române se năștea în capitala unei Transilvanii în care avuseseră loc sensibile mutații social-politice, marcate de dispariția Muzeului Ardealului (Erdélyi Museum) și a Universității maghiare. Emulația care a caracterizat climatul cultural în acele momente e de presupus să fi avut o influență, până la urmă polemică, și în ceea ce privește alegerea numelui institutului românesc. Pe de
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
Eminescu, București, 1982; Grigore Țugui, Ion Heliade-Rădulescu. Îndrumătorul cultural și scriitorul, București, 1984; Mircea Anghelescu, Ion Heliade-Rădulescu. O biografie a omului și a operei, București, 1986; ed. (Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie), București, 2001; Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, 31-37; Sorin Antohi, La originile utopismului românesc, în Cultură și societate, îngr. Al. Zub, Iași, 1991, 210-220; Negoițescu, Ist. lit., I, 60-64; Faifer, Semnele, 174-179; Cornea, Semnele, 84-90; Paul Dugneanu, I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
din această pricină, își înșală fără scrupule soțul ce nu are titluri universitare. Un profesor cu definitivat îi toacă însă micile economii și Paulette este dezamăgită. Este un personaj din categoria ipocritelor sentimentale și filosoafe, descrise și de Teodor Mazilu (Mutații). Domnul Tacea visează să regizeze un spectacol, dar istoria îi este mereu potrivnică. Când pare a reuși, moare (Premiera). Anișoara, româncă țeapănă, specialistă în parastase, își programează dinainte soții și se ceartă, la pomană, cu verișoara Nina, de altă nuanță
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
cel puțin a ierarhiei ecleziastice ortodoxe, față de Biserica romano-catolică. În cazul grec, refuzul ierarhiei bisericești de a accepta Unirea cu Roma a fost determinat și de resemnarea în fața puterii militare a turcilor. Deceniile de mijloc ale secolului XV au adus mutații importante și în relațiile Moldovei cu Poarta. Constrânși să aleagă între „războiul antiotoman permanent“, de partea Ungariei, și politica conciliantă a Poloniei, moldovenii, în încercarea de a amâna asaltul final otoman, au preferat ultima variantă 40. Reorientarea politică a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 23. • A. Răduțiu, Concepte și terminologie. Unele considerații privind raportul majoritate, minoritate - elite și marginali de-a lungul istoriei, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională - Cluj“, XXXII, 1993, p. 16. onoreze condiția, animate de obiective înalte, și atente la mutațiile specifice veacului produse în spațiul extern; căci „a scrie istoria elitelor e în fond a scrie istoria pur și simplu, fiindcă elitele nu pot fi tratate ca valori în sine, izolat, ci numai într-un legitim context social (...)“14. Ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
preocupărilor noastre, ilustrată de Grigore Ureche, Eustratie logofătul, Miron Costin, Pătrașco Danovici, Nicolae (Milescu) spătarul sau Vasile Damian al treilea logofăt. În aceeași perioadă, dar în altă parte a lumii, cea vestică și central europeană, se remarcă, după unii istorici, mutația cea mai însemnată sub raportul calității 15, o adevărată revoluție intelectuală ce a avut loc în jurul anilor 1620-1640. Ea corespunde, de altminteri, cu începutul perioadei clasice petrecută în Europa, termen ce acoperea arealul delimitat de statele din vest și nord-vest
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cel laic, credința a fost marginalizată de raționalism, spiritualismului creștin i s-a substituit materialismul ateu. Creștinismul e subminat chiar din interior: prin punerea în discuție de către protestantism a dogmelor, principiile evanghelice sunt „dezdumnezeite”. Spiritul Renașterii a deschis și calea mutațiilor social-istorice. În el își are sursa Revoluția Franceză, din care, în secolul al XIX-lea, s-a aprins revoluția bolșevică. Bolșevismul, în înțelegerea neomedievaliștilor, este satanism. Duhul satanic poate fi, după ei, exorcizat doar prin înapoierea la „adevărata” renaștere, care
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
formează copiii. În ultimii 20 de ani s-au făcut studii comparative pe termen lung Între diverse tipologii de copii și diverse familii și tipuri de educație. Concluzia este că, factual vorbind, educația nu face nimic. Adică nu se produc mutații majore din perspectiva calității educației. Deci explicația este una ne-explicatoare. De aceea m-am bucurat de conceptul tău, căci el oferă În studierea imaginarului o premisă care (dacă este bine operaționalizată) poate da explicații unor lucruri inexplicabile. Nu unele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și de formă) a teoriei literare este și ea de la sine Înțeleasă. Semnalarea acestei modificări nu poate fi nici apologetică (pentru că era hipertextului nu aduce numai câștiguri), dar nici apocaliptică (pentru că nu Înseamnă sfârșitul culturii). Ea trebuie Înțeleasă ca o mutație nu numai de imaginar teoretic, dar și de statut epistemic: Criticul trebuie să renunțe la ideea de stăpânire, dar și la aceea de text unic, deoarece stăpânirea și obiectul stăpânit dispar. Acceptând această poziție comparabil mai slabă, mai puțin autoritară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
invenției de lumi posibile. Ca și cum am crede În Resurecția lui Dionysos, Mihai Spăriosu Întreprinde o incitantă analiză a „jocului” ca figură a discursului estetic și filosofic actual. În secțiunea a treia a cărții, dedicată discursului științific, Spăriosu deschide istoria unei mutații estetice În fizică printr-o analiză a teoriei ficționalității. Puntea de legătură Între teoriile ficționalității și cele ale revoluției științifice postnewtoniene Îi este oferită de neokantienii Hans Vaihinger (cu lucrarea sa capitală din 1911) și Friedrich Albert Lange, datorită felului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
științifice postnewtoniene Îi este oferită de neokantienii Hans Vaihinger (cu lucrarea sa capitală din 1911) și Friedrich Albert Lange, datorită felului În care Împacă intuiționismul estetic cu pozitivismul empiric al științei moderne. Reușita acestora, după expresia lui Spăriosu, este consacrarea „mutației estetice” În majoritatea științelor moderne (dintre care Spăriosu analizează mai ales impactul asupra Noii fizici - einsteiniene și posteinsteiniene). Noutatea pe care o aduce mutația estetică În discursul științific este faptul că permite manifestarea, ca „ficțiuni”, a unui „gen aparte de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intuiționismul estetic cu pozitivismul empiric al științei moderne. Reușita acestora, după expresia lui Spăriosu, este consacrarea „mutației estetice” În majoritatea științelor moderne (dintre care Spăriosu analizează mai ales impactul asupra Noii fizici - einsteiniene și posteinsteiniene). Noutatea pe care o aduce mutația estetică În discursul științific este faptul că permite manifestarea, ca „ficțiuni”, a unui „gen aparte de produse logice, manifestări speciale ale funcției logice”, „artificii” sau „concepte auxiliare”, „având un caracter magic, aproape «misterios»”1. Perspectiva lui Vaihinger mi se pare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asimptotă teoretică, astfel Încât la infinit toate construcțiile (pe care le voi numi „lumi imaginare” sau „lumi posibile”) să coincidă. Soluția este oferită, crede Culianu, de gândirea magică. O foarte interesantă observație a lui Patapievici, din postfața cărții, pune În legătură mutația de imaginar cu modificarea epistemică: Nu s-a subliniat niciodată Îndeajuns faptul că suportul acestei teorii a schimbării istorice este nu atât schimbarea de imaginar ș...ț, cât Înlocuirea cunoașterii fantastice și a subiectului epistemic care a făcut-o posibilă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acelei comunități la un moment dat. Prin realizarea altor hărți similare, la anumite intervale de timp, se va putea urmări modificarea În timp a percepției comunității asupra propriului trecut, modificările la nivelul memoriei colective și se vor putea analiza cauzele mutațiilor, indiferent dacă acestea vizează oscilații minore sau adevărate mutații. Generarea imaginii trecutului de către memoria colectivă Corin Braga: Dragi prieteni, Ovidiu Pecican ne oferă astăzi spre discuție conceptul de „loc al memoriei”. Vă propun să Încercăm să identificăm În ce măsură el oferă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
hărți similare, la anumite intervale de timp, se va putea urmări modificarea În timp a percepției comunității asupra propriului trecut, modificările la nivelul memoriei colective și se vor putea analiza cauzele mutațiilor, indiferent dacă acestea vizează oscilații minore sau adevărate mutații. Generarea imaginii trecutului de către memoria colectivă Corin Braga: Dragi prieteni, Ovidiu Pecican ne oferă astăzi spre discuție conceptul de „loc al memoriei”. Vă propun să Încercăm să identificăm În ce măsură el oferă atât istoricilor, cât și altor cercetători, din alte domenii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]