2,620 matches
-
fereastră mică la est și una la sud. Tâmpla are trei deschideri pentru acces. Naosul este boltit cu ferestre mici pe pereții de nord și sud, pronaosul este mai mic, prevăzut cu două ferestre mici, tot la nord și sud. Naosul și pronaosul sunt despărțite printr-un zid cu o deschidere prin care se face accesul. Pridvorul este deschis, în față fiind sprijinit pe coloane simple din lemn de stejar, pe care este fixat un brâu din scânduri de brad și
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
Au fost aduse la lumină: brâul sculptat în "frânghie", iscusitele îmbinări în "coadă de rândunică"; temelia, dispusă în trepte; consolele, cu crestături, pe profil curb, ce sugerează "capul de cal", asemenea celor pe care, la interior, se descarcă arcul boltirii naosului. Din patrimoniul de icoane, cea mai mare valoare artistică o au cele aflate în pronaos: Soborul arhanghelilor (icoana hramului); Maria Platitera, cu arhanghelii de o parte și alta a tronului; Sfântul Nicolae, cu Iisus și Maria; Deisis, cu Maria și
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
lu c[r]aiu Mihai Apafi”". Păstrează urme din pictura murală, realizată la o dată necunoscută. A fost restaurată în anul 2000. În anul 1658 satul avea preot, ceea ce presupune existența unui lăcaș de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
al coamei acoperișului, este de forma unei prisme cu secțiunea plană pătrată. Deasupra foișorului, înzestrat cu două arcade semicirculare pe fiecare latură, se înalță coiful piramidal acoperit cu șindrilă. În interior pronaosul este tăvănit. În peretele ce-l desparte de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două ferestre mici, deschise pe o latură și pe cealaltă, luminează naosul. Bolta altarului e semicilindrică. Pictura
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
înzestrat cu două arcade semicirculare pe fiecare latură, se înalță coiful piramidal acoperit cu șindrilă. În interior pronaosul este tăvănit. În peretele ce-l desparte de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două ferestre mici, deschise pe o latură și pe cealaltă, luminează naosul. Bolta altarului e semicilindrică. Pictura bisericii, patinată de vreme, se păstrează doar fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
peretele ce-l desparte de naos se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică din scânduri. Două ferestre mici, deschise pe o latură și pe cealaltă, luminează naosul. Bolta altarului e semicilindrică. Pictura bisericii, patinată de vreme, se păstrează doar fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor zugravi ale căror nume nu le cunoaștem. Clopote: unul de 30 de kg, unul de 40 de kg, turnate în 1930
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
semicilindrică, iar pronaosul plafon drept. Materialul de construcție a fost reprezentat de „dulapii” de stejar de 10 cm, cu încheietură în „coada rândunicii”, așezați pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată. Bolta altarului și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este din șiță de brad, fixată pe șipci de brad, susținute de căpriori din
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
s-au făcut această sfântă biserică la anul 1798, fiind îndemnători Andrei Șuvaina, Gheorghe Socaciu, Teodor Șuvaina dascăl al sfintei biserici” (scrisă pe o grindă a pronaosului); „popa Gheorghie” , (săpat pe o altă grindă); „Ioan Suci 1801” (pe ancadramentul dintre naos și pronaos). Subliniem că Gheorghe Socaciu si dascălul Teodor Șuvaina își au numele înscrise în documentele privind mișcarea prilejuită de conscripția militară, ce a grăbit răscoala de la 1784. De la Plăisor, odată cu cărțile, au fost coborâte în vale și piese pictate
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
, cu hramul „"Cuvioasa Paraschiva"” din parohia Pianu de Sus, comuna Pianu, județul Alba, datează din anul 1761, menționat în inscripția cu litere chirilice pe grinda care desparte altarul de naos. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice, . Se presupune, după informațiile oamenilor bătrâni, că prima biserică a Pianului a fost pe același loc și făcută din „"grădele"” (nuiele împletite în jurul unor țăruși înfipți în pământ și apoi tencuite cu pământ). În jurul
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
continuat să fie folosit până în 1842. Neglijat după această dată, el se ruinează, în așa măsură, încât, în anul 1918, când nu întâmplător este salvat, ctitorii acestei etape de lucru sunt nevoiți să renunțe la încăperea pronaosului și parțial la naos, această însemnată parte de vest sacrificată (8 m) fiind pitoresc marcată prin incinta brazilor, plantați în 1925. Pereții păstrați ai lăcașului, realizați din câte 7 bârne, petrecute în ,coadă de rândunică”, și console cioplite, ce depășesc cu o jumătate de
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
și console cioplite, ce depășesc cu o jumătate de metru nivelul îmbinărilor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Altarul, conservă la interior acoperirea originară, constituită dintr-o boltă în leagăn și trei fâșii curbe, pentru naos refăcându-se o îngustă boltă semicilindrică, racordată, printr-un timpan, cu restul tavanului drept. O clopotniță scundă, cu coif piramidal, a fost suprapusă actualei părți de vest, întreg edificiul fiind protejat printr-o învelitoare de șiță pe conturul pereților. Brâul
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
semnează, în ,aprilie 1827, Sava zugrav, Simion zugrav, Laz”. Lucrările de salvare, din 1918, executate de Cosor Ion, nu au fost lipsite de grija de a recupera, pe cât posibil, materialul vechi. Fragment din brâul în frânghie a fost folosit, în interiorul naosului, pentru consolidarea peretului sudic (dispus pe verticală), iar panouri de pictură (din secolul al XIX-lea), se regăsesc: pe intradosul timpanului pe peretele de vest, ca și la exterior, pe fronton, în înfundătura streșinii. În urma ridicării în primul război mondial
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
pereților, și respectiv, desfacerea bolților originare și înlocuirea lor prin tavane drepte. Modificarea a avut loc înainte de 1694, sau în acel an, când au fost și zugrăvite elementele respective, cu un decor inspirat din tavanele casetate ale bisericilor reformate. În naos sânt repetate trei motive (florale si geometric), pe tavanul altarului neapărând însă, decât soarele și luna, alături de o casetă cu incripția în limba latină, dar cu anul redat cu caractere chirilice, fapt nu lipsit de însemnătate în ceea ce privește originea etnică a
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
din perioada 1822-1825.Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Pintic a fost construită între anii 1822-1825. Lăcașul este format din pronaos, naos și un altar poligonal. Pereții, din bârne de brad, așezate în cununi orizontale, încheiate la capete în sistemul de cheotori în coadă de rândunică, fără cuie sau scoabe de fier, au fost ridicați pe o fundație de piatră și o
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
lățimea pronaosului. Cei șase stâlpi de sprijin sunt legați între ei prin arcuri semicirculare, decorate cu motive geometrice incizate. Ornamente asemănătoare (rozete, romburi) întâlnim și pe usciorii ce marchează intrarea în biserică. Pronaosul rectangular, podit și tăvănit, este despărțit de naos printr-un parapet alcătuit din opt coloane, cu fusurile marcate la mijloc de brățări, unite în partea superioară într-o friză de arcuri semicirculare. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. Iconostasul, cu trei deschideri, are ușile împărătești împodobite
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
pe usciorii ce marchează intrarea în biserică. Pronaosul rectangular, podit și tăvănit, este despărțit de naos printr-un parapet alcătuit din opt coloane, cu fusurile marcate la mijloc de brățări, unite în partea superioară într-o friză de arcuri semicirculare. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. Iconostasul, cu trei deschideri, are ușile împărătești împodobite cu delicate ornamente vegetale, compuse din frunze de viță și ciorchini de struguri, ce se circumscriu celor șase medalioane, ce cuprind imaginile Sfântului Dionisie, a
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
bisericii, fundația prezentând deteriorări grave, fiind necesară înlocuirea ei cărămidă cu cărămidă în anul 1923, preot fiind Ioan Scumpu. Biserica are o suprafață de aprox. 396 mp, este construită în stil bizantin în formă de cruce, cu o cupolă în naos, semicupolă în altar și boltă în pronaus și are cafas pentru cor. Fundația este de cărămidă de la fabrica din Dâmbău (Târnaveni), elevația tot din cărămidă, cupola și bolta sunt din scândură acoperită cu trestie și tencuiala cu mortar pe bază
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
țara Ardealului... protopop Stoica și era paroh satului popa Ioan Mesaroș prin cheltuiala a tot satu și s-au isprăvit în avgust, în anii 180... Eu cel mai jos iscălit... Zugrav. Anno 1808”. În pronaos sunt reprezentate fecioarele, iar în naos scene din Vechiul și Noul Testament, cu accent pe cele din Ciclul Hristologic. Cu sprijinul preotului, în vara anului 1999, un număr de 11 studenți ai Academiei de Artă și Design din Cluj, îndrumați de pictorul Viorel Nimigeanu, au restaurat pictura
Biserica de lemn din Năsal () [Corola-website/Science/315724_a_317053]
-
lângă biserica cea nouă, s-a ajuns în situația cea mai nefericită în care biserica de lemn, în ultimii 3-4 ani, a rămas fără acoperiș. Supusă cu atât mai mult intemperiilor, pereții se degradează iar diferite obiecte - precum cuierul din naos pentru agățarea pălăriilor, strana sau cutia milei - nu fac decât să aminteasca vremurile de altădată și să însoțească noii „"credincioși"”: copacii tineri, ce cresc în voie prin pardoseala bisericii. Lipsa de reacție atât din partea autorităților care gestionează monumentele istorice, cât
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
comunității, sunt greu de explicat, dar vin să lămurească situații precum starea bisericii din Macău sau cea a bisericii din Căianu. Construită din lemn de brad, biserica se încadrează sub aspectul dimensiunilor în categoria bisericilor medii-mari. Având compartimentarea clasică: pronaos, naos și absida altarului, biserica are o fundație de piatră. Intrarea ce duce în pronaos este decorată mai degrabă modest, cu scobituri ritmate în scândurile de brad ale tocului ușii. Separarea dintre pronaos și naos este realizată prin intermediul unui perete din
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
bisericilor medii-mari. Având compartimentarea clasică: pronaos, naos și absida altarului, biserica are o fundație de piatră. Intrarea ce duce în pronaos este decorată mai degrabă modest, cu scobituri ritmate în scândurile de brad ale tocului ușii. Separarea dintre pronaos și naos este realizată prin intermediul unui perete din lemn, ce are fantele obișnuite, ce permiteau odinioară credincioșilor aflați în pronaos să asculte slujbele. Decorațiile sunt modeste, stâlpii ce susțin partea superioară a peretelui despărțitor fiind modelați sub forma unor coloane. Partea superioară
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
din lemn, ce are fantele obișnuite, ce permiteau odinioară credincioșilor aflați în pronaos să asculte slujbele. Decorațiile sunt modeste, stâlpii ce susțin partea superioară a peretelui despărțitor fiind modelați sub forma unor coloane. Partea superioară a trecerii din pronaos în naos este modelată sub forma unei acolade. În naos se mai păstrează partea inferioară a corului, tot din lemn de brad, parapetul balustradei, decorat cu motive geometrice prin decupare în scândură. Întrările în absida altarului erau trei, vopsite în albastru, putându
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
odinioară credincioșilor aflați în pronaos să asculte slujbele. Decorațiile sunt modeste, stâlpii ce susțin partea superioară a peretelui despărțitor fiind modelați sub forma unor coloane. Partea superioară a trecerii din pronaos în naos este modelată sub forma unei acolade. În naos se mai păstrează partea inferioară a corului, tot din lemn de brad, parapetul balustradei, decorat cu motive geometrice prin decupare în scândură. Întrările în absida altarului erau trei, vopsite în albastru, putându-se observa și aici decorațiuni asemănătoare cu cele
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
tot din lemn de brad, parapetul balustradei, decorat cu motive geometrice prin decupare în scândură. Întrările în absida altarului erau trei, vopsite în albastru, putându-se observa și aici decorațiuni asemănătoare cu cele de la intrare sau de la balustrada corului. În naos, biserica avea probabil boltă cilindrică, fapt ce se poate determina din forma marginilor balustradei corului ce urmează curba fostei bolți. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi, având două ferestre. De asemenea, pronaosul are pe latura de sud o
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
probabil boltă cilindrică, fapt ce se poate determina din forma marginilor balustradei corului ce urmează curba fostei bolți. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi, având două ferestre. De asemenea, pronaosul are pe latura de sud o ferestră, în timp ce naosul are câte două ferestre atât pe latura din stânga, cât și pe cea din dreapta. Capetele bârnelor superioare, ce alcătuiesc pereții, formează console și sunt modelate precum se poate vedea și în fotografiile de mai jos. Deși nu se mai păstrează, se
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]