10,006 matches
-
cea grecească, cea romană, cea bizantină, cea munteană, cea turcească... Cine sunt proprietarii de drept ai Dobrogei, veți întreba? Toți locuitorii ei, indiferent de etnie; pentru că printre elevii mei am întâlnit deseori etnici turci sau tătari, pentru că însuși satul meu natal a avut, ca multe localități dobrogene, un nume turcesc, acela de Omarcea, pentru că am avut și am colegi și prieteni din această etnie, oameni deosebiți, cu multiple calități, oameni de omenie cum zicem noi din bătrâni, voi însera în paginile
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Voința ta este cea care face alegerea în viața ta personală. Aleg să iubesc!” Și eu am ales. Am ales să iubesc persoanele dragi de lângă mine. Am ales să îmi iubesc confrații care sunt departe de țară sau pe pământurile natale. Iubirea este o alegere puternică în urma voinței tale. Este alegerea conștiinței tale. Alegerea acceptării unei persoane așa cum este ea. Nu poți alege să iubești o persoană doar pentru calitățile sale. Dacă astăzi se poartă draguț și blând îl iubești iar
CURAJUL DE A IUBI, DRAGOSTEA DE OAMENI ŞI DRAGOSTEA DE MAMĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1425815476.html [Corola-blog/BlogPost/376557_a_377886]
-
să sughit / puncte, puncte...” (p.47). Fiecare vers poartă o încărcătură semnificativă, care dezleagă imaginația cititorilor... De o deosebită gingășie lirică este și poezia „Amintiri din copilărie”(p.45), care ne atrage în ambianța spirituală a copilăriei poetului, în cuibul natal. În ochii copilului corbșorean „poveștile aveau trup de salcie” pletoasă, din cele găsite de el în lunca Râului Doamnei. Pornind de la descrierea sugerată de poet, ne putem imagina cu ușurință peisajul idilic, în care copilașul George se hârjonea, pe furiș
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_vestiarul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
iubita”, o fecioară, probabil, plângăcioasă, desculță și pletoasă ca salcia „coborâtă cu pleoapele în lacul din palma pădurii”. Cochetând cu gingășia, Eul liric retrăiește cu nostalgie lumea copilăriei, amintindu-și „frimituri de sărutări pe furiș”, într-un peisaj mirific, cuibul natal, fabulos, în care „stele desculțe făceau cu ochiul, / dudul se mărginea de-o bancă / strâmbă de bătrânețe”. (Din amintirile mele, dacă nu mă înșel, dudul și bătrâna bancă chiar au existat în fața casei părintești din Domnești, a poetului George Baciu
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_vestiarul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
dar va veni la înmormântare. Părinții Alinei, Emanuel și Florica Perțe, sunt stabiliți și ei în Phoenix. Cele două familii, numeroase, după cum se vede, s-au integrat perfect în viață americană, trăind în armonie. Desigur, purtând în suflet nostalgia locurilor natale! După căsătorie, Cristian și Alină au fost foarte activi în grupul de worship al bisericii „Happy Valley” din Phoenix, Arizona. Criști cântă la chitară și mai ales la chitară baș. De asemenea, era captivat de tehnologie: știa să repare aproape
TRAGEDIE LA PHOENIX. IN MEMORIAM CRISTIAN SILAGHI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/octavian_curpas_1471595597.html [Corola-blog/BlogPost/342720_a_344049]
-
I te piriga Souffle le vent du nord lorsque je dormais Hier soir elle est vraiment jolie dans mon rêve j'ai vu cette jolie fille mă petite plante s'est envolée dans le ciel au dessus de mă terre natale courent leș enfants au dessus au dessus de la terre ferme Ioan LILA (varianta) visăm, bătea vîntul sufla dinspre nord și eu te visăm erai un vis duios atît de frumoasă în visul meu - înger cum te pot uita iubita mea
CALEDONIÉ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Fakatere_tere_john_gabilu_caledonie_ioan_lila_1331113976.html [Corola-blog/BlogPost/354429_a_355758]
-
Mi-e dor de munții cu ozonul lor bogat, de câmpiile bănățene cu macii roșii arzând sub soarele de vară, cu holdele aurii de grâu bogat, cu lanurile strălucitoare de porumb și floarea soarelui. Mi-e dor de orașul meu natal, Timișoara, orașul florilor parfumate, de mirosul florilor de tei din fața Universității, de acea Piața a Unirii care este și va rămâne pentru mine cel mai frumos loc din lume. Mi-e dor în special de părinții care mi-au dat
MUNCA CU OAMENII ESTE O ARTA de IONEL CADAR în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Munca_cu_oamenii_este_o_arta.html [Corola-blog/BlogPost/361157_a_362486]
-
mama, pe fotoliile din cameră dinaintea sobei de teracota ce încălzește camera simplă cu macate de lână așternute pe pat și pe pereți, țesute de ea și de bunica Gherghina în lungile ierni apuse. Abia ce am pătruns pe tărâmul natal și amintirile încep să se amestece cu imaginile din fotografiile tăcute, din vitrină. Ne zâmbește din amintirile mele și din una din fotografiile înrămate de pe perete bunica mea cea năzdrăvană, Gherghina. Lângă fereastră deasupra unei mese vechi de lemn acoperită
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1482096139.html [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
Oradiei... De fiecare dată, când ne întâlneam, îmi vorbea mult și profund despre anii închisorii comuniste, despre prigoana și urgia comunistă ce s-a abătut asupra neamului nostru timp de o jumătate de veac, despre anii copilăriei din satul său natal - Husasău de Criș și de consătenii lui, de „bihorenii lui” cu care vorbea în graiul specific locurilor sale natale, de tatăl său care a fost tot slujitor al altarului, apoi de anii de studii de la Oradea și Cluj, de Episcopul
PARINTELE IOAN IOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioan_iovan_.html [Corola-blog/BlogPost/366812_a_368141]
-
urgia comunistă ce s-a abătut asupra neamului nostru timp de o jumătate de veac, despre anii copilăriei din satul său natal - Husasău de Criș și de consătenii lui, de „bihorenii lui” cu care vorbea în graiul specific locurilor sale natale, de tatăl său care a fost tot slujitor al altarului, apoi de anii de studii de la Oradea și Cluj, de Episcopul care l-a hirotonit și marcat pozitiv și plenar - Nicolae al Oradiei, de împlinirile și neîmplinirile pe care le-
PARINTELE IOAN IOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioan_iovan_.html [Corola-blog/BlogPost/366812_a_368141]
-
fost și ce a scris. Am ținut mult la dumnealui, fiind pentru mine un adevărat model, prin felul de a fi și de a se comporta, pentru concepțiile sale de viață, dar cel mai mult, pentru dragostea sa față de locurile natale, față de oameni, față de neamul său, pentru respectul față de muncă și seriozitatea sa în tot ceea ce făcea. Am admirat capacitatea sa la efort, pentru că scria în același timp la mai multe romane. Poate, din această cauză, cred că i-au rămas
ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1436937051.html [Corola-blog/BlogPost/374798_a_376127]
-
cele cinci romane publicate și unul rămas în manuscris, cu speranța că și acesta va vedea lumina tiparului. Ceea ce caracterizează romanele lui Gh. Chirtoc este IUBIREA. Acea iubire nedisimulată și nedeclarată, dar simțită din toate filele operelor sale. Despre meleagurile natale spunea în „Jurnalul nescris al unui sat”: „Dealul are demnitatea și măreția codrilor lui, a izvoarelor limpezi, candelabrele pomilor înfloriți și plini de rod, larma, veselia și nebunia bahică din perioada culesului de vii”. A iubit ca nimeni altul, caii
ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1436937051.html [Corola-blog/BlogPost/374798_a_376127]
-
prozei secolului XXI, scormonind freamătul vieții cotidiene, trăgând în imagini rapide chipul realității. În romanul “Distanțe “,apărut inițial în 2004 și reeditat în 2010 la Editura Pescăruș, 2010, autoarea omagiază sub un văl transparent părinții săi și dascălii din comuna natală Rebra, din ținutul năsăudean, dar conectând acest spațiu istoric cu Mangalia, reședința actuală a autoarei. Acțiunea romanului se desfășoară pe mai multe planuri în care personajul principal Radu Scurtu, ajuns medic la Mangalia, singurul copil al lui Ștefan și nepotul
CELULA VIEŢII CA ILUMINAREA DESTINULUI ÎN ROMANUL DISTANŢE DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Celula_vietii_ca_iluminarea_destinului_al_florin_tene_1347033339.html [Corola-blog/BlogPost/343795_a_345124]
-
uman și a vieții vegetale și animale se împletește în mesajele care țâșnesc ca un izvor din versurile sale, o îmbinare armonioasă de „conștiințe”, dar și o filozofie a existenței geniului, a poetului veșnic visător, solitar și rătăcitor pe meleagurile natale. „El e nebunul ce fuge pe drum, / Privește cu ochii mari, negri, / În sus, spre o altă lume/.../ Nu vă uitați după el, / Căci sufletul îi râde, inima îi bate / Ca un ceasornic în miez de noapte, / Lăsați-l să
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420655955.html [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
la speranță: „Sunt liber, fericiri mă inundă, / Beatitudini cresc mereu / Când ud cu-ale mele lacrimi / Veșmântul lumii din sufletul meu.” Ca o obesesie revine adesea amintirea copilăriei că: „orice suflet / E-un suflet de copil”, odată cu dorul de locurile natale: „Mi-e dor ca să umblu prin păduri surâzând, / S-aud cum frunzele sub picioare se sfâșie lin, / Să văd cum crengi de prin fagi, adânc, mă privesc” „Mi-e dor ca să umblu prin pădurea de fagi / S-ascult al naturii
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420655955.html [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
în brațe o păpușă, / O strânge așa de tare și părul răvășit / Se împrăștie în valuri ca vălul liniștit” În volumul „Tainica simțire” predomină tema ccopilului inocent ca o eliberare de stresul vieții cotidiene, o „fugă” în natură, la satul natal, sau uneori în ancestral „Să ne visăm iarăși copii”, „Satul adormit” etc. În poemul din finalul volumului „Învață tu, copile” se desfășoară un șir lung de experiențe ale vieții, cu bune și rele, pe care „copilul” trebuie să învețe să
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420655955.html [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
cărți, a peste 1.500 de articole și studii publicate în diverse ziare și reviste din țară și străinătate. Pentru credința și sârguința cu care păstorește, din anul 1979, Parohia Malovăț, județul Mehedinți, fiind păstor duhovnicesc chiar în locurile sale natale (venind în această lume în satul Bârda (Pitulași), comuna Malovăț, județul Mehedinți, la 23 februarie 1953), este foarte iubit de întreaga comunitate. “Nu mă consider preot mai cu har decât ceilalți preoți sau sfânt. Nu noi stabilim gradul de sfințenie
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1370509859.html [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
ianuarie 1917 - 27 mai 1992, autoarea a câteva romane în care se descrie viața din această zonă. Nu trebuie uitat poetul Sorin GÎRJAN, un alt produs al zonei, care chiar dacă își desfășoară activitatea în Beclean, nu și-a uitat teritoriul natal, în creațiile dumnealui găsindu-se elemente autohtone. Trebuie menționat și medicul pneuomoftiziolog Ioan NISTORAN cu a sa lucrare destul de vastă; CLISURA DUNĂRII file din istoria ocrotirii sănătății, în care sunt scoase în evidență evenimentele legate de sănătate în această zonă
ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1402022376.html [Corola-blog/BlogPost/370227_a_371556]
-
tăi // [...] // Răsare luna demnă și senină, / zăvoiul s-a culcat în amintiri, / eu trec pribeag pe drumul de lumină / și port povara unei mari iubiri...” Cum să nu mai fie accesibil, peste sute de kilometri și zeci de ani, locul natal, dacă el trece ușor în dorul care nu cunoaște obstacole? „Și mi-e dor să vă văd, / sfinte maluri de râu, / și mi-e dor să v-aud / jos în vad susurând / ape limpezi de mai, / lacrimi smulse din stânci
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_distinse_ale_glacialului_si_ale_blandetii.html [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
la rândul său, are o mitologie personală, în care îi place uneori să creadă... De sub învelișul unor cuvinte purtând vraja unei incantații străvechi, doamna Floarea Cărbune adună și alcătuiește pentru noi un univers magic, plin de credințe strămoșești ale zonei natale: satul Purani din Teleorman. Prin legendele culese în trecut de la bătrânii locului de copila Floarea Dumitrache, astăzi scriitoarea Floarea Cărbune, într-un mod cu totul original, intrăm în relație directă cu fantasticul și interpretarea inedită a universului, a lumii: Anul
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424723573.html [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
același timp limbajul este în mod constant pe un drum, departe de origine și de umbrele nostalgiei - către ceva care poate este și mai rău. Indiferent de timp, moment sau conjunctură politică, părăsirea de voie sau de nevoie a țării natale este o mare și grea experiență. A accepta exilul, în același mod cum ai accepta o boală incurabilă, ar trebui să ajute să ne vedem propria amăgire. În țara natală misiunea autorului era clară iar cititorii așteptau să audă ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/casa-exilatului/ [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
conjunctură politică, părăsirea de voie sau de nevoie a țării natale este o mare și grea experiență. A accepta exilul, în același mod cum ai accepta o boală incurabilă, ar trebui să ajute să ne vedem propria amăgire. În țara natală misiunea autorului era clară iar cititorii așteptau să audă ce acesta avea de spus dar îi era interzis să spună. În exil autorul este liber să spună dar nimeni nu-l ascultă și, poate că, mai mult decât atât, el
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/casa-exilatului/ [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
expulzării sau a propriei sale decizii el se află într-un exil. El își revarsă mulțimea de sentimente de furie, deseori îndelung înfrânate, observațiile și gândurile sale, considerând că aceasta este datoria sa, este misiunea sa. Dar ceea ce în țara natală era văzut ca o problemă de viață și moarte, în străinătate nu este de prea mare interes. Așadar scriitorul observă destul de curând că nu mai are posibilitatea să se adreseze celor la care le pasă de problematica pe care o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/casa-exilatului/ [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
pasă de problematica pe care o abordează în scrierile sale, mesajul ajunge doar la cei cărora nu le pasă. El însuși devine din ce în ce mai obișnuit cu societatea în care trăiește și cunoștiințele lui despre viața de zi cu zi din tara natală se transformă din ceva imediat perceput, simțit pe propia-i piele, în teorie. Dacă el va continua să confrunte aceleași probleme ca și înainte creația sa își va pierde sinceritatea dată de experiența personală. De aceea el, ca și creator, trebuie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/casa-exilatului/ [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
aceea de a schimba limba în care scrie, fie scriind pe limba țării de adopție sau continuând să utilizeze limba maternă în așa fel încât ceea ce scrie el să fie înțeles și primit cu interes de către noii cititori din țara natală. Unii scriitori își schimbă limba și devin cunoscuți, au succese, alții continuă să scrie în limba maternă (arogându-și prin aceasta și apartenența la cultura țării natale) și sunt mai puțin vizibili. O limbă, o viață - două limbi și lumea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/casa-exilatului/ [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]