2,174 matches
-
la patinaj. Ana a rămas să spele urmele de var de pe jos în bucătărie. A doua zi, cînd a venit de la serviciu, rîdea ea de una singură. Povestea că Sanda avea un ochi vînăt și, pentru prima oară, ea, gureșa neobosită, n-a mai scos o vorbă. În birou a fost liniște și și-au putut face lucrările în tihnă iar acum se simte parcă mai odihnită ca de obicei. Peste încă două zile, Ana i-a spus lui Mihai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de recepție identifica în opera Marthei Bibescu recurenta unor imagini ținând de cultura populară, precum și idei interesante referitoare la profilul spiritual și cultural al europenilor. Și totuși, răsfoind enciclopediile literare, găsim în dreptul numelui ei notații convenționale, care o asimilează unei neobosite realizatoare de cronici mondene. într-o producție relativ inegala paginile de jurnal recompun o personalitate ce continuă să ne impresioneze prin luciditate, profunzime și spirit. în România, opiniile asupra operei sale erau împărțite. Nicolae Iorga îi reproșase cu severitate poziția
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
dispozițiile unioniste ale Curții bizantine, a clerului și a poporului, pețirile de uniune și încercările de încorporare bisericească ale papei avură un total nesucces. E drept că și mai târziu Romei [î]i abăteau neistovit idei unioniste și că era neobosită în tendențele ei cari ținteau într-acolo. Astfel Benedict XII îl admonie la 1337 pe regele Alexandru al Bulgariei să intre în sânul bisericei catolice și să primească botezul după rit latin, dar fără nici un efect vădit. Reînnoite accese unioniste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creștea amenințătoare văzând cu ochii; toate aceste împrejurări favorabile dădură un nou avânt maniei de convertire a Curții romane în privirea țărilor vasale de legea grecească ce atârnau de Ungaria, un avânt care se întipărea în fapte repezi și în neobosita esploatare a tuturor relațiilor și mijloacelor ce corespundeau cu scopul acesta. Valachia, cu. o jumătate de veac mai veche decât Moldova prin viață proprie și prin neatârnarea ei, având a alege între cele două forme de căpetenie ale cultului creștinesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
respirărei un adevărat studiu. În urmă ar fi bine de ales astfel de piese în cari vivacitatea intuițiunei sensibile, râul îmbulzitor [al] icoanelor, ritmul și caracterul întregului cer pe lîngă-acestea încă și cea mai naltă volubilitate a vocei, o creștere neobosită a ondolurilor tonului, astfel încît vocea să aibă a se-nălța la silințe dinamice din ce în ce [mai] mari. Din cauza sus-menționatelor însușiri s-ar putea ca această parte să constituie cea mai grea și cea mai naltă pretențiune făcută
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care îmi stau la îndemînă. Pe scurt, așa cum trupul poate să-mi fie afectat din naștere, pot să stau din capul locului sub o maladie de destin. - Dimpotrivă, pot să fiu victima unui impetus nestăvilit, să fiu traversat de un neobosit elan al depășirii, în așa fel încît nimic să nu mi se pară îndeajuns de vast pentru a umple ambiția proiectelor mele. Pot să vreau să fac ctitorii cu nemiluita și vastitatea proiectului și a preluării în proiect să meargă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Paris se face întotdeauna prin ei. Seara a început. Pălăvrăgim, râdem, ne evaluăm impasurile și, ca de fiecare dată când îi revăd, mă cotropește senzația de bunăstare interioară totală pe care mi-o dă cea mai proaspătă, mai egală, mai neobosită iubire a mea. vineri, 9 august Astăzi, trecând pe Boulevard Hausmann, în fața magazinului Lafayette văd cinci-șase inși îmbrăcați în frac, toți blonzi, cântând marșul din Aida, cu partiturile puse pe trepiedele aliniate la marginea trotuarului. E miezul zilei și sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dispărea undeva În fundul curții țopăind, „Polka!“, strigau Atilio și Esteban, „fiecare dansează cum Îl taie capul!“, comenta fericit Juan Lucas, „tinerețea!“, exclama Luiș Martin Romero, polka!, tinerețea!, polka!, din nou fata cea drăgălașă, „Încîntătoare!“, exclamă Juan Lucas, „dezinvoltă!“, strigă Romero, „neobosită!“, adăugă un saltimbanc, „uite-o că vine iar!“, anunță Atilio, veniți!, intrați În horă!, fără frică!, se apropie gata să se ciocnească de ei, „dansați, doamnă!“, o invită pe Susan, care murea de rîs, cu ochii aproape Închiși de fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
soi de jurnale de bord ale unui tată de familie creștin. CÎnd François le spunea că e fiul lui Franz, cititorii tatălui său se uitau la el cu afecțiune. François și-l amintea pe tatăl lui ca pe un om neobosit, care Își acorda puține momente de destindere și care era În stare să scrie patru-cinci articole Într-o singură zi, trecînd de la o cronică asupra peisajelor Toscanei la critica unui film al lui Frank Tashlin sau la cugetări despre liturghia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Afaceri Europene a Parlamentului României). Vă mulțumesc ! (Declarație politică, septembrie 29, 2009, Parlamentul României ) Scrisoare deschisă către românii de departe Se spune că, până la urmă, și viața ne este un îndelung pelerinaj, iar noi înșine ființăm pe pământ în calitate de călători neobosiți ai căutării. Iar despre voi se mai spune că sunteți români de două ori. Sunteți, mai întâi, cei de-acasă, și sunteți, apoi, cei care răspândesc și mai multă românitate în lume. Sunteți și suntem români. Și tresărim împreună la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Și mai este ceva ce oferă unicitate intelectualului basarabean: militantismul său onest pentru afirmare, nu atât din dorința de a urca treptele unei ierarhii cât, mai ales, din patriotism autentic, pentru reprezentarea și întărirea spațiului de origine. Cu o voință neobosită, cu un curaj demn de tot respectul nostru întru promovarea crezului lor, intelectualii basarabeni sunt, în opinia mea, o adevărată fortăreață de apărare a trăsăturilor identitare ale românilor moldoveni. De aceea, intelectualul din Republica Moldova este, poate, mult mai vizibil la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sorbi savoarea, ne vom contopi cu dragostea scriitoarei Alexandra Macarov pentru poporul român și poporul francez, ca un întreg. Francofonia parcurge momente dificile în această perioadă. Cum vom rezista mai departe în apărarea valorilor ei fără Alexandra Macarov, femeia-legendă, militanta neobosită pe această sensibilă baricadă a spiritualității franco-moldave ? E greu de răspuns, dar mai ales, e greu de trăit fără Alexandra Macarov. Dumnezeu să o odihnească în pace, iar pe Dumneavoastră, dragi Prieteni, să Vă întărească pentru a-i sluji memoria
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în activitatea legislativă Pentru ˮa face legiˮ este nevoie de ˮvoință politicăˮ. Așa se explică lupta pentru puterea politică în orice societate democratică. Legile se fac greu, au un traseu anevoios. Parlamentul este o fabrică de legi, iar parlamentarul - truditorul neobosit. Inițiativele mele legislative au avut ca sursă de inspirație nevoile oamenilor din colegiu. Din dialogul cu cetățeanul au apărut proiectele legislative. Cât de mult mi-aș fi dorit o lege care să ajute părinții și profesorii în combaterea consumului de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fi ieșit în acest fel din categoria de oameni în care se inclusese singură; dar nu un vis urmărea ea; la mijloc era chiar un calcul destul de temeinic din partea ei: conta pe caracterul acestei familii. Iar caracterul Aglaiei îl studia neobosită. Își asumase misiunea de a-i apropia iarăși unul de altul pe Aglaia și pe fratele ei. Poate că reușise într-adevăr să obțină ceva; poate că greșea punându-și prea multe speranțe în fratele ei și așteptând ceea ce el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
între dascăli și locuitori, între școală și elevi iar scopul a fost același, de ridicare culturală a maselor. Unii dintre aceștia au fost implicați politic iar alții nu s-au amestecat în intrigile politice cu toate acestea printr-o activitate neobosită, cu diplomație și inteligenta au contribuit la dezvoltarea vieții culturale și stintiifice a județului prin acțiunile întreprinse în școli odată cu diversificarea programei școlare în funcție de necesitățile pe care societatea românească le avea, prin înființarea unor școli de profil putând astfel integra
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
valorile morale nu au fost suficiente pentru a împiedica agresivitatea răului, intrinsecă naturii umane. „Fragilitatea omenească“ la care trimitea John Locke este tocmai vulnerabilitatea regulilor religioase și a celor morale în fața răului. A fost nevoie de multă inteligență și de neobosită inventivitate pentru ca, alături și dincolo de limitele răului, pe care fiecare dintre noi le poate găsi în el însuși, să fie născocite alte limite, situate în afara noastră, mai puțin vulnerabile, chiar dacă nu imune, la virusul răului: legea și instituțiile. Evoluția conceptelor
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
lumina vieții; grandoare și măreție; păstrătoare a cunoștințelor, gândurilor, a simțirii umane; tovarăș care nu te plictisește; vas plin cu știință; învățător supus; poteca presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii; cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi; imaginația cutezătoare a scriitorilor; sfetnic înțelept; urnă plină cu amintiri; prieten statornic. Despre codri: codrii lipsiți de frunze și de cântec; codrii vineți; codrii nepătrunși de brad; amfiteatru vegetal; oceanul verde al coniferelor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Un fluture mare, strălucind în toată transparența unei palete multicolore, zbura prin iarba grasă și moale, așezându-se pe o floare. Bătea un vânticel cald; nu se auzea decât ciripitul păsărelelor pe ramuri și zumzetul miilor de insecte ce roiau neobosite prin iarbă. Culcată pe covorul moale de floare și iarbă, privirea mi se îndrepta spre poiană, și deodată, la marginea pădurii apăru o căprioară. La fel de neclintită și de uimită ca și mine, mă privi lung cu ochii umezi și calzi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pustie și prin ramuri mai adie câte o undă răzvrătită, iar un vânt puternic începe să adie înfiorând frunzele de pe ramuri. Ploile nebănuite vin pe neașteptate, chiar atunci când nici o bănuială nu se citește-n zări. Fâșiile cernite ale norilor, călători neobosiți ai văzduhului, cern necontenit lacrimile lor. Retras în împărăția norilor, ochiul diafan al soarelui aruncă peste lume privirea-i speriată ca de pe alt tărâm, iar ultima lui rază de-abia mai sclipește în cea din urmă frunză care tremură căzând
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cum de nu i-a venit mai curând, îndată ce s-a hotărât să se prezinte generalului... Îi pieri pe loc orice urmă de somn, se repezi la hartă și se puse pe socoteli, pe însemnări, până la ziuă, cu o însuflețire neobosită și cu convingerea aprigă că viața lui atârnă de ceea ce face acuma. Toată ziua o petrecu apoi cu binoclul la ochi, examinîndu-și sectorul cu atenție, comparând în gând punctele reperate pe hartă... Spre seară începu să-l roadă grija ca
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sticlă, văzîndu-le conținutul. Treceau însă cu o iuțeală vertiginoasă, ca un film învîrtit nebunește, și totuși se deosebeau precis, amețitor de precis... Erau mii, poate milioane, și se scurgeau într-o singură clipire, și reveneau în momentul imediat următor, neîncetat, neobosite... Și el răscolea prin ele ca într-un joc bizar și, privindu-le, murmura: " O secundă mai puternică decât o viață de om..." Peste câteva clipe i se păru că a greșit și adăugă, clătinând din cap: " Viața omului nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lui incontestabile. Întotdeauna înainte de a adormi, îl întrebam, va fi cald sau frig, iar el își privea termometrul cu o sfințenie temătoare, apoi îmi dădea o predicție exactă, neînșelându-se niciodată, pe care o transmiteam mai departe sub supravegherea lui neobosită. Se pare că toată siguranța sa, esența tuturor cunoștințelor sale adunate zi de zi de-a lungul vieții, toată mândria sa erau adunate în lacul acela de mercur dens, care urca și cobora prin tub, și eu cu prosopul jilav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
secundă, încerc să strig, însă numai o șoaptă mută îmi iese din gât, așteaptă puțin, nu ți-am spus cel mai important lucru. El dispare deja înghițit de drum, înalt și încăpățânat, cu rucsacul uriaș în spate, asemenea unui turist neobosit, peste câteva clipe nu îl voi mai vedea, chiar dacă ceva îngrozitor se va întâmpla, nu voi mai putea să îl găsesc, trebuie să îl opresc, dar vocea mea se stinge când încerc să strig după rucsacul care se îndepărtează, plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cap; Broanteș se cațără și el pe iapa lui. Stai bine, drăguță? - întrebă spătarul — îhî - făcu Cosette, domolită. — Atunci, spre Moldova! - spuse spătarul, dând bice tustrei cailor. Episodul 71 IASSY ET SES HABITANTS VĂ LEATO ȘAPTE MII ȘI CEVA Dacă neobositului călător îi șade bine cu drumul, molcomului „povestitor îi șade bine cu șezutul. Ca atare, nu vom mai urmări peripețiile pline de neprevăzut ale vioilor călugări Metodiu și Iovănuț pe drumul lor spre Cetatea de Scaun a Moldovei, ci, așezați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
potrivit foarte bine o rochie scurtă, de un roșu Închis. Se suprapusese, inevitabil - exact ca reproducerea după Picasso din camera ei - peste impresia pe care mi-a lăsat-o tînăra excentrică ce lucra la atelierul soției mele. Eram un acrobat neobosit ce-și repeta mișcările periculoase, amenințat mereu cu căderea, deși umblam pe o sîrmă intimata nivelul pămîntului. Ce-ar fi s-o duc cu mine la nevastă-mea și să-i comand o rochie ? Parcă a zis că vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]