KorAP: Find »[drukola/base=neuron & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...106 >

2,626 matches

Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132

ajută, prin vehicularea informațiilor nociceptive, la apariția reacțiilor corticale de atenție și de coordonare a răspunsurilor (Porto și colab., 1996; Treede și colab., 1999). Fibrele algoconductoare periferice din grupul A delta și din grupul C fac sinapsă cu al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase din substanța gelatinoasă Rolando. Tot aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed. Neuronii acestor trei straturi

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
și din grupul C fac sinapsă cu al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase din substanța gelatinoasă Rolando. Tot aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed. Neuronii acestor trei straturi sunt neuroni bipolari scurți și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6 și 7 Rexed) stabilindu-se contacte cu fibrele groase A alfa și beta. Aspectul este important, deoarece fibrele

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
cu al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase din substanța gelatinoasă Rolando. Tot aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed. Neuronii acestor trei straturi sunt neuroni bipolari scurți și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6 și 7 Rexed) stabilindu-se contacte cu fibrele groase A alfa și beta. Aspectul este important, deoarece fibrele groase constituie o importantă structură nervoasă

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
al sensibilității dureroase din substanța gelatinoasă Rolando. Tot aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed. Neuronii acestor trei straturi sunt neuroni bipolari scurți și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6 și 7 Rexed) stabilindu-se contacte cu fibrele groase A alfa și beta. Aspectul este important, deoarece fibrele groase constituie o importantă structură nervoasă cu rol inhibitor asupra neuronilor

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
aici interneuronii primesc stimuli convergenți de diferite intensități și origini diferite (Mendell, 1966). Fibrele A delta și C fac sinapsă cu neuronii stratului 1,2,3 Rexed. Neuronii acestor trei straturi sunt neuroni bipolari scurți și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6 și 7 Rexed) stabilindu-se contacte cu fibrele groase A alfa și beta. Aspectul este important, deoarece fibrele groase constituie o importantă structură nervoasă cu rol inhibitor asupra neuronilor ce fac sinapsă cu fibrele A alfa și

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
neuroni bipolari scurți și probabil fac sinapsă cu neuroni profunzi (stratul 6 și 7 Rexed) stabilindu-se contacte cu fibrele groase A alfa și beta. Aspectul este important, deoarece fibrele groase constituie o importantă structură nervoasă cu rol inhibitor asupra neuronilor ce fac sinapsă cu fibrele A alfa și C. De altfel, zona densă a substanței gelatinoase Rolando este un loc de convergență puternică și a altor fibre descendente excitatoare sau inhibitoare. Neuronii din zona marginală (pericornuală, lamina l Rexed) sunt

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
o importantă structură nervoasă cu rol inhibitor asupra neuronilor ce fac sinapsă cu fibrele A alfa și C. De altfel, zona densă a substanței gelatinoase Rolando este un loc de convergență puternică și a altor fibre descendente excitatoare sau inhibitoare. Neuronii din zona marginală (pericornuală, lamina l Rexed) sunt activați exclusiv de stimuli nociceptivi și ar fi de două tipuri: un tip activat numai de stimulii mecanici puternic mediați de fibre A delta și un al doilea grup stimulat de excitanți

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
două tipuri: un tip activat numai de stimulii mecanici puternic mediați de fibre A delta și un al doilea grup stimulat de excitanți polimodali nociceptivi (mecanici, termici, chimici) mediați de fibre din grupul A delta și C. Dar nu toți neuronii pericornuali sunt nociceptori specifici, unele grupe răspuzând și la stimuli nealgogeni. Neuronii din straturile 1,2,5 Rexed din substanța cenușie medulară Își trimit axonii lor spre centrii nervoși superiori. Cei mai mulți axoni se Încrucișează pe linia mediană, trecînd apoi centrolateral

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
fibre A delta și un al doilea grup stimulat de excitanți polimodali nociceptivi (mecanici, termici, chimici) mediați de fibre din grupul A delta și C. Dar nu toți neuronii pericornuali sunt nociceptori specifici, unele grupe răspuzând și la stimuli nealgogeni. Neuronii din straturile 1,2,5 Rexed din substanța cenușie medulară Își trimit axonii lor spre centrii nervoși superiori. Cei mai mulți axoni se Încrucișează pe linia mediană, trecînd apoi centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE LEMNISCALE Căile

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
Cei mai mulți axoni se Încrucișează pe linia mediană, trecînd apoi centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE LEMNISCALE Căile lemniscale sunt În mod clasic admise ca vectori ai senzațiilor tactile și kinestezice. Fibrele celui de al doilea neuron (nucleii Goli și Burdach) se Încrucișează În regiunea bulbară pentru a forma banda lui Reil mediană (lemniscus medial) centrolateral și a ajunge la Nucleul ventro-postero lateral al talamusului (VPL). B. CĂILE EXTRALEMNISCALE Aceste căi sunt clasic admise ca fiind căile

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
PST) Acest fascicol prezintă următoarele caracteristici (Neamțu, 2001): este cel mai vechi În evoluția filogenetică este mai rudimentar la om. are origine În straturile 1,2,3,4,5 Rexed este format din fibre A delta și C conectate cu neuronii substanței reticulate multietajate supramedulare, cu numeroase colaterale. fibrele se Încrucișează parțial (82%) se dispune În poziție mediană În măduva spinării (substanța albă) este constituit din fibre de calibru mic are organizare difuză, slab delimitată și dă caracterul dezagreabil al durerii

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-se două subgrupe de fibre și anume una ca fascicol paleo-spino-talamic propriu-zis (mai subțire) și fascicolul spino-reticulo-talamic (cu cele mai multe fibre) [121, 123]. Funiculul dorso-lateral și anterior (Lissauer): Se află cuprins În tractul spino-reticulo talamic și conține inițial axonii scurți ai neuronilor din ganglionul spinal care după intrarea În substanța albă a măduvii spinării au traiecte scurte ascendente-descendente făcând sinapsă cu neuroni ai substanței gelatinoase din cornul posterior (Deligne, 1990). Se continuă ascendent cu fibre ce vin din nucleul spinal și chiar

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
121, 123]. Funiculul dorso-lateral și anterior (Lissauer): Se află cuprins În tractul spino-reticulo talamic și conține inițial axonii scurți ai neuronilor din ganglionul spinal care după intrarea În substanța albă a măduvii spinării au traiecte scurte ascendente-descendente făcând sinapsă cu neuroni ai substanței gelatinoase din cornul posterior (Deligne, 1990). Se continuă ascendent cu fibre ce vin din nucleul spinal și chiar din lamina I a cornului posterior și proiectează În nucleul solitar, nucleul medial, formația reticulată laterală, mezencefal și talamus. Tractul

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
posterior (Deligne, 1990). Se continuă ascendent cu fibre ce vin din nucleul spinal și chiar din lamina I a cornului posterior și proiectează În nucleul solitar, nucleul medial, formația reticulată laterală, mezencefal și talamus. Tractul conține o importantă componentă peptidergică (neuroni și fibre) ceea ce sugerează existența unei modulări peptidergice ascendente a formațiunilor supraspinale implicate În nocicepție. Leah (1987), arată că 70% din celulele nucleului funiculului dorso-lateral conțin unul din următoarele peptide: SP, VIP, dinorfină (DYN), bombezină. Unii autori opinează că fibre

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
explicând prin conexiuni cu numeroasele relee și arii integrative caracterul copleșitor al durerii vehiculate de acest tract atunci cînd atinge un anumit nivel de intensitate. 1.6.1.2.2 Fascicolul neo-spinotalamic (NST) La om, originea NST se găsește În neuronii din substanța gelatinoasă a lui Rolando (SGR), prezenți În cea mai mare parte (cea mai mare densitate) În laminele Rexed 1,2,4,5 și chiar mai profund În laminele 6-8 Rexed. Fibrele, după un scurt traiect intracornual Încrucișează linia

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
a durerii la nivel medular. NST are un traiect subtalamic care În final se divide În un grup principal de fibre ce se Îndreaptă către nucleul ventro-postero lateral (NVPL) și un grup secundar pentru nucleul posterior al talamusului ai cărui neuroni sunt vecini cu cei În care se termină calea lemniscală. Etajul spinotalamic al medierii algoreceptoare are numeroase conexiuni cu substanța reticulată mezencefalică prin numeroase colaterale de unde influxurile nociceptive pot urca În rinencefal prin aferențe reticulare și să ajungă astfel În

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
pisici, maimuțe și oameni.) Faptul că microstimularea complexului ventro - postero lateral poate produce senzații puternice de durere, și că leziunile acestuia determină o scădere marcată a senzațiilor somatice controlaterale, inclusiv a durerii, se constituie ca argumente care sugerează că excitarea neuronilor din complexul VPL talamic controlateral „este necesară pentru senzația de durere" (Casey, 1994) și pentru structurarea comportamentului de evitare a stimulilor dureroși (tabel nr. III). Este posibil, pe de altă parte, ca activitatea complexului ventro - postero lateral să fie necesară

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino talamicului (mediază durerea primară, senzații termice și posibil tactul) ar proiecta după Kerr (1979) În nucleii paralaminari. Neuronii peritalamici dorso-laterali au acțiuni inhibitoare asupra neuronilor talamici de releu la care sosesc căile somato-senzitive inclusiv cele ale sensibilității dureroase. Nucleii parafasciculari Ervin și Mark obțin suprimarea stereotaxică a durerilor talamice și hipoalgezie prin leziuni induse În nucleii parafasciculari și

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino talamicului (mediază durerea primară, senzații termice și posibil tactul) ar proiecta după Kerr (1979) În nucleii paralaminari. Neuronii peritalamici dorso-laterali au acțiuni inhibitoare asupra neuronilor talamici de releu la care sosesc căile somato-senzitive inclusiv cele ale sensibilității dureroase. Nucleii parafasciculari Ervin și Mark obțin suprimarea stereotaxică a durerilor talamice și hipoalgezie prin leziuni induse În nucleii parafasciculari și centrum median (PF și CM). Dar așa

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
Tractul neo - spino talamic ce proiectează În VPL este predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic fibrele algoconductoare ajung În principal În lobul parietal, zona somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul șanțului lateral Silvius). 1.6.1.3 Rolul talamusului În durerea de origine centrală Durerea

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
termină În regiunea substanței gri periapeductale. Lezarea hipotalamusului arcuat are ca efect atenuarea analgezici dată de stimularea sistemului inhibitor descendent (Herz, 1990). Alți cercetători au găsit că stimularea nucleului arcuat hipotalamic determină un efect analgezic cauzat de inhibiția produsă asupra neuronilor locusului coeruleus. Stimularea nucleului dorsal al rafeului descrește semnificativ rata activității neuronilor din locus coeruleus, În timp ce lezarea nucleului dorsal al rafeuiui o crește. Inhibarea răspunsului nociceptiv al locus-ului coeruleus prin intermediul nucleului arcuat și prin electropunctură a fost crescută semnificativ după

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
atenuarea analgezici dată de stimularea sistemului inhibitor descendent (Herz, 1990). Alți cercetători au găsit că stimularea nucleului arcuat hipotalamic determină un efect analgezic cauzat de inhibiția produsă asupra neuronilor locusului coeruleus. Stimularea nucleului dorsal al rafeului descrește semnificativ rata activității neuronilor din locus coeruleus, În timp ce lezarea nucleului dorsal al rafeuiui o crește. Inhibarea răspunsului nociceptiv al locus-ului coeruleus prin intermediul nucleului arcuat și prin electropunctură a fost crescută semnificativ după stimularea nucleului dorsal al rafeuiui, și atenuată după lezarea acestuia. Aceste date

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
s-a făcut cu dificultate și studiile sunt Încă În curs de desfășurare. O serie de conexiuni realizate de către acești nuclei cu structuri ale trunchiului cerebral și diencefalului au fost deja menționate. Există descrisă o buclă de feed back nigrostriată, neuronii opiatergici din nucleul caudat stimulând sistemul antinociceptiv dopaminergic cu origine În substanța nigra. Se discută În prezent intens și implicarea nucleului lentiform (lenticular) care Împreună cu nucleul caudat formează corpul striat (Seres-Stunn, 1995). Participarea nucleului lentiform În neuromatrixul algezic este neclară

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
aceste sisteme de control sunt parțial sau uneori total diferite de primele. Prezentăm În continuare câteva modele de circuite modulatorii scurte intranevraxiale: Circuite scurte modulatorii ale durerii Circuit inhibitor post-sinaptic (I): influxul nervos generat de o excitație (implicit dureroasă) stimulează neuronul post-sinaptic, dar În același timp excită și un interneuron inhibitor (NI) care generează un potențial post sinaptic inhibitor (PPSI) pe același neuron post-sinaptic rezultând o scădere a câmpului depolarizant al acestuia, deci o acțiune modulatoare. Circuit inhibitor presinaptic (II): axonul

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
Circuite scurte modulatorii ale durerii Circuit inhibitor post-sinaptic (I): influxul nervos generat de o excitație (implicit dureroasă) stimulează neuronul post-sinaptic, dar În același timp excită și un interneuron inhibitor (NI) care generează un potențial post sinaptic inhibitor (PPSI) pe același neuron post-sinaptic rezultând o scădere a câmpului depolarizant al acestuia, deci o acțiune modulatoare. Circuit inhibitor presinaptic (II): axonul neuronului presinaptic emite o colaterală care face sinapsă cu un interneuron care astfel stimulat inhibă la rândul lui neuronul presinaptic. Cu cît

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]