163,568 matches
-
carevasăzică, după rețete, să vorbești prea corect, să nu te bucuri, în viață, de plăcerea parșivă a écart-ului. Să nu știi, măcar din cînd în cînd, să-ți mai dai în petic cu stil. Vorba ceea, ,și pentru bîrfă e nevoie de talent". De ceva între la joie de vivre și la vie, mode d'emploi. Firește, ștaiful este un soi de email cu care poți, cînd le iei din nou la vorbit, să zmîngălești niște întîmplări la care ții. Să
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
nr. 1-4/ 2005) pe vechiul echinoxist Ion Simuț, într-un articol cu un titlu ieftin-rechizitorial: Mediocritate sau partizanat? , Nu ne închipuim - perorează insolent Horea Poenar - că în urma unui asemenea text România literară va renunța la serviciile lui Ion Simuț. Are nevoie și domnia sa să întrețină o familie ș...ț. Ar fi însă un act necesar ca Ion Simuț să renunțe la Ion Simuț. Mai precis spus - și iată că apare și sfatul: credem că a venit momentul retragerii. O salvare onestă
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
loc în loc, pentru culoare. Mai ales că, pentru a pune în scenă o "gargară", o întrunire (lipsită pînă și de antrenul ședințelor de "blocatari") din care se-nțelege că, în fond, Românie, puteai să pleci, puteai să și rămîi, e nevoie de un anume fel de dialog. Spovedania cu public, tip Alcoolicii anonimi, prin care trece fiecare membru al M.L.P.H., e o formă ingenioasă de prolog, doar că alunecă prea lent. Și nici măcar enervant de lent, ceea ce tot ar fi ceva
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
zicând existențială. El trebuie să supraviețuiască în această Lume Nouă și ia din nou, la peste treizeci de ani, viața în piept, muncind de dimineața până seara, din fiecare dimineață până în seara zilei respective, la cele două slujbe luate de nevoie. Dacă sortarea cărților într-o librărie mai are o interfață cu pregătirea profesională a tânărului venit din România, celelalte job-uri presupun noi calificări și măiestrii. Nu e simplu, deși pare, să oferi clientului un pui american bine prăjit sau
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
moto, parching, scheting, penalti) - de obicei păstrându-se, ca variantă, și forma propusă în 1982. Se admit și grafii conservatoare, atipice pentru română, în unele cuvinte semi-adaptate: charismă, charismatic. Puține sînt cazurile în care DOOM-2 propune o adaptare ortografică; e nevoie ca termenul să fi devenit într-adevăr foarte răspîndit, popular și deja "românizat" în scris, în paginile ziarelor - ca bodyguard, pentru care se avansează și varianta bodigard. În unele cazuri - cel mai frapant fiind computer -, vechiul DOOM nu indica pronunțarea
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
să-și pună întrebări asupra obîrșiei sale. Călătoria sa spre ținuturile de baștină descrie traseul mitic al unui pelerinaj spre centrul lumii, în căutarea sinelui. Din clipa cînd străinătatea lui la circ îi devine evidentă, el își dă seama că nevoii care îl trage înapoi către origini nu i se poate opune cu nici un chip (,N-am încotro! Mi-e tare dor/ Și trebuie să dau de ei", § 18). Apolodor își caută locul, iar umbletul lui prin lume este călăuzit de
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
unei viziuni literare) sau ești acasă peste tot (în varianta euforică a unei literaturi postmoderne, fără complexe). Literatura basarabeană, închisă atâta vreme, ca și literatura din România, într-un fel de seră a controlului ideologic și a auto-mulțumirii naționale, are nevoie de o baie de cosmopolitism. Romanul nu se poate dezvolta, nu poate evolua, nu se poate diversifica stilistic și narativ, fără aceste deschideri. Nicolae Popa încearcă, atât în poezia, cât și în proza lui, o astfel de ieșire din tiparele
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
inabilități. Destul de bine lucrat în opt din cele zece secvențe ale sale, romanul își adaugă în primul și ultimul capitol (cele mai scurte și mai convenționale) o conștiință postmodernă, lipită pe un text realist-fantastic, care, parcă, nu avea prea multă nevoie de ea. Cu alte cuvinte, cele trei dimensiuni ale romanului (realistă, fantastică și postmodernă) nu se îmbină suficient de coerent și de organic, creând impresia de silit și artificios. Se vede însă că romanul e îndelung lucrat în detalii și
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
mai mult decât romanul). E, fără îndoială, un scriitor important din noile generații, un poet și un prozator ce îți transmit sentimentul tonic al încrederii în literatură, dincolo de atributele conjuncturale de a fi postmodernă sau basarabeană. Iar literatura basarabeană are nevoie de o infuzie de postmodernism și de cosmopolitism, bine asimilate, nu pentru a-și pierde specificul, ci pentru a și-l regăsi altfel și pentru a se elibera de complexe. Nicolae Popa, Cubul de zahăr, roman, ediție revăzută și cristalizată
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
a rostului civic." E benefică transformarea săvârșită, indiciu de speranță. Liceanul supraînzestrat (nu avea decât 19 ani când a încheiat cea dintâi piesă, Hoții) i-a uluit de la debut pe spectatori prin dubla percepție a gestului dramatic. El a intuit nevoia de revoltă (nu mai puteau fi suportate condițiile de subjugare și de umilire și totodată a avut premoniția golului care survine ulterior. Cum a putut să prevadă zădărnicia proiectului utopic un tânăr neumblat încă prin lume, îndoctrinat de educația militară
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
un companion literar pe care l-ar fi râvnit. De la el putea primi confirmarea că merge pe drumul cel bun, că respectă un canon clasic (claritate, echilibru, ordine, armonie). Altcineva nu-i putea garanta că performanța e valabilă estetic. Pentru nevoi de contact social, găsise un Protector, o Călăuză. Poetul era însă străbătut și de alte impulsuri, nu întotdeauna străvezii, sigure. îl ispitea călătoria în necunoscut, în zone de taină, cutreierate de îngeri fără sex, de ființe androgine, de strigoi, unde
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
a sosit încă momentul ca oameni de talentul lui Cristian Tudor Popescu (dar și de încrâncenarea și, nu rareori, reaua-credință a acestuia) să atârne pana în cui și să stea cu burta la soare în cine știe ce insulă exotică. E încă nevoie de ei, fie și ca elemente de entropie într-o lume ce tinde cu atâta ușurință spre timpurie osificare și bolnăvicios abandon al onestității. Că am dreptate, o dovedește admirabilul echilibru al unui ziar intitulat "Gazeta sporturilor", unde armonia reușită
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
cu altele și mai interesante în urma defrișărilor și alunecărilor de teren, încât se va vedea mai lesne om cu om, iar mijloacele de comunicare în masă vor crea, în sfârșit, deplina armonie națională. Nici de televiziune nu vom mai avea nevoie... Vor supraviețui acestei situații doar: Dan Negru și Ciao Darwin la Antena 1, Iartă-mă, la TVR1 și Mircea Radu cu emisiunea din Din dragoste, în cadrul căreia Miron Cozma se va plimba cu Ion Iliescu la brațul legii prin Piața
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
putea fi văzută ca o pledoarie în favoarea unei morale cu fundamente etnice și biologice, dar animată de un duh umanist, fără partizanatele înguste atît de răspîndite în mediul "sarabandei valahe". Perspectiva se pierde în zările stenice ale psihologiei comunitare: "Simt nevoia să am rădăcinile natale sub picioare, iarba, chiar nămoalele, pe tălpi, să ascult murmurul apei, șuieratul vîntului în plopi, nuci și arini. Osemintele mele vor zace, acolo, alături de înaintași. Am avut senzația veșniciei și ceea ce numesc filosofii - cu un termen
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
al inerției, epuizării și sterilității care consonează cu nostalgia exuberanței creatoare din tinerețe, a adrenalinei capodoperei, ("nu mai pot spune decît ceea ce știu deja că voi spune", dar "cînd nu scriu, iadul din mine se umflă și dă pe dinafară"); nevoia confirmării valorii prin interesul și succesul în străinătate ale cărților sale, pe fondul unei receptări tot mai ostile sau superficiale a Orbitor-ului în țară, al disprețului general pentru literatură ("a scrie azi e perdant") sau cînd interesul nu e
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
Haralampy cu tot, ne simțim insignifianți auzind/văzând la ce nivel și despre ce discută șefii de state... Declara}ii TELEVIZATE care zguduie lumea (de râs): 13 martie, 2005. C.V.T. către poporul peremist: "Vedeți-vă de fundul vostru. N-am nevoie de strategia voastră... 4 iunie, 2005. Același, la jurnalele de seară: "Ciontu sparge pe dracu' să-l pieptene... Ciontu și Anghel ? Doi paraziți intestinali..." 2) Ion Iliescu, la Observator-ul din seara zilei de 4 iunie: "Nu vreau ca prezența
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
din categoria (...) poeților-matematicieni, ci dintr-o alta mult mai largă, în care trebuie să-i includem pe Novalis, pe Paul Valéry, pe Lucian Blaga, pe Camil Petrescu, Nichita Stănescu și pe mulți alții care, scriitori fiind, au trăit cu intensitate nevoia umană de a înțelege lumea, o lume care include știința ca o parte esențială a ei. Curiozitatea intelectuală este o parte organică a personalității lor. Eminescu s-a comportat în această privință cu întreaga modestie a celui care vrea să
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
Barbilian a depus la Comisia pentru verificarea cadrelor didactice din învățămîntul superior, mai multe rapoarte privindu-i pe colegii săi de catedră, inclusiv despre marele matematician Simion Stoilow. Tonul acestor delațiuni (să nu ne ferim de cuvinte) nu mai are nevoie de comentarii: În interesul moralității și prestigiului științific al corpului didactic universitar, pun la îndemîna Comisiei următoarele informații asupra unora din membrii acestui corp, după judecata noastră în grav conflict cu etica noului Stat Legionar sau reprezentînd un nivel științific
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
sau te lasă mai degrabă indiferent. În general, discursul confesiv al naratorului e declanșat de o seară ratată, o întoarcere de la o petrecere, o discuție anume... Nu detaliile sau cadrul exact și complet îl interesează pe Adrian Buz, el are nevoie doar să-și poată "înscena" textul. Un epic ceva mai complicat găsim în Iugoslavia, mon amour sau în Șapte zile, ultimele șale Dosarelor Xț, dar în general aceasta e tendința prozatorului. Încă din proza omonimă care deschide cartea, singura autoreferențială
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
lacunele, să-l pună într-un context și să-i releve mai bine intențiile. Ceea ce spune autorul însuși în textul preliminar, Câteva lămuriri, nu e de ajuns. E adevărat că, perioada fiind mai puțin cercetată, iar anumite opere - ignorate, era nevoie de un tablou de actualizare și de repunere în circulație a unor scriitori, dar decupajul e arbitrar. Al. Piru știa foarte bine că "istoricul literar viitor nu va menține deceniul 1940-1950 ca perioadă literară", pentru că e un interval de tranziție
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
La capătul peretelui din dreapta se deschidea o ușă care ducea într-o încăpere de dimensiuni normale. într-acolo ne-au condus gărzile "Conducătorului". "Conducătorul" însuși era postat împreună cu paladinii săi în jurul unei mese, iar pe masă stăteau, oarecum sărăcăcios în raport cu nevoile oaspetelui, o sticlă de vermut și una de apă, împreună cu niște pahare. "Conducător" și suită ne întâmpinară cu brațele ridicate, "Conducătorul" începu niște cuvinte de bun venit. Keyserling însă, cu un râs răsunător, fără a răspunde la salutul pretorienilor, îi
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Cronicar Cultură/Magazin Pe lîngă reviste culturale, Cronicarul citește consecvent cîteva ziare. Metabolismul lui, dependent de litera tipărită, nu se poate mulțumi cu jurnalele televizate, are nevoie de punere în pagină, de titluri și semnătură, de poze cu legendă, de răsfoit și ales, de comparat și completat mozaicul pestriț al cotidianului pentru a-i desluși desenul. După informații, dezvăluiri și comentarii ale evenimentelor fierbinți (cu care însă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
deviantă a crampelor ei cerebrale. Mostră din 3 iunie: "Așa, puțin câte puțin, sau, cum ar spune românu', bit bai bit, ajungi la tot felul de revelații cu efect secundar. Ajungi, de pildă, să constați că nu de ochi ai nevoie ca să vezi, ci de viziune, cum ar spune băieții ăia de la Faithless. Viziunea, domnilor cu porniri libidinale, viziunea acești George triști, viziunea, măi oameni buni cu suflet bun, vă poate fi de maaaaaaaare ajutor în unele momente ale pateticei dumneavoastră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
amintiri. Fiecare are obsesii, devenite mai mult niște inofensive dada, de la plaja pe terasa unui blockhaus de garsoniere la creșterea porumbeilor călători. Și fiecare încearcă să comunice, să-și spună un punct de vedere, chiar dacă nimeni dintre ceilalți n-are nevoie să-l audă. Replicile "circulă" cu întîrziere, cu atîta întîrziere încît par a fi voci adăugate, la ani distanță, imaginilor dintr-un film mut. De altfel, spune Alexandru Vlad în interviul care completează cartea, e unul din motivele pentru care
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
comozi și blazați. Poeta nu mai găsește rost și resurse pentru natural, discret, familiar și intim și atunci e clar că avem în față o dramatizare a biograficului, a exhibării în fața unui receptor despre ale cărui așteptări nici nu e nevoie să se știe prea multe. Primul poem din carte, intitulat XXX, funcționează ca un opening. Câteva versuri puse cap la cap trasează din prima pagină coordonatele a ceea ce va urma: "mi-e frică de lucrurile firești", "obsedații sunt cei cu
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]