2,833 matches
-
Marian, 88, 89, 97 Napoleon I, 117, 160 Nasser, 161 Naville, Pierre, 245 Neculce, 243 Nedelcovici, Bujor, 263 Negri, C., 147, 252 Negruzzi, C., 147 Neves, Tancredo, 162 Nietzsche, 165, 261 Nistor, I., 212 Nixon, 118, 162 Nkrumah, Kwarne,162 Nora, Pierre, 187, 247 Novikov, N., 227 Odobescu, A., 259 Omescu, Ion, 6, 263 Omir, 242 Ornea, Zigu, 97, 98 Palacky, 80, 193 Paleologu, Alexandru, 32, 95 Palmer, Robert, 201 Papacostea, Șerban, 16 Papini, Giovanni, 63 Papiu Ilarian, Al., 253 Pârvan
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Idem, Le Catholicisme entre Luther et Voltaire, Paris, 1971; Le cas Luther, Paris, 1983. 4 Idem, Un chemin d'histoire, chretiente et christinisation, Paris, 1981. 5 Idem, Le Christianisme va-t-il mourir?, Paris, 1977. 6 Essais d'égo-histoire, ed. par Pierre Nora, Paris, 1987. 7 Jean Delumeau, Leçon inaugurale. Colège de France, Paris, 1975. 8 Idem, Rassurer et protéger. Le sentiment de sécurité dans l'Occident d'autrefois, Paris, Fayard, 1989, 667 p. 1 Alain Ruze, Ces Latins des Carpathes. Preuve de la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Suddeutsche Zeitung, 30.IX/ 1.X.1979. 7 Vladimir Tismăneanu, Reflecții despre intrarea în "postistorie", în România literară, XXIII, 25, 1990, p. 22, Cf. și Ilie Păunescu, Intrarea în postistorie, în Viața Românească, 1989, 10-12, p. 263-277. 8 Cf. Pierre Nora, în Faire de l'histoire, Paris, I, 1974, p. 210-228 9 André Fontaine, Après l'histoire, l'ennui? în Le Monde, 27.IX.1989. 10 Commentaire, automne 1989. 11 Anthony Hartley, On not ending History, în Encounter, sept./oct. 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru totdeauna și petrec la vestita crâșmă cu hrube Bolta Rece ori la alte hanuri ieșene. E cea mai frumoasă amiciție din istoria literaturii române. Eminescu îl determina să scrie și-l introduce în cenaclul Junimii. Citește Soacra cu trei nurori ăpublicată la 1 oct. 1875 în Convorbiri literare). Autorul de manuale devine, la 36 de ani, scriitor, prin grija marelui prieten, care a locuit o vreme în bojdeuca din Țicău, gustând cu plăcere sarmalele făcute de Tinca. Era în anii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
prin traduceri). Acum e timpul capodoperelor povestitorului; acum e și timpul capodoperelor scrise de Eminescu. Destinul vrăjit a făcut ca în 1883 amândoi să se îmbolnăvească și să nu mai scrie nimic important, după acest an. După Soacra cu trei nurori, Creangă publică în Convorbiri literare: Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Moș Nechifor Cotcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei și fata moșneagului, Ivan Turbincă, Povestea unui om leneș, Amintiri din copilărie ăprimele trei părți, a patra fiind postumă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
poporului român. Creangă este Homer al nostru-. ăG. Ibrăileanu) Prieten bun cu Eminescu, Creangă creează o operă extrem de unitară sub raportul conținutului și al mijloacelor artistice, opera sa este alcătuită din povești ă„Punguța cu doi bani, Soacra cu trei nurori, Povestea porcului, Harap-Alb-), povestiri ă „Inul și cânepa, Moș Ion Roată și Unirea-), nuvele ă„Moș Nechifor Coțcariul-) și romanul „Amintiri din copilărie publicat în „Convorbiri literare-. În Amintiri din copilărie este relevată evoluția tânărului de la primii ani se școală
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
existența, credințele, datinile, morala și filosofia poporului român, Ion Creangă fiind "poporul român însuși surprins într-un moment de genială expansiune" ăGeorge Călinescu).Creația literară a Iui I. Creangă cuprinde: lucrarea memorialistică "Amintiri din copilărie", poveștile ă"Soacra cu trei nurori", "Dănilă Prepeleac", " Povestea lui Stan Pățitul", "Povestea lui Harap-Alb" , povestirile ăInul și cămeșa", " Povestea unui om leneș", " Prostia omenească" și narațiunea "Moș Nichifor Coțcariul" pe care autorul a subintitulat-o "povestire glumeață". În ansamblul ei, această operă prezintă mai multe trăsături
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din povești. Bunăoară, dupa ce și au bătut de moarte soacra cele trei nurori începură a vorbi "despre toiag, năsălie, poduri, paraua din mâna mortului", adică despre ritualul țărănesc al înmormântării, poveștile nefiind niște basme ăîn sensul curent), ci "bucăți rupte din viața poporului moldovenesc ăIbrăileanu). În evocarea realistă se mai înscrie și caracterizarea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
esența este perisabilitatea lucrurilor pe care același Ochilă le vede "găurite, ca sitișca, și străvezii, ca apa cea limpede", adică pieritoare și imperfecte. Uneori, imperfecțiunea lumii se cristalizează în câteva tipologii "absolute": soacra ca esență a răutății {"Soacra cu trei nurori"), prostul care are noroc {"Dănilă Prepeleac"), leneșul total {"Povestea unui om leneș").Caricatura lumii reale o constituie "Capra cu trei iezi", poveste în care "animalele sunt văzute omenește" ăCălinescu): capra devine "o mască de comedie, simbolizând tipul feminin vorbăreț și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
schimbătoare nu se simte ispitit să reia experiențe de mii de ori consumate spre a ajunge la adevăruri vechi asupra omului. Să nu ne înșelăm, spune Garabet Ibrăileanu, Poveștile lui Creangă sunt bucăți rupte din viața poporului moldovenesc. Soacra și nurorile ei, Stan Pățitul, Badea Ipate etc. Sunt oameni vii, țărani din Humulești, țărani din plasa Muntelui din județul Neamț. Și vestiții năzdrăvani Ochilă, Flămânzilă și Păsări-Lăți-Lungilă, și Gerilă și Setilă sunt flăcăi șugubeți și „ai dracului-, ca și dascălii Mogorogea, Trăsnea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
unde-i vedă că nu ți vin la socoteală, iă pana în mână și dă și tu altceva mai bun la ivală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut. Autoriul Cea dintâi poveste este Soacra cu trei nurori, citită la Junimea în septembrie 1875 și publicată în Convorbiri literare la 1 octombrie, același an. Subiectul nuvelei pornește de la o observație multimilenară asupra relațiilor noră-soacră, tratată în povestiri și snoave, în cântece lirice și statuată în proverbe. Fantasticul este
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și statuată în proverbe. Fantasticul este doar mimat, căci nimic miraculos nu se întâmplă în poveste. Tocmai de aceea este socotită o nuvelă. I se recunoaște spontaneitatea dialogului, ritmul alert al povestirii și caracterul moralizator. Soacra se poartă rău cu nurorile sale, este egoistă și profitoare și are pretenții exagerate. Primele două nurori nu îndrăznesc să se revolte, chiar cred că baba are un ochi în ceafă cu care vede tot, chiar și atunci când doarme, dar cea de-a treia noră
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se întâmplă în poveste. Tocmai de aceea este socotită o nuvelă. I se recunoaște spontaneitatea dialogului, ritmul alert al povestirii și caracterul moralizator. Soacra se poartă rău cu nurorile sale, este egoistă și profitoare și are pretenții exagerate. Primele două nurori nu îndrăznesc să se revolte, chiar cred că baba are un ochi în ceafă cu care vede tot, chiar și atunci când doarme, dar cea de-a treia noră, după ce suportă răul tratament se gândește la un plan de pedepsire a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nurorile sale, este egoistă și profitoare și are pretenții exagerate. Primele două nurori nu îndrăznesc să se revolte, chiar cred că baba are un ochi în ceafă cu care vede tot, chiar și atunci când doarme, dar cea de-a treia noră, după ce suportă răul tratament se gândește la un plan de pedepsire a babei, pe care chiar îl pune în aplicare. În loc să lucreze noaptea, așa cum a poruncit soacra, ea pregătește bucate bune și petrece cu cumnatele ei, spunând a doua zi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dracului și s-o trăsnești cu capul de peretele cel dinspre răsărit, cât îi pută; tot așa să faci și tu cu capul babei, de păretele despre apus, ș-apoi ce i-oiu mai face și eu, veți vedea voi. „ Nora cea mică trântește baba în mijlocul casăi ș-o frământă cu picioarele, ș-o ghigosește ca pe dânsa; apoi îi scoate limba afară, i-o străpunge cu acul și i-o presură cu sare și cu piperi, aducând-o în imposibilitatea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
afară, i-o străpunge cu acul și i-o presură cu sare și cu piperi, aducând-o în imposibilitatea de a vorbi. Când vin feciorii din cărăușie, face gesturi prin care ar vrea să spună ce s-a întâmplat și nora cea mică le tălmăcește în felul ei. Zice că ielele i-au luat gura și picioarele, dar ultima ei dorință este de a lăsa fratelui mai mare locul și casa dinspre răsărit, celui mijlociu pe cea dinspre apus , iar perechii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
i-au luat gura și picioarele, dar ultima ei dorință este de a lăsa fratelui mai mare locul și casa dinspre răsărit, celui mijlociu pe cea dinspre apus , iar perechii mezine casa părintească. Baba muri chiar în acea zi, și nurorile, despletite, o boceau de vuia satul. Apoi, peste două zile, o îngropară cu cinste mare, și toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori și ziceau: „Ferice de dânsa c-a murit, că
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
casa părintească. Baba muri chiar în acea zi, și nurorile, despletite, o boceau de vuia satul. Apoi, peste două zile, o îngropară cu cinste mare, și toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori și ziceau: „Ferice de dânsa c-a murit, că știu că are cine-o boci! Finalul ar putea aparține acelui umor care se numește negru. De fapt este vorba despre o pedeapsă dură, mai exact o crimă, dar aceasta este
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
rămâne primul mare exeget care l-a consacrat pe Ion Creangă în clasicitate. Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă Implinirea, la 1 octombrie, a 130 de ani de la debutul lui Ion Creangă, în Convorbiri literare, cu povestea Soacra cu trei nurori, îmi prilejuiește relectura unei cărți consacrate modului cum a fost receptat humuleșteanul de critică literară românească în postumitate. Regretatul critic Mircea Scarlat publică la Cartea Românească, în 1990, eseul Posteritatea lui Creangă, postfațat de profesorul autorului, criticul Nicolae Manolescu. Parcurgând
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Nu, nu este vorba de un fragment dintr-un poem de Gellu Naum, ci de câteva fraze luate absolut la întâmplare din cartea Hertei Müller Încă de pe-atunci vulpea era vânătorul, Humanitas Fiction, 2009, 218 p., traducere (excelentă) de Nora Iuga după ediția germană apărută La München în 2009. Prima ediție a cărții a apărut în 1992 și va fi ecranizată în regia lui Stere Gulea în 1993 sub titlul "Vulpe-vânător". Ludică până la paroxism, non-sens și absurd, cea mai tânără
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fi repudiat de familie și alungat din casă, lipsit cum era de simțul practic al agoniselii unor obiecte de fală. Scos țap ispășitor, ajuns la sapă de lemn, Joaõ are toate datele unui destin eșuat. Sofia, nevasta lui Joaõ și nora neagreată de Domnu, nu suportă vulgaritatea de la Palmela, părându-i-se la fel de respingătoare ca și provincialul Alentejo. Este dezamăgită de săraci, dar și de vocația de sărăntoc a lui Joaõ, de care va divorța. Sofia va rămâne de partea mamei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Margaret MAZZANTINI (Italia): 5, 63, 66, 294 Nu te mișca (2004): 63 traducere de Gabriela Lungu: 53, 66 Herta MÜLLER (Germania): 5, 102, 103, 104, 105, 291, 292 Încă de pe-atunci vulpea era vânătorul (2009): 102, 105 traducere de Nora Iuga: 102 Jean d'ORMESSON (Franța): 6, 109, 110, 111, 112, 113, 292 Povestea jidovului rătăcitor (2006): 109 traducere de Toader Saulea: 109, 110 Martin PAGE (Franța): 6, 119, 122, 292, 293 M-am hotărât să devin prost (2004): 119
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
anii '880 [Hobsbawm, p.248; Ozouf, 1999A, p.69,71], care reprezintă un nou progres pentru femei și o nouă perioadă de renovare în raporturile bărbat-femeie, datorate legislației republicane și, în parte, educației republicane. Femeia nouă devine protagonista scriitorilor "progresiști": Nora și Rebeca West ale lui Henrik Ibsen, eroinele sau, mai curând, anti-eroinele lui Bernard Shaw. Alături de Eva tradițională apare o ființă nouă și necunoscută. Totodată, Eva nouă are și semne liniștitoare de continuitate. "Noul model "burghez" n-o mai prezintă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mode de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar ceea ce provincialele nu pot imită este spiritul Parizienelor 88. Ură este sentimentul care poate să apară la confruntarea citadinei cu provinciala. Mama lui Georges Duroy, față în față cu nora citadina, percepe foarte acut diferențele dintre rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
naștere unei ironii amare. Situația nu progresează, piesa nu are (că și alte piese ale dramaturgului) acțiune, deznodământul coincide cu situația inițială, suntem în prezența unei "felii de viață". Acest final deosebește varianta franceză de piesă cu un conținut asemănător Nora de Henric Ibsen, care a revoluționat spiritele. Deznodământul este comic, reinstaurând adulterul tradițional. Semnificativ este faptul că pentru prima dată în universul artistic femeia pariziana este calificată că tip distinct. Dramaturgia a dat și alte tipuri ale femeii franceze moderne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]