2,642 matches
-
scop transformarea nucleelor. schema unei reacții nucleare: interacțiunea unui nucleu X cu o particulă mai ușoară, rezultând un nucleu Y și o altă particulă b: a + X → Y + b. Particulele sau nucleele din starea finală se numesc produși de reacție. Notația prescurtată a reacției nucleare este: X(a,b)Y. Pentru a se produce o reacție nucleară trebuie îndeplinite anumite condiții. În mod experimental prima reacție nucleară a fost: (reacția nucleară de descoperire a protonilor ?1 1 în 1919 de către E.
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ritmul avansării armonice se dovedește aici imperios necesară. Cercetările realizate de Richard Langham Smith pe baza manuscrisului acestei lucrări semnalează una dintre frecventele erori tipografice, care denaturează adesea concepția originală a compozitorului. Astfel, în circumstanța de discurs exemplificată mai jos, notația editorului marchează cu semnul arpeggiato întreg acordul inițial al măsurilor 48 și, respectiv 50, în pofida intenției lui Debussy de a indica această manieră interpretativă, în exclusivitate, pentru cele două sunete superioare ale acordului. În consecință, acest detaliu de scriitură supus
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
configurații melodice cu sonorități de gonguri, precum și scara hexatonică anhemitonică, a cărei natură antigravitațională contribuie semnificativ la conturarea unei atmosfere neutre, specifice concepției orientale. La nivelul aspectului de discurs, Debussy operează „individualizarea” vocilor componente prin recursul la un sistem de notație desfășurat cu preponderență pe trei portative. Mai presus de necesitatea strict tehnică, această opțiune facilitează vizualizarea cu claritate a fiecărei entități ritmico-melodice constitutive, în contextul unei țesături polifonice aglomerate (evoluția discursului se încadrează în spațiul restrâns al unui ambitus de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ariditate, ce se asociază în mod frecvent cu imaginea vântului de primăvară. Interesant de remarcat este modalitatea în care Debussy atrage atenția asupra unei entități sonore ce se va dovedi pe parcurs vitală țesăturii de ansamblu a discursului (), apelând la notația acesteia ca unison al ambelor voci melodice. Acest aspect aparent neînsemnat operează o diferențiere de pregnanță tematică la nivelul țesăturii verticale, solicitând o distinctă evidențiere interpretativă a vocii principale (planul inferior) în raport cu „motivul-decor” al fondului descriptiv. Astfel, același sunet-pivot al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de 8 electroni ai atomului. 4. săgețile stabilesc complet structura compusului rezultat iar ele pot fi scrise pe structura compusului astfel încât acesta să poată fi retransformat în forma inițială. Dacă două structuri de rezonanță nu pot fi interconvertite folosind aceste notații una dintre ele este incorectă. 5. polarizarea normală a unei duble legături dintre atomi diferiți se face în sensul atomului cel mai electronegativ și acesta va fi principalul sens de deplasare a electronilor în generarea structurilor de rezonanță. În același
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cis” se face în condiții energice, fotochimice pe când transformarea ”cis” → trans” se poate face spontan, la încălzire, în prezența unui catalizator: acid, metale alcaline, halogeni. Când cei patru substituenți sunt diferiți, apare un caz mai general de izomerie: Zusammen Entgegen. Notațiile Z și E provin de la cuvintele germane zusammen = împreună și entgegen = opus. Pentru a determina atomii care determină izomerii geometrici, I.U.P.A.C a stabilit ordinea de prioritate după care se stabilesc substituenții de referință: 1. după numărul de
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
obiectul cunoașterii reprezintă formele ideale suprasensibile ce alcătuiesc domeniul subiectiv al „conștiinței pure”. Importantă este și teoria angoasei a lui Kierkegaard, la fel ca ideile lui Nietzsche despre transcendentul gol și agonia lumii. În plan psihologic și psihanalitic sunt relevante notațiile lui Freud despre rolul subconștientului în definirea personalității umane. În acest context, autenticitatea capătă accepții mai nuanțate. În Dicționar de idei literare, Adrian Marino este tranșant :”Opusă în mod firesc și salutar sclerozării și mumificării artei, autenticitatea nu constituie, în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
al relației, după o perioadă de tatonări, reveniri și sincope în comunicare, deși consfințește despărțirea, este o declarație de dragoste din care rezidă gustul amar al pasiunii neîmplinite și frustrarea. Profilul eroinei se conturează fragmentar și discontinuu, prin însumarea de notații și de reflecții, valorificând sugestia proustiană a semi-absenței, „o absență căutată și uneori provocată de autor, în mod inconștient; pentru creația sa literară va fi în cele din urmă propice o prezență episodică și mai ales tranchilizantă a partenerei, o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de 29 de ani și cu gîndul de a-și croi un drum în viață și a-și face o situație, se expatriază. Ajunge la Paris cu 15 ludovici în buzunar, manuscrisul unei mici comedii (Narcis) și un proiect de notație muzicală. Proiectul a fost prezentat, fără succes, Academiei de Științe. "Din această educație fără familie, fără colegiu, fără dascăl, a ieșit această minunată înțelepciune, virtute, sensibilitate: Jean-Jacques" (J. Lemaître). După anii de formare ai copilăriei și tinereții, după încercările, neliniștile
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
am citat! Iași-Bacău, 2014-2015 Comentarii critice "SATIRĂ DUHURILOR MELE... (1980), subintitulată parodii și nu prea, efectiv cea mai bună carte a lui Calistrat Costin și o apariție relativ frapantă în contextul poeziei contemporane, e un amestec bizar de poezie umoristică, notații pătrunzătoare despre viciile lumii moderne, alegorii, fabule, inserții parodice și fulgerări metaforice, totul sub un regim de ironie acută, de zeflemea cu subsol grav, într-o scriitură narativă, cu subtilități semantice și fonetice, cu desfășurări hiperlogice / / în fine cu umor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ți-a pălit Ca frunza răvășită De ploile tomnatice. * Sei Shonagon (? 964-1012) A trăit în perioada Heian (794-1185), subperioada mijlocie, și este considerată, pe drept, ca o reprezentantă de seamă a literaturii clasice japoneze, fiind autoarea lucrării Makura no soshi / Notații de pernă, cunoscută în traducerea în limba română drept Însemnări de căpătâi și a unor expresive versuri tanka (poezie cu formă fixă, cu treizeci și unu de silabe / cuvinte). Provine dintr-o familie cu bogate tradiții literare. Unul dintre strămoșii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu este necesar. În fapt, aceste combinații de semne sînt întipărite în afara creierului, pe foi de hîrtie, adică se conservă material în exterior. Desigur (în afara unor cazuri cu totul și cu totul excepționale), creierul unui muzician nu conține, nu conservă notația, sub o formă oarecare dar suficientă ca să le poată reproduce, dintre toate compozițiile muzicale pe care le-a interpretat deja și pe care urmează să le execute din nou. Chiar în momentul în care execută o compoziție pe care a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
le-a interpretat, încît să fie în măsură să reproducă după dorință, în orice moment, pe oricare dintre acestea. În orice caz, dacă muzicianul ar fi izolat și privat de toate mijloacele de traducere și de fixare a sunetelor prin notațiile muzicale, i-ar fi destul de dificil, aproape imposibil să-și fixeze în memorie un număr atît de mare de amintiri. Semnele muzicale și modificările cerebrale care le răspund diferă de sunete și de urmele lăsate de acestea în creierul nostru
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
citim pe pietrele de mormînt. Într-adevăr, istoria seamănă cu un cimitir în care spațiul este măsurat și în care trebuie mereu să se găsească locuri pentru mormintele noi. Dacă mediul social trecut n-ar subzista pentru noi decît prin notații istorice, dacă memoria colectivă, în general, n-ar cuprinde decît date (atașate unor evenimente definite în termeni generali) și definiții sau evocări abstracte ale evenimentelor, ea ne-ar rămîne cu totul exterioară. În societățile noastre naționale, atît de largi, multe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Cotitura teoretică a gîndirii lui Halbwachs și răspunsul triumfător sînt evidente în acest articol: însăși metafora orchestrei simbolizează unificarea ariilor cîntate după fiecare partitură, unificarea interpretărilor pe care fiecare orchestră le poate da aceleiași simfonii, unificarea printr-un sistem de notație a diversității de semnificații a memoriilor orale muzicale. După modelul Cadrelor, unde introducerea se face, ca o uvertură muzicală, prin mitul uitării fetei de eschimos, marea carte pe care vrea s-o scrie Halbwachs și pe care deja a început
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
o nouă formă, aducînd în discuție limbajul drept cadru social caracteristic al fiecărui grup particular, cum era cazul în Cadrele, și găsește o soluție științifică la unificarea limbajului: inventarea unui cod sa-vant, a unui metalimbaj; aici, inventarea unui sistem de notații muzicale permite accesul la fiecare limbaj muzical și înțelegerea fiecărui limbaj particular al unui grup particular. Orientată de articolul despre "Memoria muzicienilor", rescrierea manuscrisului din 1938 și a variantelor acestuia devine o abordare sistematică a fiecărui cadru de memorie; Memoria
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
datele pentru această căutare a unității cărții? Putem distinge, între 1938 și 1944, trei momente: un prim moment raționalist, exprimat în "Memoria colectivă la muzicieni" și Topografia legendară a Evangheliilor. Termenii-cheie ai articolului despre muzicieni sînt: memoria îndemînării, cod, metalimbaj (notație), grup (muzicienii) care deține monopolul acestei științe. Momentul raționalist se prelungește în Topografia legendară a Evangheliilor, care nu este doar o experimentare asupra memoriei colective religioase, ci și o operă în care Halbwachs răspunde, fără s-o spună explicit, obiecțiilor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
despre mărturie; dar noutatea articolului din 1939 este că, la Beethoven, nu mai e vorba de o memorie a unui fapt, ci de memoria unei culturi (memoria culturii muzicale, care este o lume de valori structurate printr-un cod de notații). În acest debut al Memoriei colective, solitarul din Londra nu este, ca Beethoven, o monadă purtătoare a unei lumi muzicale (în asta constă tot progresul gîndirii sale), ci un întreg sistem de monade format dintr-o societate de martori, de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
înțeleasă, pentru un bun cunoscător al muzicii din tradițiile orale și din istoria scrisă, separarea ca două genuri distincte a memoriei muzicale orale (cea a cîntecelor care se transmit "din gură-n gură") de cea savantă, adică de memoria sistemului notației muzicale. Memoria savantă era o memorie de grup grupul muzicienilor -, deci o memorie colectivă; memoria orală era o memorie de tradiție. În afara distincției dintre cele două genuri de memorii, în măsura în care exemplul ales este propaganda muzicală hitleristă, simbolizată prin marșul Walkyriilor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Walkyriilor, scandat de regimentele naziste, împotriva căreia se ridică Halbwachs, răspunsul este clar: numai oamenii vulgari pot fi satisfăcuți de asurzitorul zgomot de propagandă care desfigurează muzica lui Wagner, iar democrații se pot sprijini pe memoria colectivă care este știința notației (la citirea partiturilor) pentru a lupta împotriva memoriei sociale. Aceeași temă fusese deja abordată în Cadrele sociale, fără ca trimiterea la memoria socială să fie explicită (aceasta fiind totuși cea vizată), atunci cînd, la începutul introducerii, Halbwachs evoca o povestire transmisă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mai importantă cu cît este vorba de muzică, adică de o cunoaștere estetică purtătoare a unor va-lori și a unei temporalități, dar care este și o cunoaștere rațională, și nu doar afectivă, în centrul ei aflîndu-se un sistem de notații, un cod al notației, un metalimbaj. Pe scurt, noutatea este că, spre deosebire de cunoașterea științifică din Formele elementare, cunoașterea savantă nu depinde de le-gitimarea de către o societate globală. Ea este o competență a unui grup particular, dar una bazată atît pe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
este vorba de muzică, adică de o cunoaștere estetică purtătoare a unor va-lori și a unei temporalități, dar care este și o cunoaștere rațională, și nu doar afectivă, în centrul ei aflîndu-se un sistem de notații, un cod al notației, un metalimbaj. Pe scurt, noutatea este că, spre deosebire de cunoașterea științifică din Formele elementare, cunoașterea savantă nu depinde de le-gitimarea de către o societate globală. Ea este o competență a unui grup particular, dar una bazată atît pe valori cît și pe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de piele de drac. Trupește, se împuțină văzând cu ochii; fruntea i se încreți, fălcile îi ieșiră la vedere; pe fața-i, până atunci buhăită de mulțumirea unei fericiri burgheze, se iviră cute multe și adânci 100. Am subliniat câteva notații subiective care ar trebui să fie atribuite naratorului, nu lui moș Goriot. 2.6. Eterogenitatea enunțiativă "Povestirea" și "discursul" sunt concepte lingvistice care permit analizarea enunțurilor; ele nu sunt ansambluri de texte. Nimic nu interzice unui text să amestece cele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
secund, puse cap la cap, constituie o secvență dezlânată. R. Barthes a opus, din perspectiva analizei narative, "funcțiile" (care corespund aproximativ "primului-plan") și "indiciile" (echivalenții planului secund)122: "indicii de caracter se referă la personaje", "informațiile relative la identitatea lor", "notațiile referitoare la atmosferă" etc. El insista justificat pe faptul că rolul de "indice" nu se explică decât trecând la nivelul superior, cel al "funcțiilor" care fac să progreseze narațiunea. De fapt, această distincție se baza în secret pe repartizarea palierelor
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
că trebuie deci să înregistrezi astăzi ceea ce mâine nu va mai fi. O proză de observație ușoară, vioaie, scrisă cu naturalețe și cordialitate, degajată în vederea de ansamblu, dar incisivă frecvent în detalii. O proză care, prin varietatea caleidoscopică a imaginilor, notația rapidă, refuzul finisării, asociază realismului ei spontan un impresionism avant la lettre. (E. Lovinescu, referindu-se la Negru pe alb, îl numea pe C. Negruzzi „un scriitor impresionist“.) O deschidere largă spre tabloul social al epocii este proprie, în același
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]