9,057 matches
-
dealuri sosește Prin vai, și din vale-n păduri; Ca-n farmec apoi poposește Și sufla cu-o mie de guri. Dar vară ne stă-n amintire Zori limpezi în mine se-ațin, Iar toamna-i în mustul subțire În nuci, și-n stacana cu vin! Monolog interior De-i iubire, de-i durere, Orice simt e doar părere, Inima-i nemulțumită, Dorința mi-e-neîmplinită. Și-n oglinzi de mă privesc Mă-ndoiesc de ce zăresc: Tinerețea- i doar uitare, Bătrânețea e chemare
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
te chemam la joacă pitulat în vie Cu cântecul acela fals de ciocârlie. În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuni Vedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiază Sub un bătrân și falnic nuc care cutează Să pună barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce tare adeseori pe rând Apoi tăceam de-odată în liniște-admirând Și clipocitul leneș al apei din pârâu Și galbenul de
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
și pe deal. Eram așa de tineri și-așa naivi eram, Că pentru veșnicie credință ne juram. La șoapte de iubire, spuneai râzând: -Mă minți! Apoi fugeai de mine, în joacă să te-alinți. 20 Și alergai zglobie în juru-acelui nuc Lăsând ca din greșeală, de mână să te-apuc. Și multă vreme,multă, atunci nu am avut Prinzându-te din joacă, curaj să te sărut. Când zile-ntregi alături pe deal cutreeram Vedeai un zeu în mine, iar eu te
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
dealuri sosește Prin vai, și din vale-n păduri; Ca-n farmec apoi poposește Și sufla cu-o mie de guri. Dar vară ne stă-n amintire Zori limpezi în mine se-ațin, Iar toamna-i în mustul subțire În nuci, și-n stacana cu vin! Citește mai mult Toamna-i la pândăMiroase a gutui lumină blândă,Și-n fructe e mai liniște de când,Tu, toamna că un animal, la pândă,Cu botul umed, stai adulmecând.E-atât de ruginie și
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
melancolia.Cu murmur din dealuri soseștePrin vai, și din vale-n păduri;Ca-n farmec apoi poposeșteși sufla cu-o mie de guri.Dar vară ne stă-n amintireZori limpezi în mine se-ațin, Iar toamna-i în mustul subțireîn nuci, și-n stacana cu vin!... VIII. CAND NOAPTEA COBOARĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2069 din 30 august 2016. autor: Lili Negulescu Coboară noaptea, cerul scânteiază De stele vesele și lucitoare... Suspina dulce o privighetoare Iar vocea omenească
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Poezii”.Ed. Carte Românească, 1982) Colindele sunt ninsorile de veacuri, care-mbracă dalb o țară, cu munți înalți păduri și lacuri din împărății stelare, când se scutură din ceruri, daruri pentru fiecare: „Fiecare pom îmbracă/ haină albă de hermină/ Iată nucii deveniră/ Catedrale de lumină.// Peste tot și peste toate/ peste albe îndepărtări/ Ochii Domnului Iisus/ trimit binecuvântări.” (Ilie Tudor, Iarna noastră-Întru Slava Celui Ce Este.Ed. PrintXpert, Craiova, 2007) Colindul, ca un mugure de gând celest se cerne peste apăsările
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
surugiu, care îl conduse cu trăsura până la o imensă clădire cu mai multe etaje. După ce coborî fu condus până la etajul 2 și apoi fu introdus într-un birou de dimensiuni mari, cu mobilă scumpă, unde, la o masă lungă, de nuc, înșiruiți unul lângă altul, îl așteptau cinci domni îmbrăcați în costume din cea mai fină stofă. În capul mesei omul nostru îl recunoscu pe omul de afaceri care îi propusese colaborarea. Afaceristul îi prezentă pe cei cinci domni ca fiind
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
floarea de tei, Prin râuri ce fug din munți spre coline Și-n lacrima blândă a ochilor mei. În clopote surde și-n cuiburi de cuc, Aleargă cu vântul o frunză de soc, O lasă uitării, pe-o creangă de nuc, Iar eu caut steaua ce-aduce noroc. Din ce a fost ieri, azi nimeni nu știe, La porți de granit doar gândul vorbește, Spre lumi paralele răspunsul învie, Iar Timpul rănit, în cuvânt, se oprește. Culeg dimineața din ramuri de
ULTIMUL ZIAR de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381163_a_382492]
-
undeva pe zare și pufăia îndelung. După câteva minute bune s-a întors spre noi, ne-a porivit printre lacrimi, apoi a plecat... A trecut timpul. Gura fântânii e astupată cu o pânză de păiajeni și multe frunze căzute din nucul de la uliță, ușa de la poarta de jos a căzut din balama, patul din camera mare e tot acolo... Gândurile mele se tem să întrebe; de ce, tată? Uneori derulez secvență cu secvență timpul în care eram copil. Țin pumnii încleștați și
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]
-
harul , de a face-n jur lumină.... VIII. ZIUA CRUCII..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015. A venit și toamna-n grabă, un septembrie de foc, Cei din parlament bat câmpii, iar țăranu-și bate nucii, Au venit și musulmanii, câte-o sută mii în bloc, A venit Sfânta Mărie va veni și Ziua Crucii. După zilele toride, ne îngheață-n vene spaima... Crucea ce-o purtăm pe umeri ni se pare tot mai grea, Avem
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
pe alții, ci poporul... trebuie să-l pupe-n rect. Să nu uite niciodată, că-i aproape ZIUA CRUCII. Citește mai mult A venit și toamna-n grabă, un septembrie de foc,Cei din parlament bat câmpii, iar țăranu-și bate nucii,Au venit și musulmanii, câte-o sută mii în bloc,A venit Sfânta Mărie va veni și Ziua Crucii.După zilele toride, ne îngheață-n vene spaima...Crucea ce-o purtăm pe umeri ni se pare tot mai grea,Avem
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
în zona de viață când ne sfârâiau călcâiele alergând după gândăcei să-i prindem și să-i facem avioane, când descântam gărgărițele cu dar de a prevesti viitorul fetelor, când ne jucam cu mielușeii și ascultam fascinați cucul din vârful nucului, numărând anii pe care îi avem de trăit. Lumina asta caldă ne trimite cu gândul la casa părintească sau cea a bunicilor peste care se împrăștia generoasă în oricare răsărit de soare în cântatul de ziuă al cocoșilor. Se strecoară
VIAȚA PRIN IUBIRE ȘI DĂRUIRE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381220_a_382549]
-
fluturi scurmă zarea, scrisori din meri le mângâie fierbinte, pe greul sloatei le-a tot plâns suflarea, aripi de înger adormind cuminte. Înțeapă-n suflet un bondar văzduhul, croindu-și drum prin ceata de albine, sub lujer de zambile doarme nucul, pe perne de mușchi și întomnare pline. Din pletele-i cernind a primăvară, dezleag-un pițigoi poveste-n lună, făcându-și din mesteacăn o vioară, și dintr-un fir de vânt arcuș pe-o strună. Furnici ursuze strâng pe lut ofrande
ODĂ PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381332_a_382661]
-
Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfanțului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere. La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. O
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici. Citește mai mult RUSALIILE - obiceiuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfanțului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Inviere.La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.O
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.... XXX. TRIMFUL LUI EMINESCU ÎN
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
zarea-n strai de aur o îmbracă, Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă. Un stol de grauri de pripas, Ca un penel stropind grăbit Un rest de tuș în el rămas, Pătează cerul în pepit. În nucul cel de-un leat cu veacul Se-oprește-o zburătoare pe furiș Și-n urma ei, de-a berbelecul, O nucă zornăie pe-acoperiș. O nouă toamnă-adaug iar La anotimpurile-mi grele, O altă filă-n calendar Foșnește-n degetele mele. Și
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
chindieși zarea-n strai de aur o îmbracă,Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă.Un stol de grauri de pripas,Ca un penel stropind grăbitUn rest de tuș în el rămas,Pătează cerul în pepit.În nucul cel de-un leat cu veaculSe-oprește-o zburătoare pe furișși-n urma ei, de-a berbelecul,O nucă zornăie pe-acoperiș.O nouă toamnă-adaug iarLa anotimpurile-mi grele,O altă filă-n calendarFoșnește-n degetele mele.Și-n toamna care mă cuprinde
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
PETREC PETALE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului acum se duc se duc mereu în spulber de nori peticite petale e vara întoamnei trecut la apus e vara cireșului sub nuc să te duc e doina suspinului corn la păscut din seri dimineți sărut petrecut e bocet dzmăț din ospăț petrece-mă tu din cununi cu răsfăț Referință Bibliografică: ACUM CÂND SE PETREC PETALE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ACUM CÂND SE PETREC PETALE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381444_a_382773]
-
oaste ahtiata, Unde stăpâna e chiar ea, nenorocirea. Pogoară-n vârf de nori acei, ce văd, Cum soarele apune și răsare, Și mântuiți prin hâr, cu harul se ( deleg) Ei înșiși, tot pe ei, unde se moare. Unde, în jertfă, nuci incandescenți, De- atât izvor de harică lumină, Mai înfloresc încă o dată, verzi, ... Citește mai mult Se scurg în palme clipele că anii,O zarva de netimp bate-n pendul,De toate relele, ce le-au dușmanii,În prorocie, imi tin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
oaste ahtiata,Unde stăpâna e chiar ea, nenorocirea.Pogoară-n vârf de nori acei, ce văd,Cum soarele apune și răsare,Si mântuiți prin hâr, cu harul se ( deleg)Ei înșiși, tot pe ei, unde se moare.Unde, în jertfă, nuci incandescenți,De- atât izvor de harică lumină,Măi înfloresc încă o dată, verzi,... XVIII. ARTISTA EMERITA A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINAȘTII DE ACTORI, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
sunt scrise în colaborare cu doamna Mihaela Victoria Ignat. I-a unit rigoarea și exigența, pentru a da viață unor creații atractive și de mare rezistență. Deși cărțile au apărut la o vârstă când mulți semeni se odihnesc la umbra nucului bătrân, sau chiar sub nuc, autorul-narator, Herman Victorov, face dovada unei deosebite prospețimi a minții hrănită din nevoia de a privi și a medita asupra înțelesurilor mari și adânci ale vieții, iar condeiului doamnei Mihaela Ignat, care a dat viață
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
doamna Mihaela Victoria Ignat. I-a unit rigoarea și exigența, pentru a da viață unor creații atractive și de mare rezistență. Deși cărțile au apărut la o vârstă când mulți semeni se odihnesc la umbra nucului bătrân, sau chiar sub nuc, autorul-narator, Herman Victorov, face dovada unei deosebite prospețimi a minții hrănită din nevoia de a privi și a medita asupra înțelesurilor mari și adânci ale vieții, iar condeiului doamnei Mihaela Ignat, care a dat viață ideilor prin cuvânt, o certă
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
cel mai mult eram în legea mea Când eram singură în toată curtea Atunci, c- un retorism fără de vină Țineam discursuri florii de sulfină Petuniilor, crăițelor, mușcatelor îmbujorate, Ori crinilor și trandafirilor cu-a lor flori catifelate Mă regăseam sub nuc și sub gutui tomnatic În care - și avea cuib curcanul singuratic Urmat îndeaproape de găinușe si cocoși De gâște și gânsaci gălăgioși, făloși Pe care- i secondam prin curte, ziua, Cercând să îi imit în timp ce umpleam piua Turnându- le din
MI-E SUFLETUL CAPTIV de DANIA BADEA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380840_a_382169]