2,656 matches
-
Veronica, 1881) ne putem întreba cînd a mai fost timp de marea prietenie? Paul Zarifopol care nu poate fi acuzat de antipatie față de Cragiale mărturisește că "nu rareori l-am auzit zicînd: Eminescu era un prost." La rîndul său, acesta nutrea ideea că doar o moarte nenorocită a asigurat succesul poeziilor ("lui Eminescu, care a dus o viață de pîrlit, îi plouă onorurile, elogiurile și busturile" Moftul român, 1893) pe care le parodia într-o manieră amintitoare de Rică Venturiano cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pentru ca în 1934 să producă în corespondența cu aceeași alăturări hilare de stiluri și atitudini: "Ma chere Marica [...]. Să cumpărați și două kilograme de pește, dar fără mațe și nu prea mic. [...] Te sărut." Jean Matheu jubilează în preajma lui Titulescu nutrind, din nou, iluzii ("...îi a plăcut că mă am adresat lui", unele persoane din anturaj "îi au vorbit de mine") dar se arată sever rezervat față de bilanțul domniei lui Carol Îngăduitorul: "Cei ce au atribuit lui Carol I un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
real, călăuzind lectura unor texte impregnate de umbre mitologice și istorice sau aflate din vechi cronici; Remember actualizează ultimul cuvînt rostit de un rege englez pe eșafod și se dedică unui misterios Aubrey de Vere a cărui personalitate disjunctă pare nutrită de fantezia unor la fel de misterioși pictori și prozatori ca Ruysdael, Mignard, von Dych, Cavalerul Lely, Barbey d'Aurevilly repere ale unui exotism exterior nutrit de experiențe limită; Craii de Curte-veche reconstituie un exotism interior aflat sub semnul nocturnului și al
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
englez pe eșafod și se dedică unui misterios Aubrey de Vere a cărui personalitate disjunctă pare nutrită de fantezia unor la fel de misterioși pictori și prozatori ca Ruysdael, Mignard, von Dych, Cavalerul Lely, Barbey d'Aurevilly repere ale unui exotism exterior nutrit de experiențe limită; Craii de Curte-veche reconstituie un exotism interior aflat sub semnul nocturnului și al vieților duble, deturnînd receptarea tragicului prin semnul carnavalesc al cunoscutei anecdote care constituie primum movens al viziunii romanești în care ne întîmpină galeria personajelor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
e definiția comună ce ar putea să se aplice deopotrivă lui Pascal și lui Voltaire, lui Rabelais și lui Boileau, lui Montesquieu și lui Hugo, lui Racine și lui Balzac?" în cazul celor doi Caragiale, perspectiva propusă de P. Constantinescu nutrindu-se și din perimetrul înrudirii biologice: În cultura noastră, unde este extrem de rară existența unei tradiții intelectuale între generațiile aceleiași familii, a număra patru înaintași actori, între care unii autori, culminînd în geniul lui Ion Luca, a evolua în abia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
eului creator, ci și ca protest personificat împotriva falsității creștinismului instituționalizat, precum corect notează Robert Ryan: "În Urizen, Blake a întrupat obiecția sa față de întreaga teologie a supunerii, a negarii de sine, a penitentei și a expierii pe care a nutrit-o creștinismul instituțional" (2003, p. 156). Sarcasmul (poate, involuntar) al lui Blake sugerează că, deși Urizen este rău, creștinismul, ca organizare formală, îl depășește. Rezultatul teribilului conflict dintre ego și eu este, dintr-o anumită perspectiva, cel putin surprinzător. Deși
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
moderns say but I say by Inspiration" (E: 616). Astfel, inspirația constituie însăși fundamentul oricărui act creator. Imaginea recurenta în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds este aceea că artistul rămâne o persoană posedata de afflatus, un entuziast nutrit de focul îndrăznelii estetice: "The Mân who on Examining his own Mind finds nothing of Inspiration ought not to dare to be an Artist he is a Fool. & a Cunning Knave suited to the Purposes of Evil Demons" (E: 647
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
este constituită de greșelile săvârșite de Milton în textul eposului Paradise Lost, războiul împotriva lui Satan, corupătorul artei vizionare, este regenerarea, iar reunificarea cu Ololon constituie regasirea armoniei. În fine, la nivel religios, criza este gelozia pe care Albion o nutrește față de Jerusalem, care este sortită să devină Mireasă Mielului, regenerarea este reprezentată de respingerea propriului egoism, iar redescoperirea armoniei este împlinirea Frăției Omenești în trupul spiritual al lui Christos. Prezenta sistematică a acestui scenariu întreit demonstrează, din nou, ca poezia
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
thirst he assayd to gather more / Lo three teriffic women at the verge of the bright flood / Who would not suffer him to approach. But drove him back with storms" (E: 344-345). Zeul rațiunii nu se desparte de cărțile sale, nutrind speranța inutilă că știința consemnata în scris îi va aduce salvarea în cele din urmă. Hrană intelectuală secretata de volume este însă otrăvitoare și persistentă, în contrast cu natura perisabila a materiei obișnuite, simbolizate de vesmintele roase de furia elementelor: "But still
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
proiectivă putem schița un model minim de program de acțiune în acest sens (dotare, instruire), iar în etapa acțiunii putem propune, pornind de la reglementările în vigoare, ce să se facă pentru a implementa programul respectiv. Urmând un asemenea demers, putem nutri speranța să convingem în cele mai multe din problemele pe care dorim să le rezolvăm. "Secretele" pregătirii și desfășurării conferințelor și întrunirilor Conferințele și întrunirile sunt esențiale pentru activitățile umane. Ne întâlnim cu alți oameni ca să învățăm, să schimbăm informații, să luăm
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu dungi albe, poartă doar pălărie neagră..." Pe cînd Cap de aur nu se integrează într-o viață socială obișnuită. Nu i se cunosc ascendenții, nu trăiește sub un acoperiș, nu a moștenit nimic; însuși locul nașterii sale e necunoscut. Nutrește o poftă sălbatică de aventură, de glorie, de putere: "Ce voi încerca? În ce mă voi arunca mai întîi?..." Cucerește puterea supremă prin forță, prin crimă, ucigînd împăratul, simbol al vechii ordini, e cel care dresează nemilos mulțimea, "această josnică
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este greu de înțeles ce relevanță pot avea conținutul cursurilor lor și direcția pe care o imprimă întrebărilor la examene pentru idealurile lui Arnold și Mill. Oricare ar fi retorica exersată în broșurile de prezentare, universitatea modernă nu pare a nutri cine știe ce interes de a le insufla studenților vreo deprindere emoțională sau etică, și cu atât mai puțin de a-i învăța să-și iubească aproapele și să lase lumea un loc mai bun decât l-au găsit". (de Botton, 2013
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu rezultate deosebite în activitatea de cercetare. GÂNDURI LA CEAS ANIVERSAR Mihai Cristea — personalitate marcantă a cercetării științifice agricole românești Îmi face o deosebită plăcere și sunt onorat să exprim sentimentele de caldă prietenie, respect și prețuire pe care le nutresc față de dr. Mihai Cristea, distins agronom român, creator de știință și valori materiale, fondator al băncii naționale de resurse vegetale. Mihai Cristea s-a născut la 30 iulie 1929 în localitatea Cucorăni, comuna Mihai Eminescu, localitate în care a revenit
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și al lui Dumnezeu însuși este nimicul"6? Asemenea unei umbre imposibil de înlăturat, nimicul a însoțit și preocupat dintotdeauna reflecția filosofică așa cum Mefisto a făcut cu Faust. "Spiritul care mereu neagă" se insinuează în gândurile ce însuflețesc mintea umană, nutrindu-se cu rațiunile negativității care i-au aparținut deja lui Anaximandru: [...] căci toate câte sunt Născute, vor pieri, pe drept cuvânt. Să nu fi fost nimic, era mai bine7. Nici filozofia nu se poate sustrage gândirii nimicului dacă este adevărat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ca problemă și concept, în secolul al XIX-lea și mai ales în al XX-lea. Investigațiile noastre se alătură altor studii 10 care dezvoltă o expunere anterioară 11, având ca fir călăuzitor istoria conceptului și a problemei. În raport cu nihilismul nutrim aceeași convingere care este valabilă pentru toate adevăratele probleme filozofice: acestea nu au soluție, ci istorie. Capitolul 2 Turgheniev și paternitatea sa presupusă Pentru a îndrepta un defect, omul preferă calității antagoniste defectul său simetric. Într-o reconstrucție istorică a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
literare decât desfășurat și expus în liniile ample și riguroase ale raționamentului filozofic. Dar tocmai în acest fel vin la lumină într-un mod aproape orbitor disperarea și, alături de aceasta, luciditatea care o susțin, melancolia și înverșunarea din care se nutrește, impietatea care îl atrage către fosforescența răului și în același timp devoțiunea cu care Cioran se avântă către acea "versiune mai pură a lui Dumnezeu" care este pentru el Nimicul. În limitele acestui scenariu se situează apoi o altă figură
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
contemporan și asupra proceselor de secularizare și neutralizare care l-au provocat. O cercetare care apare cu atât mai lipsită de iluzii și prejudecăți cu cât este mai înverșunată aversiunea pe care Schmitt, în numele unei profesiuni de credință catolico-gnostice, o nutrește față de efectele devastatoare ale secularizării. Cum se întâmplă adesea în cazul unor gânditori care fac să vibreze forța elementarului, Schmitt a fost extrem de discutat, iar tezele sale au format obiectul unor controverse exacerbate. Pentru unii, el a întruchipat un decizionism
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a tehnicii, s-au contopit în mod latent 214. În această situație, singurul criteriu practicabil pentru o individuare a "Politicului" rămâne nuda și cruda opoziție dintre "prieten și inamic", unde prin inamic nu se înțelege un inimicus, așadar cel care nutrește sentimente ostile pe plan personal, nici un rivalis, sau concurent, nici un adversarius, cu alte cuvinte adversarul în general, ci hostis, inamicul "patriei", inamicul public, politic, cel care este pur și simplu "altul" și care în alteritatea sa ireductibilă cere să fie
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și prietenia ca fiind o vocație a lui Ion Creangă, luând în vedere perspectiva ciceroniană asupra acestui sentiment. E limpede că Ion Creangă a fost... Prietenul, toată viața sa. Având în vedere calitățile sale deosebite și sufletul mare, doar cine nutrea gânduri necurate prin firea sa ar fi putut spune că Ion Creangă nu „prietenește” cu cei din jurul său. Prieteni de circumstanță, fără afinități sufletești, fără nevoile destăinuirii a avut destui Creangă: în satul natal, la școlile pe care le-a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
privit drept motiv de raportare și apreciere a binelui; p. 127, r. 3 4: „Fugi de-acolo, vină-ncoace! Șezi binișor, nu mi da pace!” indecizie și prefacere naivă a îndrăgostiților, care nu recunosc pe față sentimentele pe care le nutresc unul față de celălalt; r. 13 14: „De-ar ști omul ce-ar păți, Dinainte s-ar păzi!” mereu situațiile neprevăzute iau prin surprindere oamenii, care ar fi preferat să le știe dinainte pentru a-și pregăti strategia de acțiune; lipsa
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cărui naivitate a fost folosită pentru înșelarea acestuia; condamnare ironică a firii prea slabe, prin asumarea consecințelor acesteia. VERSURI ORIGINALE PĂSĂRICA ÎN TIMPUL IERNII p. 71, r. 14 17 : „Dumnezeu care-a făcut-o Pe dânsa ca și pe noi O nutrește ș o-ncălzește El o scapă din nevoi!” paternitatea divină atribuită animalelor, ca și omului, asigură acestora implicit o existență minimală. NU LUCREZI, N-AI CE MÂNCA p. 72, r. 2 3 : „Ar fi un mare păcat Omul leneș de-
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
apărea în cale. IEZUITISMUL ÎN ROMÂNIA p. 96, r. 4 6 : „Societatea omenească n-a avut niciodată mai mari adversari, dușmani mai neîmpăcați decât acești monștri”augumentarea unei stări de fapt ce subliniază ura față de iezuiți, ură pe care o nutrește emițătorul acestei replici; p. 97, r. 7 8 : „grație forței noastre naționale, am scăpat de acești oaspeți urâcioși” unitatea națională dă oamenilor forța de a lupta împotriva invaziilor de orice natură; r. 24 25 : „Așa e țara noastră...e bună
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cel pe care-l bănuiește lacom. el oferă toate exemplele și în același timp intimitatea relațiilor care îl pun în față cu un singur copil; este un singur și de neînlocuit exemplu. El poate să adopte această atitudine numai pentru că nutrește față de elevii săi cea mai deplină dragoste, plămădită din abnegație și uitare de sine“ (M. Merchand apud S. Marcus, 1999, p. 117). III.5.4. Formarea autonomiei elevului prin sistemul de recompense și pedepse I. Dafinoiu (1999) în subcapitolul consacrat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ÎNTRE PERSPECTIVA PĂRINȚILOR ȘI CEA A PROFESORILOR*) RELAȚIILE ȘCOALĂ-FAMILIE Așteptările părinților și sprijinul acordat copiilor Interviurile cu părinții au început cu punerea unor întrebări de mare interes pentru subiecți. Ei au fost rugați să relateze despre speranțele pe care le nutresc pentru copiii lor și să arate ce fac pentru a-i ajuta să le realizeze. Problemele solicitate, extrem de familiare, i-au motivat să vorbească în detaliu despre ele, răspunsurile fiind bogate în amănunte. Rețeaua semantică 3.1 vizualizează rezultatele analizei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în trecutul istoric și cultural propriu pe cele mai variate căi de la proza de ficțiune și filmul SF la istoriografia de inspirație științifică și la speculațiile de filosofia istoriei. În Temps et récit, lucrare din a cărei reziduuri se va nutri și Soi même ..., Ricoeur trece în revistă tripticul Același-Altul-Analogul care organizează și mijlocește metacategorial raportul istoricului cu realitatea trecutului. Atunci când paseitatea trecutului este gândită sub semnul lui Același, se urmărește, potrivit formulei lui Collingwood, o reflectare (reenactment) a experienței trecute
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]