3,019 matches
-
ale domniei sale: "luptător pentru apărarea creștinătății, ctitor de numeroase biserici și mănăstiri, marele domn a fost declarat sfânt de Biserica Ortodoxă Română"61. Acestea au fost, de altfel, și rațiunile canonizării domnitorului, în 1992. Aparent, se revenea la o străveche obișnuință, căci unii contemporani l-au numit, la scurt timp după moartea sa, "cel Sfânt". Din cronici reiese că au existat însă alte motivații pentru această pioasă formulă, în primul rând spaimele celor rămași dintr-o dată "fără apărătură" și fără garanția
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-a adăugat, în plus, calitatea de sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Portretul a devenit, la propriu, icoană. Unicitatea mănăstirii Voroneț a fost încă o dată supralicitată, prin calitatea sa de "ctitorie a sfântului"162. Manualele nu fac decât să confirme obișnuințele epocii. Ofensiva comemorativă dedicată celor cinci secole de la moartea sa nu a motivat doar actorii seculari, cu interesele lor lumești, ci și slujitorii bisericii. La Borzești, de exemplu, pictarea ctitoriei sale din 1494, a prilejuit consacrarea unui adevărat ciclu hagiografic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o evidentă încredere în atemporalitatea valorilor și a informației interbelice. "Făurirea statului național..." redevenea, pentru scurt timp, ceea ce știau bunicii despre "Ferdinand I și războiul pentru unitate națională"46. Un singur an a fost însă suficient pentru a demonstra forța obișnuinței și rezistența fostului regim comunist la culpabilizare. Pentru că nu se întrevedea posibilitatea redactării unei alte istorii până la deschiderea următorului an școlar, s-a declarat stare de "tranziție"; ceea ce a permis asumarea oficială a unei anume familiarități cu manualele inculpate, pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manuale li se răspundea că lipsurile reflectau fidel starea istoriografiei, nepreocupată până atunci de subiecte precum viața cotidiană, istoria minorităților, istoria copilăriei etc. Dincolo de adevărul acestor obiecții, rămâne însă destul de vizibilă complicitatea autorilor cu vechea ierarhie a subiectelor, care confirmă obișnuințele publicului larg. Lecțiile despre istoria perioadei comuniste conțin, după cum am văzut, un amestec foarte complicat de adevăruri concurente, dintre care multe se împart mai curând după percepția estică (fostă socialistă) sau vestică (anticomunistă), decât după criteriul "vechimii" sau al "noutății
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
naționale se definesc, de regulă, de o manieră conflictuală, tradusă prin neîncetate dispute teritoriale 120. Nici propaganda făcută "frăției socialiste" nu a putut depăși acest impediment, care a revenit în forță după prăbușirea blocului comunist. Nu trebuie să ignorăm nici obișnuința legitimării internaționale a esticilor prin raportarea directă și antitetică la țările occidentale, de parcă vecinii nu ar fi existat 121. Și acest element a fost preluat de propaganda fiecărui regim comunist din zonă fiind exacerbat, în timp, de competiția cu lumea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Today and Tomorrow..., p. 51. Frecvența invocării copiilor în astfel de situații a devenit abuzivă în discursul istoric și pedagogic de tip sovietic, preluat de toate țările socialiste. Pe măsura apropierii de perioadele mai recente, vocația lor eroică devenea deja obișnuință. Cel de-al treilea volum al povestirilor lui Almaș, dedicat istoriei "celei noi", de după 1918 și, mai ales, socialismului, era efectiv dominat de chipurile potențialilor cititori, copiii participanți exemplari la toate marile și micile eroisme ale vremii. Povestirea era tot
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
scăderea tonicității musculaturii intestinale (constipația atonă); prin contractura musculaturii (constipație spastică). Astfel, pot apărea cefaleea, indispoziție, lipsa de apetit, astenie, efectul unor boli psihice (nevroze) de cele mai multe ori. Ceaiuri: Cortex Frangulae (coajă de crușin). Este principala plantă laxativă. Nu dă obișnuință. Este foarte bună și în constipațiile cronice. Se folosește coaja uscată, de cel puțin un an vechime. Se administrează ca decoct, cu o lingură coajă opărită, la o cană de apă fierbinte. Se lasă în repaus o jumătate de oră
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
se tot făcea, în perioada interbelică, încă din romanele lui Liviu Rebreanu, pentru a nu mai vorbi de Camil Petrescu, Hortensia Papadat- Bengescu ori Anton Holban. Deghizat în justițiar, naratorul face o "patetică" dreptate unui personaj marginalizat, căzut pradă prizonieratului obișnuinței, ca în piesele de teatru ale lui Ibsen: "Uitându-și cu totul sacrele îndatoriri de tată și de soț, Stamate începu să-și taie în fiecare noapte, cu foarfeca, legăturile ce-l țineau atașat de țăruș și, spre a putea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și începutul secolului al XIX-lea, toate componentele etnice ar fi pariat doar pe propria identitate, astăzi, în locul acelui extraordinar "melting pot" am fi avut un conglomerat de naționalități diferite permanent în conflict. Se vor naște copii româno-italieni sau italo-români. Obișnuințele noastre, tradițiile noastre, bucătăria noastră se vor schimba (deja în creșe se pune problema meniurilor etnice, chiar dacă sunt încă respinse cu înverșunare de politicienii de dreapta). În fine, dacă românii vor dori să fie "noi cetățeni" italieni ai anilor 2000
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mă apucase deja, gata să mă strivească 136. Impactul trecerii dintr-o lume a recluziunii în alta nu este la fel de mare precum în cazul intrării din lumea liberă într-o lume carcerală, dar dificultatea vine din părăsirea universului propriu de obișnuințe. În orice spațiu, omul reușește să-și facă o viață ordonată, așezată; plecarea spre un spațiu necunoscut îi risipește deținutului bruma de lucruri adunate și îl smulge din locul devenit oarecum "al său". Când se întorc seara în lagăr, de la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
suferința, însă lagărul se dovedește cel mai crunt spațiu al detenției, o lume stranie, dar, pentru cineva care o cunoaște nemijlocit, mai reală chiar decât lumea "obișnuită". În raport cu lumea din afară, aici totul se redimensionează. Lucruri simple, care au devenit obișnuințe pentru omul liber, dobândesc altă valoare aici. În nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici, imaginea lagărului este alcătuită din detalii semnificative (de pildă, a deține două perechi de încălțăminte potrivite pentru anotimpuri diferite devine un lux nepermis). Atenția
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fortificarea spiritului, era prezentă chiar și în cultele misterelor și în filozofia stoică. În teologia creștină, conceptul de miles Dei sau miles Christi asuma o valoare complet nouă în fața culturii păgâne: caracteristica acestuia nu era doar lupta spirituală ori simpla obișnuință ascetică pentru atingerea unei glorificări escatologice. În acest concept, se regăsea voința de afirmare a libertății și a conștiinței proprii. 2.2.4. Tertulian Personalitate de natură pasională și contrară oricărui tip de compromis, Tertulian (155-230), unul dintre primii scriitori
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
agresivitate, nervozitate la Încercările educative. Pentru ca asemenea acte de comportament să nu conducă spre o viitoare delincvență se impune intensificarea preocupării tuturor factorilor responsabili: familie, școală, comunitate locală, biserică, poliție etc. pentru a forma la elevi noțiuni, judecăți, sentimente și obișnuințe morale autentice, care să se concretizeze Într-o conduită exemplară. Școala și familia sunt cei doi piloni de rezistență ai educației, iar Între aceștia și mediul extrașcolar pendulează copilul, obiect și subiect al educației. Colaborarea școlii cu familia trebuie să
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
educatorii se preocupă nu numai de suma cunoștințelor pe care și le Însușește elevul, ci și de atitudinea lui față de munca școlară, dacă elevul Își pregătește temele din proprie inițiativă În baza unor deprinderi de muncă bine consolidate și a obișnuinței de a munci sistematic, se poate afirma cu certitudine că munca educativă a școlii și a familiei a fost Încununată cu succes. VI. Factori psihopedagogici de ordin școlar ce influiențează fenomenele de inadaptare Mediul școlar poate prezenta uneori influențe psihopedagogice
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
formeze la copilul deficient un registru comportamental adecvat care să permită adaptarea și integrarea sa socială printr-o experiență comună de învățare alături de copiii normali; 3) să asigure legături cu faptele reale din viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind activitățile de utilitate practică și de timp liber; 4) să dezvolte capacitățile necesare pentru rezolvarea independentă (în limitele permise de gradul de deficiență) a problemelor de viață, autocontrolul în situații dificile și practicarea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
sau strănutăm, obligatoriu ne acoperim gura cu batistă. Dacă avem o problemă, ne simțim rău sau dorim să mergem la toaletă, ridicăm mâna și cerem permisiunea profesorului să ne dea voie pentru a ieși câteva minute. A nu se face obișnuință dintr-o necesitate! 2. În pauză? Să nu uităm că ne aflăm la școală. Păstrăm curățenia și evităm să producem vreo stricăciune: nu spargem geamurile, nu scriem pereții, nu scrijelim mobilierul sau pereții, nu deteriorăm perdelele. Nu ne încăierăm, nu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
comportamentelor, doctrina religioasă, concepția acestei confesiuni în ceea ce privește raportul între Dumnezeu și oameni. Se presupune că cei care asistă sunt "credincioși și practicanți", dar care este atașamentul lor la valoarea numită "religie"? Este religia valoarea lor structurantă, sunt ei prezenți din obișnuință, la presiunea controlului social sau din cu totul alt motiv? Trebuie interpretat. Să luăm alt exemplu. Biografii îl descriu pe Joseph Fouché în unanimitate drept o ființă amorală, abilă, perfidă și intrigantă. A fost partizanul Convenției, mai întâi ca girondin
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
elimine însingurarea și toate suferințele. Dumnezeu și omul sunt disociați. Omul are din ce în ce mai puțină nevoie de Dincolo pentru a explica universul, pentru a trăi în univers, pentru a-și găsi fericirea. Societatea devine seculară: religia îi reglează din ce în ce mai puțin ritmurile, obișnuințele, sărbătorile, spațiul public. Pe al doilea loc menționăm autoritatea (B. 2.), deoarece constituie valoarea în numele căreia expansiunea noilor valori este blocată. Fie că este vorba de autoritatea în cadrul Statului, în familie, la școală, la muncă, ea este cunoscută ca opresivă, alienantă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cu mișcarea pașilor și cea a brațelor. Pentru a înțelege aceste mișcări este nevoie de multe ore de repetiție, multe ore muncă și o voință deosebită pentru a nu interveni plictiseala. Dacă aceste mișcări sunt executate zilnic pot deveni o obișnuință sau chiar o pasiune ceea ce nu este un factor negativ în viața unui om. Dezvoltă capacitatea fizică,mobilitatea, tonifiază musculatura,și dezvoltă fiecare grupă musculară în parte; aceste fenomene care se întâlnesc rar la un om de rând sunt un
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
povară copilului și nici nu poate crește În locul lui. Adultul nu trebuie să facă niciodată pentru copil ceea ce el poate să facă singur. Cand acționăm făcând ceva În locul copilului Îi furăm acestuia posibilitatea de a Învăța. „Noi, ca adulți, din obișnuință, servim copiii; și acesta nu este numai un act de servilism În fața lor ci este chiar periculos; că o tendință de sufocare a activității utile și spontane pe care o desfășoară copiii. Noi, ca adulți, nu ne oprim să ne
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Ea a numit aceste stadii „perioade senzitive”: -de la naștere la șase ani—„timp de transformări” când copilul are o minte absorbanta; -de la șase la doisprezece ani—acum Începe să Înțeleagă lumea; este o perioadă de pace și de obișnuințe când copilul explorează prin folosirea imaginației; -de la doisprezece la optsprezece ani—o perioadă de mari transformări când copilul trebuie să facă față multor dificultăți și caracterul sau se definește clar; -de la optsprezece la douăzeci și patru de ani— perioadă În
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
și șase ani este, În mod particular, importanța În dezvoltarea caracterului. Copiii mici au o mare nevoie de posibilități nelimitate de observare, de mișcare, de explorare. Oferind copiilor un mediu pregătit putem să-i Învățăm autodisciplina, automotivarea, munca devenind o obișnuință pozitivă și, cel mai important, copilul Își va dezvolta stima față de sine. Educația Înseamnă să Înveți copilul să gândească și să acționeze În mod independent, Într-o manieră responsabilă. „Un copil trebuie să-și facă muncă de unul singur și
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
povară copilului și nici nu poate crește În locul lui.” Adultul nu trebuie să facă niciodată pentru copil ceea ce el poate să facă singur. Cand acționăm făcând ceva În locul copilului Îi furăm acestuia posibilitatea de a Învăța. „Noi, ca adulți, din obișnuință, servim copiii; și acesta nu este numai un act de servilism În fața lor ci este chiar periculos; că o tendință de sufocare a activității utile și spontane pe care o desfășoară copiii. Noi, ca adulți, nu ne oprim să ne
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
făraș, cârpe, găleată și burete. Metodă Montessori pune accentul pe „a Învăța să Înveți”. Un mediu pregătit oferă copilului mic posibilități nelimitate să experimenteze situați care ajută la autoînvățare. O clasă Montessori desfășoară: -activități din viața practică, care Învață copilul obișnuințele pozitive despre munca; -activități senzoriale, care Încurajează dezvoltarea conceptualizării și aptitudinilor de a observa; -limbaj, care Încurajează aptitudinile de vorbire; matematică, care Învață gândirea creativă și simbolică. 5. Conceptul de libertate Dr. Montessori a accentuat importantă conceptului de libertate. Ea
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Întreba cu voce joasă „Pot să te ajut?”. 7) Să recunoască nevoia copilului de mișcare fizică— activitatea fizică intensifica abilitatea de concentrare a copilului. 8) Să stabilească rutine— În sensul de a se simți În siguranță; rutină Înseamnă prezența unor obișnuințe făcute cu gândul la nevoia de ordine și siguranța a copilului. 9) Să conducă prin exemplu—educatorul demonstrează regulile clasei prin comportamentul lui, stabilește standardele clasei și apoi, cu bunăvoință, ghidează copiii În a le respecta. 10) Să arate respect
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]