56,980 matches
-
din America până în Australia, ziua de Sfanțul Valentin este marcată de diverse tradiții care în esență exprimă același lucru: modul în care două persoane dragi își arată iubirea una față de cealaltă. Nu este de mirare, astfel, ca cele mai multe din aceste obiceiuri înseamnă cadouri schimbate de îndrăgostiți, dulciuri și mai ales flori oferite de Sfanțul Valentin În Danemarca există obiceiul că tinerii să își trimită flori albe presate, dar și un obicei că tânărul îndrăgostit să trimită alesei inimii lui o scrisoare
De Sfantul Valentin, florile sunt cel mai apreciat semn de iubire by http://www.zilesinopti.ro/articole/6445/de-sfantul-valentin-florile-sunt-cel-mai-apreciat-semn-de-iubire [Corola-blog/BlogPost/98872_a_100164]
-
lucru: modul în care două persoane dragi își arată iubirea una față de cealaltă. Nu este de mirare, astfel, ca cele mai multe din aceste obiceiuri înseamnă cadouri schimbate de îndrăgostiți, dulciuri și mai ales flori oferite de Sfanțul Valentin În Danemarca există obiceiul că tinerii să își trimită flori albe presate, dar și un obicei că tânărul îndrăgostit să trimită alesei inimii lui o scrisoare specială numită gaekkebrev pe care o semnează cu un numar de puncte egal cu număr literelor din numele
De Sfantul Valentin, florile sunt cel mai apreciat semn de iubire by http://www.zilesinopti.ro/articole/6445/de-sfantul-valentin-florile-sunt-cel-mai-apreciat-semn-de-iubire [Corola-blog/BlogPost/98872_a_100164]
-
cealaltă. Nu este de mirare, astfel, ca cele mai multe din aceste obiceiuri înseamnă cadouri schimbate de îndrăgostiți, dulciuri și mai ales flori oferite de Sfanțul Valentin În Danemarca există obiceiul că tinerii să își trimită flori albe presate, dar și un obicei că tânărul îndrăgostit să trimită alesei inimii lui o scrisoare specială numită gaekkebrev pe care o semnează cu un numar de puncte egal cu număr literelor din numele lui. Dacă față ghicește numele celui ce i-a trimis această scrisoare
De Sfantul Valentin, florile sunt cel mai apreciat semn de iubire by http://www.zilesinopti.ro/articole/6445/de-sfantul-valentin-florile-sunt-cel-mai-apreciat-semn-de-iubire [Corola-blog/BlogPost/98872_a_100164]
-
cultura românească așa cum este Dragobetele, modul in care românii privesc și marchează 14 februarie este mai degrabă influențat de ceea ce vedem la televizor sau citim din presa că se întâmplă în alte țări. Totuși, cadourile dulci și florile devin un obicei important de Sfanțul Valentin, zi care deschide apetitul pentru primăvara, pentru flori, pentru cadouri făcute persoanei dragi. Pentru a fi cât mai pregătit pentru această zi este bine să te gândești din timp ce ai dori să îi oferi persoanei
De Sfantul Valentin, florile sunt cel mai apreciat semn de iubire by http://www.zilesinopti.ro/articole/6445/de-sfantul-valentin-florile-sunt-cel-mai-apreciat-semn-de-iubire [Corola-blog/BlogPost/98872_a_100164]
-
moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu și legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam de neamul meu n-a avut obiceiul ăsta !”. Și cum termină el vorba, se-auzi din senin, întâi mai încet, apoi din ce în ce mai tare urletul sirenelor. Iar fac ăștia exerciții de alarmă !” - își dădu cu părerea Praporică. Mie parcă mi s-a înfipt un cuțit în inimă...și
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433226091.html [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
de plasă prin satele românești, Vasile Voiculescu și-a exercitat profesiunea cu o adevărată abnegație samariteană. Umblând prin aceste sate, el a avut prilejul să-și satisfacă o curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creații artistice, riturile, superstițiile, vrăjile, descântecele și leacurile populare. Feciorul lui Costache Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
alei și-n bloc? - Uiți că se pune iarbă la pragul casei în zi de Paște? - Așa e! - Se iau și ele o mână și se pune pe preș la intrarea în apartament. - Știu asta.Și la noi este același obicei, cu toate că eu provin din zona de câmpie iar tu, de la deal. - Ei! Unii locatari au luat parcă parcele cât cârămizile cu iarbă cu tot și au pus la uși, dar Ilie de la opt a întrecut tot blocul!... - Cum așa? - La
COPACUL DIN BLOC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1472043981.html [Corola-blog/BlogPost/362797_a_364126]
-
populația municipiului., la ea participând colegele noastre: FEIERDAN VIORICA, ANY VANDA, VIORICA SUTU, CLAUDIA VODĂ, MIRCEA DORIN ISTRATE. *Remarcăm și ativitatea de culegere de folclor din zona Mureșului superior, precum și cea de menținere, prin diferite activitîăți culturale, a datinilor și obiceiurilor laice și creștine, promovate de colegii noștri: ILIE FRANDEȘ, IOAN TORPAN, IOAN BÂNDILĂ, IOAN BACIU, toți din zona Reghinului. *MUGUREL PUȘCAS, împreună cu scriitorul LUCIAN DUMBRAVĂ, în prezent rezident în Portugalia, au realiat un CD. cu videoclipuri, în care Lucian Dumbravă
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL FILIALEI MUREȘ A LIGII SCRIITORILOR, SEMNAT DE RAȘCU MIHAELA ȘI MIRCEA DORIN ISTRATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1482151676.html [Corola-blog/BlogPost/370691_a_372020]
-
urgență pentru condiții arctice, echipament care ne va însoți tot timpul șederii noastre acolo. Prudhoe Bay Alaska are însă un farmec în plus, adus de oamenii veniți aici, majoritatea lucrători temporary. Turiștii sunt în număr foarte mic în timpul anului, de obicei aflați doar în expediții legate de evoluția ecosistemelor locale influențate de încălzirea globală și activitățile oamenilor în zonă. Zilele trec câteodată repede, alteori parcă au încremenit într-un timp încăpățânat. Iarnă, din pricina temperaturilor scăzute și a vântului intens, oamenii sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/corespondenta-din-alaska/ [Corola-blog/BlogPost/94295_a_95587]
-
Se dusese cu tuțu astă vară prin iunie la vâltoarea de la Dunăre. Cât a spălat tuțu caii, el a făcut o inspecție cu briceagul. Când l-a văzut tuțu cu ditamai nuiaua, a început să-l înjure cum îi era obiceiul : -Tămâia mă-tii de teleleu! Eu te-am luat să m-ajuți și tu umbli cranga prin pădure! Ce-ți trebuie, nuia de alun? Vrei să te faci fântânar? Ei, lasă că tot n-aveam eu cu ce să te
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
un bufet cu mese scâlciate, scaune șchioape, obosite de prea multă folosință, cu multă mizerie. La aceste localuri, dacă le putem spune așa, paharele erau întotdeauna din plastic fiindcă rezistau multelor trântituri sau dintr-o sticlă groasă care proveneau de obicei din borcane de muștar sau dintr-o sticlă groasă care se ciobeau mai greu și mai rar erau din sticlă subțire. Aici la ieșirea din șut, minerii se opreau pentru trage dușca de rachiu alb sau alte băuturi spirtoase neapărat
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Minerii_sau_fe_ele_negre.html [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
însă toți îi ziceau ,,Mârtan’’. Ajunși la frontul de lucru, după ce am mers prin galeria întunecoasă luminași fiind doar de lampa cu carbid, am urcat câteva scări de lemn până în abataj de unde trebuia să extragem minereul. Echipa era formată de obicei din trei persoane, un miner care era șeful de echipă, un ajutor miner și un vagonetar adică un muncitor necalificat. Noi ucenicii am fost trimiși să completăm această formație pentru a se scoate ceva minereu în plus. Echipamentul nostru de
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Minerii_sau_fe_ele_negre.html [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
Autorului Tu, neștiut și Mare Creator, cu ce te mai ocupi în zilele de lucru când omenirea orbecăie prin labirintul istoriilor, (vai! ce istorii...) inventate cu sabia și moartea celor ce ți-au scris un poem? Mai trimiți, ( ca de obicei), diminețile în calea visătorilor? Mai dăruiești câmpuri minate, ( acoperite cu cele mai gingașe flori), pentru cei care n-au aflat că viața este doar o simplă răzbunare, pulverizare de lacrimi și temple în liniștea neiertătorelor flăcări? Slavă ție, cântăreț al
UN TIMP AL NEGĂRII... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_timp_al_negarii_valentina_becart_1386264071.html [Corola-blog/BlogPost/362504_a_363833]
-
prindeam pește. O prietenă îmi trimisese un volum de versuri și îmi ceruse părerea despre cartea ei. Am luat în rucsac și acea carte și până seara aveam să o citesc făcând notări chiar pe pagini, cum îmi este un obicei nu tocmai elegant pentru acea carte. Acea prietenă era la al doilea volum propriu de versuri și se distingeau ideile si mesajele poetice. Era o poezie plină de lumină și cu credință în Dumnezeu, cel care ne veghează în permanent
GARĂ PENTRU UNUL de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1485099866.html [Corola-blog/BlogPost/359440_a_360769]
-
între decizie conștientă și indecizie Satul s-a dezvoltat ca o frământare socială a sinelui(1) comunității, ca un tot unitar în care membrii acestuia se nășteau, se formau și se desăvârșeau ca lume stăpânită de datini, cu timpul de obiceiuri, și se îndemnau crezării existențiale a cercului: Dacă în elaborarea unui portret - robot pe măsură (pe măsura proiectului politic care l-a suscitat) similitudinea este reținută dintr-un punct de vedere vertical pentru a întemeia ancestralitatea, dimpotrivă, în sincronie, spațiul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
l-a spus trebuie să se cunoască că e pornit din inimă. Cuvântul are un rol bine desemnat în conștiința exprimării valorilor la țăranul agresat de toate activitățile dure ale întreținerii sale existențiale, definit elevat ca un concept exprimativ ”... în obiceiurile populare Suport lemn, formă circulară într-o formulare proprie - întrucât în literatura etnologică tema este inedită - ca model organizat al comportamentului la o anumită poziție a individului într-un ansamblu interacțional, socialmente instituit, vehiculând un cumul de limbaje care servesc
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
și pe afinități a mai adus însă și unele tranziții. Maturizarea unor copii care și-au trăit adolescența în perioada de dinainte de 1989 am constatat că s-a făcut cu frumusețe parcă neîncadrându-se în societatea românească contemporană. Așa cum este obiceiul fiecare din cei prezenți s-au ridicat din bănci cu timiditate și și-au făcut un scurt curriculum vitae. Pentru mine a fost o mare bucurie să văd oameni peste care anii au trecut, lăsănd și păstrând aceeași frumusețe interioară
ÎNTÂLNIRI de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalniri_daniela_lacramioara_capota_1357375598.html [Corola-blog/BlogPost/342325_a_343654]
-
Ce vă arde? Fu rândul comisarului să rămână perplex de data asta. Nu-i venea să creadă că Bogdan avusese curaj să-l înfrunte în felul acela. Dar nu simți nevoia să-l repeadă în acel moment, cum făcea de obicei, când cineva îndrăznea să-l înfrunte sau să-l sfideze. Îl privi atent, după care întoarse capul, fără să-i răspundă nimic. Atunci Bogdan continuă: - Haideți, spuneți-mi de ce vreți să vă îmbătați? Chiar așa de tare arde focul, domn
RĂPIREA (8) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1453065446.html [Corola-blog/BlogPost/373729_a_375058]
-
a apărut și el alături de zeci de alți tineri, cu troleibuzele sau cu camioanele pline cu manifestanți, în fața gării. Cine a organizat ad-hoc acest transport al maselor de manifestanți? De unde au luat camioanele și, de asemenea, steagurile și lozincile? De obicei, în asemenea împrejurări spontane, fiecare este pe cont propriu. Dar de data aceasta, se vedea că „spontaneitatea” era bine regizată. Peste tot era agitație mare, gălăgie, fluierături și se strigau sloganuri anti-comuniste și anti-Ceaușescu. Un ofițer superior de marină a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400867577.html [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
nații care deținuseră odată monopolul acestor calități erau de multă vreme sub ape. Dar, nici acestea nu erau acum, gândurile ce-l chinuiau pe domnul Swordfisch care, chiar așa îngrijorat cum era, s-a oprit totuși o clipă, ca de obicei, pentru a admira impunătorul sediu al companiei, propria sa creație, realizată conform viziunii sale universaliste. Clădirea era cea mai înaltă de pe continent, avea trei etaje construite din materiale ecologice, respectiv chirpici și, prin subtile mesaje imagistice, proslăvea numele și gloria
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Racirea_globala_mihai_batog_bujenita_1385136569.html [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
de Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Acest fapt te îmbie să o citești cu plăcere. Cred că împreună cu U.Z.P.R.-ul am făcut un lucru bun, de calitate, așa cum nădăjduiesc să se întâmple în viitoare colaborări programate” - a spus Doina Rizea. Cum se întâmplă de obicei, la încheierea unor lansări de carte, autorul a acordat numeroase autografe. Foreportaj de Cristina Roncea Nichitus și Mădălina Corina Diaconu
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) by http://uzp.org.ro/premiile-uzpr-eminescu-ziaristul-i/ [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
2014, în Movila Miresii, județul Brăila, culorile au prins viață, deoarece Școala Gimnazială din localitatea respectivă a organizat cea de-a VI-a ediție a concursului județean de pictură, Culorile Bărăganului. Tema concursului a fost culorile Bărăganului în tradițiile și obiceiurile românești, iar obiectivul general a vizat stimularea tinerelor talente care pot transmite prin culoare, gânduri și sentimente ce valorizează tradițiile poporului român. Comisia de organizare a acestui concurs a fost alcătuită din: director- prof. Mirela Brezuică, director adj.- prof Mirela
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BARĂGANULUI EDIŢIA A VI-A, 2013-2014 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1400877791.html [Corola-blog/BlogPost/346911_a_348240]
-
prof. Florica Munteanu, prof. Ioana Ciocârlan și prof. Vasilica Neacșu. Concursul s-a adresat elevilor claselor primare din mediul rural, din județul Brăila, iar proba de concurs a constat în realizarea unei lucrări cu tema: ,,Culorile Bărăganului în tradițiile și obiceiurile românești”. Desfășurat pe două secțiuni: secțiunea I s-a adresat elevilor claselor: Pregătitoare, I și a II-a, iar secțiunea a- II-a, elevilor din clasele a III-a și a IV. Obiectivele concursului au urmărit să dezvolte la elevi
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BARĂGANULUI EDIŢIA A VI-A, 2013-2014 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1400877791.html [Corola-blog/BlogPost/346911_a_348240]
-
prezentat tema fiecărei secțiuni, elevii din clasele I, a - II și Pregătitoare urmând să reprezinte în desenele lor un vas decorat cu linii și puncte, iar participanții la secțiunea a II-a, urmând să surprindă în picturile lor unul din obiceiurile tradiționale românești, specifice zonei Bărăganului. Juriul concursului a avut următoarea componență: președinte - prof. Hugo Mărăcineanu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici Români, prof. Ecaterina Bonciu, prof. Mirela Brezuică, Liliana Panțuru - bibliotecar și Armanda Filipine - jurnalist. Indicatori după care au fost evaluate
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BARĂGANULUI EDIŢIA A VI-A, 2013-2014 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1400877791.html [Corola-blog/BlogPost/346911_a_348240]