4,431 matches
-
1964). Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 119-120; P. Allen, Evagrius Scholasticus the Church Historian, Spicil. Sacrum Lovaniense. Et. et. Docum. 41, Louvain, 1981. 10. Basilius din Cilicia și Ioan Diacrinomenul Nu ne vom opri prea mult asupra acestor istorici obscuri de la care nu ne-a rămas aproape nimic. Basilius, originar din Cilicia, a fost pentru câtva timp presbiter la Antiohia, apoi episcop de Irenopolis în Cilicia. Nu știm despre el decât ceea ce ne spune Fotie în Biblioteca lui (cod. 42
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Întreaga operă a gânditorului G. relevă năzuința unei întregi tradiții - de la Pitagora și Platon până la Leonardo da Vinci și Valéry - de a afla și scoate la lumină „numărul pur”, formula unificatoare și concordantă care ordonează „totul” și determină, cu un obscur impuls germinativ, forme, ritmuri și proporții. Omniprezența raportului „secțiunii de aur”, din studiile pitagoreice, este relevată ca „test al transcendenței vieții”. Preliminariile volumului Esthétique des proportions dans la nature et dans les arts (1927) lămuresc motoul „Beauty is fitness expressed
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
o poziție specială, cu legături stabile și bune în mediile de afaceri occidentale, cu un statut social ridicat în societatea socialistă, cu o poziție dominantă în raport cu unitățile productive, concentrați mai ales în Capitală și cu o rețea de legături, uneori obscure, cu autoritățile locale și cu celelalte elite ale economiei, vieții sociale și chiar ale culturii. În momentul în care România a răsturnat regimul comunist și a declanșat tranziția spre economia de piață, această elită redusă numeric era situată, teoretic, în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
categoric pe o creștere semnificativă a acesteia și, în consecință, pe rezolvarea din resurse proprii a celor mai importante probleme alimentare ale populației urbane - lucru cu atât mai important cu cât ultimii ani de comunism conduseseră, din motive care rămân obscure și care țin mai puțin de producție, cât de distribuție, la crize alimentare constante în mediul urban. Agricultura și mediul ruralul au constituit prima civilizație pe care s-au testat, în postcomunism, tezele ideologice și teoretice ale tranziției și privatizării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
alternanța între confesiunea tensionată și patetismul diluat în convenții, alternanță ce se regăsește în prima lui antologie, Poezii (1968). Prin Spațiile somnului (1969), poetul revine la răvășitele lumi interioare, la introspecție, dar și la prospectare, la ceea ce el numește „adâncul obscur”, „izvoarele somnului”, visul „haotic și nemărginit”. Reapar motivul germinației secrete, „sfera născătoare”, metaforă care atestă faptul că de astă dată geneza și perfecțiunea se confundă. Cu mai multă insistență, realitatea interioară este proiectată pe ecranul reprezentărilor onirice, reprezentări activate la
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor) continuă incursiunile în „spațiile somnului”, viselor, care și-au făcut „biserică în carnea trupului”. Căile de acces sunt fântânile, iar „oglinzile întunecate” captează ceva din aceste lumi tainice, amplificându-le misterele și tensiunile. Exteriorizarea brutală a forțelor obscure ar trimite la un expresionism care mizează puternic pe efect. Prin Cântece de stemă (1971) se revine la superficia lucrurilor, la lirismul civic, însă acum mai discret, mai bine controlat, o confirmare în acest sens fiind turnarea materialului liric în
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
sunt oprite de la editare și se interzice publicarea în presă a oricăror comentarii. H. a fost pus sub supraveghere, i-a fost îngrădită libera circulație; a fost dat afară de la „Munca de partid” și obligat să lucreze într-o funcție obscură, la Loto-Pronosport. Ulterior este reîncadrat în presă, la „România liberă”, fără drept de semnătură vreme de patru ani. În 1987 încearcă să organizeze o rețea clandestină de luptă antitotalitară, iar în decembrie 1989 este unul dintre revoluționarii care pătrund în
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
autorilor personaje, oameni „de hârtie”. Salonul refuzaților (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași) este o carte recuperatorie (și reparatorie) despre scriitori disidenți (de la Paul Goma la Dorin Tudoran) și cărți interzise de cenzură, despre „cărți amânate”, toate acestea alcătuind „camera obscură a literaturii noastre”. Conceptele operaționale care dirijează clasificarea sunt în acord cu disocierea operată de Sorin Alexandrescu între „scrib”, „scriitor” și „disident”. Criticul a mai publicat, în 1999, un jurnal intelectual al călătoriei de cincisprezece zile în China. Notația scrupuloasă
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
are un corespondent în universul real al României din perioada comunistă. Dramatismul este contrabalansat de umor negru și de o ironie suculentă. Personajele principale se înscriu în categoria „victimei”: individ dezrădăcinat, nefericit, persecutat adesea pe nedrept de compatrioți din motive obscure, alienare fizică și spirituală, condiție a „străinului în exil”. Contradicția dintre nevoia de a se elibera și nostalgia despărțirii de lumea în care își are rădăcinile, conflictul violent dintre luciditate și sentiment, încercarea de a se lăsa asimilat de noua
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
un instinct sigur al situațiilor comice și predilecția pentru observația morală în registru ironic și sentimental. Sunt decupate din banalul cotidian încurcături ciudate, farse voluntare și involuntare al căror erou sau victimă generică este omul comun. Mici funcționari în birouri obscure, șoferi, lucrători forestieri, șantieriști, țărani, secretare, tineri căsătoriți, purtând nume deseori bizare, sunt implicați în situații, întâmplări, dialoguri ingenios articulate. O vizită așteptată ca un eveniment sărbătoresc se transformă într-o adevărată „ocupație străină”, mutatul într-o casă nouă devine
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
uneia dintre ultimele ediții, președintele statului român se Întâlnise cu scriitorii, participase la dezbateri, invitase pe câțiva la dejun. Dacă organizarea acestui festival face obiectul comentariilor Încântate ale presei culturale române, se pot găsi și remarci răuvoitoare: finanțarea ar fi obscură, organizatorii Încearcă mai ales să minimalizeze contribuția statului, adică folosirea banului public, pentru ceremonii care ar putea să le aducă profituri personale În schimb (traduceri). Este imposibil să nu compari aceste premii cu premiile literare de stat, cu valoare foarte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În suferință, dar câteodată și personaje publice reputate pentru opiniile lor pro-occidentale și democratice, profesori universitari contaminați la rândul lor, ariergarda elitei cum Îi denumește Voicu. Dacă majoritatea periodicelor și editurilor care asigură difuzarea acestui gen de literatură au origini obscure și existente efemere, nu arareori se găsesc exemple și În principalele ziare ale țării, În reviste de calitate sau la editori reputați că serioși. Voicu Încearcă să Înțeleagă raționalitatea specifică a acestei părți a discursului public, structura sau gramatică să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
tălmăcirile din E.A. Poe, între care poemul Corbul în versiunea lui I.C. Săvescu, care transpune și din Antigona lui Sofocle. L. l. a publicat o selecție din versurile lui Al. Depărățeanu, poet prețuit de Al. Macedonski. Printre colaboratori figurează și obscurii I. Ianovitz, Chr. Dimpol și E. Umbreanu. S.C.
LIGA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287805_a_289134]
-
reviste pentru creșterea tineretului nostru este o necesitate”, iar strădania redactorilor va fi să ofere tineretului „pe lângă literatură, și o educație bună”. Cantonată într-un perimetru provincial, R.t. nu a putut recruta colaboratori de marcă. Astfel, publică aici versificatori obscuri și, sporadic, George Lesnea sau Eusebiu Camilar. F. Robescu dă un lung serial cu amintiri din primul război mondial. Cu o colaborare susținută figurează Lucian Predescu, titularul rubricii „Contribuțiuni la istoria literară”, unde publică Un articol inedit al lui B.P.
REVISTA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
fiind un talentat orator și organizator al Partidului Național Român. În urma unor intrigi, trece în România (1901) și se afirmă în domeniul istoriei dreptului românesc. La doar două luni după ce fusese ales membru corespondent al Academiei Române, se sinucide în împrejurări obscure. Impresionați de poezia, dar mai ales de soarta lui R., St. O. Iosif și D. Anghel îi adună versurile din periodice într-un mic volum, Poezii postume (1908). Fire delicată, el se lasă în voia imaginației, cel mai adesea în
ROBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
Academiei Române”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Adevărul literar” ș.a. Romanul „de capă și spadă” Cu paloșul (1905), apărut inițial în foileton în ziarul „Epoca” (1904-1905), este o narațiune nutrită de laborioase investigări ale trecutului, un Ev Mediu altminteri obscur, completată de fantezie, cu influențe din Walter Scott și, nu în ultimul rând, din literatura populară. În pofida unei anumite prolixități, cartea se bucură de succes - confirmat și de Premiul Academiei Române - și conține caracteristicile fundamentale ale scrierilor de mai târziu: jalonarea
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
slabi. E sensibilă influența lui Cehov, din care R. a și prelucrat printr-un text intermediar. Prozatorul coboară și în mediul interlop, printre apași, hoți și prostituate, o lume descoperită cu prilejul lunilor de detenție, scoțând iar la iveală dependențele obscure. Pe viitorul romancier îl anunță și puterea de obiectivare: naratorul rămâne mereu „rece” în fața întâmplărilor istorisite, expune neutru faptele, oricâtă degradare ar vădi, lăsându-le să vorbească singure, reduce la minimum descrierile, notează mai ales amănuntul care urâțește, pricepându-se
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Apostol Bologa îl plâng, la execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce la suprafață, în planul investigațiilor psihologice, mișcările interioare obscure, determinările inconștiente, instinctuale, o intuiție freudiană, prozatorul având și aici rol de precursor. Între marile romane, obișnuia să se destindă realizând scrieri epice de dimensiuni mai reduse. După Ion și Pădurea spânzuraților, a publicat Adam și Eva, o carte căreia
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
R. și-a încheiat cariera literară cu Amândoi, roman detectivist, remarcabil prin preferința pentru formula socială în locul celei enigmistice a genului. O bună evocare de mediu provincial sordid, cămătăresc, și o crimă nedorită, săvârșită prin fatalitate, sub imperiul reacțiilor imprevizibile, obscure, ale sufletelor primitive, trimit la Georges Simenon. În același timp, surpriza aflării criminalului printre personajele nebănuite se păstrează, autorul reușind să arunce câteva săgeți ironice către tipul de anchetator din romanele Agathei Christie. Lămurirea misterului introduce altă enigmă, acum de
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
la un moment dat, biografii și destine, se instituie ca o supratemă distinctivă a romanelor sale. Personajele de prim-plan presimt, de altfel, că faptele și gesturile lor nu își pot recâștiga sensul, coerența în afara unui trecut insinuat, pe căi obscure, în existența lor, marcându-le viața. De aceea sunt ispitite, în clipe de cumpănă, să se întoarcă spre obârșii, pentru a regăsi, pe firul generațiilor, punctul nevralgic care le-ar putea, în cele din urmă, justifica. Călătoria lor în timp
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
publicație apărută la Iași, lunar, de la 25 iunie 1937 până în septembrie 1939, avându-l director pe N. Priseciuc și prim-redactor pe C. Tumurug-Todirel. Revista de informatie generală, L. este „literară” și „artistică” doar în măsura în care nu încurajează colaborările unor nume obscure. Singură prezenta literară notabilă în paginile publicației este a lui Ionel Teodoreanu, cu un fragment din românul Secretul Anei Florentin. Colaborează cu proza N. Pavel, Iosif Marian, Maria Bart-Săvescu, cu poezie - V. Maximovici, Ștefan Ciubotărașu, Gr.T. Leonte. În numărul 13-14
LUMINATORII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287914_a_289243]
-
națională a satului”, „Oameni și fapte”, „Folclor și artă populară”, „Recenzii”, „Știri și informațiuni”. Colaboratorii sunt în cea mai mare parte învățători (publicația se tipărea „sub auspiciile Asociației Învățătorilor din județul Sibiu”). În domeniul poeziei, pe lângă versuri ale unor „autori” obscuri, sunt reproduse Note de primăvară de G. Bacovia și Miez de noapte de Tudor Arghezi, ca și o serie de poeme din volumul Horia de Aron Cotruș. Moartea Mariei Cunțan e marcată prin retipărirea unor poezii. În ce privește proza, sunt de
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
lumina vine tot de la răsărit”. Nicolae Pandelea este autorul unui articol intitulat Libertatea scrisului în România democratică, iar Mihai Beniuc traduce din poezia sovietică (Iosif Utkin). Revista prezintă activitatea locală a ARLUS-ului, elogiază figura lui Stalin etc. Un poet obscur, Th. Călin-Delapraja, compune o poezie „angajată”, Muncitorii, tipic proletcultistă. Tot cu poezie se manifestă T.H. Popa, G. Nedelea, Ion Caraion, Alexandru Dinu Ifrim, Isaiia Răcăciuni, Cezar Drăgoi, G. Tutoveanu, G. Ursu, Elena Georgeta Iuteș (Gica Iuteș). Critică literară semnează Camil
LUMINA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287910_a_289239]
-
1985), un volum de teatru, Musafiri pe viață (1985), și însemnări de călătorie, Compuneri libere pe ilustrate (1986). De la început stăpân pe mijloacele narative, observator penetrant al mișcărilor sufletești general umane, L. expune în proza sa segmente revelatoare de vieți obscure, de biografii ale unor inși singuratici, din speța învinșilor și a inadaptabililor prezenți în scrierile începutului de secol XX, dar diferențiați de aceștia printr-o mai pronunțată introvertire, exprimată prin detașare de sine. Personajele trăiesc apatic un fel de drame
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
de a nu se întoarce la viața pe care o lăsase în urmă. Zgândărită de atitudinea condescendentă a lui Castriș, trufia Tofanei e răscolită până în străfunduri de refuzul lui Rudy. Această trufie este reversul, răzbunarea umilințelor îndurate de înaintașii ei obscuri, apăsați și diprețuiți. Trezită în ființa studentei, nepoata hingherului Sbilț se dezlănțuie năprasnic. Bunicul ei „pedepsea” făcând „hăț cu sbilțul”. Printr-o stratagemă Tofana îl atrage pe Rudy, după miezul nopții, în camera Crinei, logodnica lui și prietena ei, și
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]