3,917 matches
-
TĂUTU, Nicolae (24.XI.1919, Cislău, j. Buzău - 13.VI.1972, București), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Virginiei (n. Corbu) și al lui Dumitru Tăutu, ofițer de cavalerie. Școala primară o urmează la Galați, Târgu Ocna și Onești. După ce frecventează liceele militare din Târgu Mureș și Cernăuți, face ultimele clase la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți, absolvind în 1940. În 1942 termină cursurile Școlii de Ofițeri de Infanterie de la București. Va lupta pe frontul de Vest
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
meu, care, deși era subinginer, s-a dat, spre ghinionul lui, student, a dormit În pat cu mine și, În timpul bătăilor, s-a Îmbolnăvit, a fost dus de lângă mine și, după eliberarea mea, am aflat că a murit la Târgu Ocna, unde era spitalul pentru deținuți și unde probabil că sunt dacă nu sute, zeci de oameni morți... Pe lângă asta, știu că la Pitești au murit 30 de studenți În timpul reeducării... Prin urmare, ați stat În Pitești fără să fiți judecați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a trebuit să merg la Cartierul General pe front. Și când a fost evenimentul de la 23 august ’44 eram În zona Bacău, Într-o comună la confluența Bistriței cu Siretul, și după câteva zile am făcut evacuarea prin Bacău, Târgu Ocna, Slănic Moldova, Odobești, Focșani, Buzău, Ploiești, Târgoviște, București. Ca maistru concentrat, după ce m-am Întors de la Cartierul General, lucram la atelierul de reparații auto al Marelui Stat Major, În curtea unei fabrici de cărămidă, la ieșirea din Jilava, pe drumul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se știa din propaganda făcută Înainte că vin cu colhozul, cu șaica, cu mâncarea la cazan și treburi de felul ăsta... Și chiar Îmi aduc aminte că s-au făcut niște manifestații politice Înainte de alegerile din ’46, o adunare la Ocna Șugatag, și mulțimile au venit din toate comunele dimprejur și strigau acolo: „Anglia și-America/Afară cu Rusia!”. S-a creat un spirit antirusesc foarte puternic la noi, cei din Maramureș, datorită faptului că s-a Încercat o alipire a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pedeapsa și-am mai făcut vreo patru luni și ceva În plus. Nu ne-a spus nimeni nimic, numai nu ne-a dat drumul acasă... La Întoarcerea din Închisoare cum v-ați găsit familia? De la Sighet m-am dus până la Ocna Șugatag cu trenu’ care mergea noaptea și am ajuns pe la 4 la Ocna Șugatag, și cam o oră am mai făcut pe jos până acasă. Am ajuns dimineața, ai noștri Încă nu erau sculați. Au fost surprinși, nu știau că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne-a spus nimeni nimic, numai nu ne-a dat drumul acasă... La Întoarcerea din Închisoare cum v-ați găsit familia? De la Sighet m-am dus până la Ocna Șugatag cu trenu’ care mergea noaptea și am ajuns pe la 4 la Ocna Șugatag, și cam o oră am mai făcut pe jos până acasă. Am ajuns dimineața, ai noștri Încă nu erau sculați. Au fost surprinși, nu știau că o să vin acasă. Bucurie, Îmbrățișări... Ei au avut de suferit din cauza arestării dumneavoastră
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Robilor... Nu mai e nici o urmă, nici o cruce, nimic-nimic. Și când vezi acolo: Mircea Vulcănescu, profesor universitar, Traian Brăileanu, profesor de filozofie, și alții, și alții, generali, cutare... Au murit degeaba. Și nu numai ei... Și la Gherla, și la Ocnele Mari, și În alte părți, unde mai sunt Închisori... Zic eu, o părere personală: o fost jertfă i-nu-ti-lă! E regretabil că și acuma, după atâția ani de zile, simțim că, deși cei care ne-au persecutat pe noi nu mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
142, 146 Munții Gutâi 160, 168 Munții Oaș 160 Munții Rodnei (Pietrosu) 160 Munții Semenic 248 Munții Țibleș 160 Murgești 227 N Nazareth 154 Năvodari 210, 218-219 Negoiu (Munții Făgăraș) 131, 142 Nereju 353-354 Nucșoara 335 O Obcinele Bucovinei 248 Ocna Șugatag 160, 163 Ocnele Mari 244 Odessa 57 Odobești 71 Odorheiul Secuiesc 77, 243 Olănești 330 Oncești 181 Oradea 15, 17, 21, 24-25, 29, 71, 77-78, 80, 143, 171, 174, 179, 183, 185-188, 220, 247, 266-288, 353, 356-357 Ostrov (formațiunea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
160, 168 Munții Oaș 160 Munții Rodnei (Pietrosu) 160 Munții Semenic 248 Munții Țibleș 160 Murgești 227 N Nazareth 154 Năvodari 210, 218-219 Negoiu (Munții Făgăraș) 131, 142 Nereju 353-354 Nucșoara 335 O Obcinele Bucovinei 248 Ocna Șugatag 160, 163 Ocnele Mari 244 Odessa 57 Odobești 71 Odorheiul Secuiesc 77, 243 Olănești 330 Oncești 181 Oradea 15, 17, 21, 24-25, 29, 71, 77-78, 80, 143, 171, 174, 179, 183, 185-188, 220, 247, 266-288, 353, 356-357 Ostrov (formațiunea 091 Ostrov) 117, 120-121
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Groza) 15-16 T Tâmboiești 360 Târgoviște 71, 77 Târgșor 50-53, 67, 74, 129, 132-135, 139-140, 143, 148-150, 159, 162-163, 168, 171-175, 210, 214-215 Târgu Mureș 132, 193, 197, 199-202, 207-208, 210, 219, 224, 227, 236, 242, 263, 279, 363 Târgu Ocna 32, 71 Tămădău 325 Tășnad 15, 25 Tătăranu 366 Tecuci 364 Teliuc 154 Teregova 284 Tichilești 106, 108-109 Timișoara 10, 27, 4042, 44, 47, 50-53, 57-59, 141-142, 153, 171, 180, 230-231, 248-250, 324 Topești 353 Treznea 166 Trieste 145 Tudor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la străini sunt funeste intereselor națiunii române. Presa va combate dar toate concesiunile și întreprinderile la străini. Ea va cere complectarea construcțiunii căilor noastre ferate cu întreprinderi prin români, și regia pentru exploatarea lor. Presa va combate concesiunea vămilor și ocnelor la străini sau la pământeni, precum și monopolul tutunului. V Presa va lupta pentru neatârnarea învățământului public de puterea minis terială și administrarea lui de către un corp separat și ales, persoană juridică, dotat cu fonduri speciale. Va stărui ca învățământul general
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lasă a fi ademenit de idei mai mult poetice decât reale... („Adunarea Deputaților. Ședința de la 22 iunie 1875“, MOF., nr. 142, 2/14 iulie 1875, p. 3200). 60. Discuțiile în Adunarea Deputaților, în legătură cu construirea liniilor ferate Ploiești- Predeal și Adjud-Tg. Ocna au fost înverșunate (la ele au participat P.P. Carp, G. Vernescu, V. Alecsandri, Al. Catargiu, I.C. Brătianu ș.a.): întrucât linia ferată Ploiești-Predeal trebuia terminată până în august 1878, când, potrivit convenției cu Austro-Ungaria, urma să se facă la Predeal joncțiunea cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
curat, să se facă pe față, înaintea țării“), dar votarea s-a făcut, în cele din urmă, tot cu „bile“ (bile albe=pentru, bile negre = contra). 61. În Adunarea Deputaților controlată de conservatori concesiunea construcției liniilor ferate Ploiești-Predeal și Adjud-Tg. Ocna a fost acordată companiei londoneze G.B. Crawley, cu 62 de bile albe, contra 46 de bile negre, deci cu 7 voturi mai mult decât majoritatea absolută de 55 de voturi („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 24 iunie 1875“, MOF
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Camerei de la 1 iunie este ales mitropolit primat, în urma morții, îa 5 mai, a lui Nifon, Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei, eu 106 voturi contra episcopului de Argeș, Iosif Naniescu, care a întrunit 84. Predeal, iar Gr. Heliad singur linia Adjud-Tg. Ocna în condiții mai avantajoase. În epocă au existat suspiciuni în legătură cu faptul că unii deputați ar fi fost cointeresați materialicește de societatea londoneză în acordarea concesiunii, ceea ce a dus la accen tuarea impopularității regimului conservator (chiar în memoriile principelui Carol se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Plăcut surprins de aceste constatări, îl contrazic moale. Trage cu ochiul și spre chelie, dar despre ea nu zice nimic. El are părul des și cîrlionțat, cărunt la bază și negru la vîrf. E - îmi spune - directorul școlii din VîlceleTg. Ocna, dar vede și de propria-i gospodărie. Îmi arată palmele: sînt înnegrite, crăpate. Nu ezită să-mi declare că regretă că a urmat facultatea. „Nu cei cu școală o duc bine azi”. În ceea ce-l privește, mai ia în mînă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al Conducătorului, preluînd și greșelile de pronunție, ridicîndu-le la gradul de norme? Cred că astfel dovedesc atașament? Nu, dovedesc prostie! *Am fost trimis (împreună cu Petru Cimpoeșu și Viorel Savin) pentru o „șezătoare literară” la Casa de Copii școlari din Tîrgu Ocna, care a împlinit 20 de ani de la înființare. Sub această denumire inocentă funcționează, de fapt, unul din penitenciarele pentru minori. Cînd am intrat, curtea era dezolant de curată și pustie. Am fost conduși imediat la club, unde, în rumoarea specifică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Pătrășcanu student la Facultatea de Medicină, București. Victimă a „reeducării”. Era nepot de văr al lui Lucrețiu Pătrășcanu. Din victimă, prin metodele ce i se aplicaseră devenise călău. A avut misiunea de a aplica „reeducarea” la spitalul TBC din Tg. Ocna, asupra celor bolnavi. S-a achitat de sarcina primită depășindu-și chiar mentorii. Acest lucru i-a adus condamnarea la moarte în primul proces al lui Țurcanu. A fost martor al acuzării în procesul al doilea și se pare, așa cum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pauker, pentru că refuzase să ia în căsătorie o nepoată a „tovarășei Ana”, așa cum dorea ea. De la început Nuti a conlucrat cu Țurcanu și indirect cu Nicolschi. Se bucura de încrederea celor doi și a fost trimis la Spitalul TBC Tg. Ocna ca să organizeze „reeducarea” acolo. În această calitate a stabilit legături cu ofițerii politici și cu oficialitățile. Ceea ce l-a dus pe Nuti la pieire a fost mândria: socotindu-se foarte dotat, era îndreptățit să joace roluri importante în viață și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
costat pe Nuti viața, dar crima pe care trebuia s-o facă împotriva lui Nicolae Petrașcu nu a făcut-o și poate că în intimitatea lui îi păruse rău și de ce făcuse înainte ca torționar al bolnavilor T.B.C. de la Tg. Ocna. Desigur că acest regret și mai ales ultima lui manifestare corectă față de șeful mișcării legionare din țară, va fi tras mult în balanța judecății lui din urmă. Nea Pătru cum îi spuneau toți care fuseseră în preajma lui, își făcea în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
GANE, Ion M. (21.X.1902, Târgu Ocna - 28.IX.1979, Brăila), poet și traducător. Tatăl, Mihai Ganea, diriginte al Oficiului Poștal din Târgu Ocna și Râmnicu Sărat, se trăgea din familia cărturarilor Costachi și Nicolae Gane. Mama era fiică de preot. G. urmează școala primară în orașul
GANE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
GANE, Ion M. (21.X.1902, Târgu Ocna - 28.IX.1979, Brăila), poet și traducător. Tatăl, Mihai Ganea, diriginte al Oficiului Poștal din Târgu Ocna și Râmnicu Sărat, se trăgea din familia cărturarilor Costachi și Nicolae Gane. Mama era fiică de preot. G. urmează școala primară în orașul natal. Termină în 1921 secția modernă a liceului din Râmnicu Sărat. Elev, colabora cu versuri și traduceri
GANE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
, Mircea C. (2.IX.1861, Ocnele Mari - 11.IX.1914, București), poet și autor dramatic. Dintr-o familie care a dat actori renumiți, fiu al lui Constantin Dimitriade, om de teatru, autor dramatic, și al Luxiței Saragea, și frate vitreg al Aristizzei Romanescu, D. s-a
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
, N.[icolae] (1.XI.1886, București - 12.VI.1954, Ocnele Mari), poet, prozator, critic literar și publicist. Fiind inginer constructor, tatăl lui D., Nicolae Davidescu, peregrinează prin țară împreună cu soția sa, Ecaterina (n. Teodor), și cu cei patru copii. Cel de-al doilea, viitorul scriitor, urmează câteva clase la Gimnaziul
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Gabriela (25.VIII.1942, Cristian, j. Brașov), istoric literar. Este fiica Mariei Preotu (n. Pană) și a lui Teodor Preotu, tehnician constructor. Urmează școala primară la Moreni, în județul Dâmbovița, iar liceul, pe care îl termină în 1959, la Târgu Ocna. Anii de studenție îi parcurge la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, luându-și diploma în 1964. Cercetător la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor (azi, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”) al Filialei Iași
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
DRĂGAN, Gheorghe (9.IV.1943, Viișoara, j. Bacău), poet, prozator și eseist. Este fiul Elenei (n. Stoian) și al lui Neculai Drăgan, țărani, și frate cu Mihai Drăgan. Între anii 1958 și 1961, este elev al Liceului „Oituz” din Târgu Ocna, urmând apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1966). După ce obține licența în limba și literatura română, intră în redacțiile revistelor „Iașul literar” și „Convorbiri literare” (1966-1969). Între 1970 și 1990, este lector la Editura
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]