1,924 matches
-
cu vreo doi ani, dacă țin bine minte. Întâmplător sau nu, el rezumă experiențele pe care tocmai le ați descris. Vă cer îngăduință și răbdare, citatul e ceva mai lung. Și sună așa: „Tinerețea mea a coincis cu cele mai odioase tribulații ale secolului al douăzecilea. Rebeliunea legionară, pogromuri, spaime; excluderea rasială din liceu (eu, premianta clasei, tocilară, da, dar orgolioasă premiantă), spaime; războiul antonescian, dați afară din casa noastră, marginalizarea la periferia orașului, stigmatizarea cu steaua galbenă în piept, umbra
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Fantomas să stârnească râsul și de aceea filmele cu el sunt comice; nu-ți dăm nici un ban... La 85 de ani, Allain nu înțelege (sau se preface, zic cei informați) că nu ne mai sperie nimic, că suntem pertu cu odiosul, că ne tragem de șireturi cu detestabilul, că suntem familiari cu mârșăvia, că am demitizat toate aceste teribile categorii ca pe niște ordinari hoți de cai cu care bem cot la cot. La 85 de ani, Allain vrea ca asasinii
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
șireturi cu detestabilul, că suntem familiari cu mârșăvia, că am demitizat toate aceste teribile categorii ca pe niște ordinari hoți de cai cu care bem cot la cot. La 85 de ani, Allain vrea ca asasinii să ne mai apară odioși, groaza să fie groază, crima să-ți dea fiori și să nu mai dormi noaptea fiindcă ai văzut la matineu un film cu criminali. Ce imaginație mai are bătrânul! (Un șmecher - zic lucizii.) Eu i-aș da banii ceruți. 23
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
sau pulmonare; 180 suferă de o „deteriorare intelectuală”. Până aici, toate sunt știute din atâtea filme și cărți numite pe scurt „Adevăratul sfârșit al războiului”. Dar, căutând mai adânc, Strom a observat că dereglările nu vin din simpla - ce adjectiv odios! - reacție nervoasă la suferința îndurată, ci pur și simplu (iar?) din reducerea creierului. Bătuți, terorizați, trăind cu spaima în suflet, prost hrăniți - creierul li s-a făcut tot mai mic și de aici... Dar un creier micșorat nu mai revine
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
scriem repede - murim repede; ce scriem repede moare repede, și noi murim mai repede decât oricine. Când există atâta armonie între ce faci și cât durezi, am fi mizerabil de lași dacă ne-am trăda chemarea sub presiunea celui mai odios șantaj: nemurirea. IANUARIE ’69 La 1 ianuarie 1969, după 30 de ani, guvernul englez face publică arhiva München ’38. Compozitorul olandez care urma să scrie o simfonie pe texte din Elogiul nebuniei al lui Erasm - pentru a 500-a aniversare
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
care s-a îndrăgostit fulgerător la azil. Rechizitoriu scurt al substitutului Houdot împotriva lui Chr. Laheurte, cel care și-a ucis pisica: „Cer o aplicare relativ severă a legii. Violența care se exercită asupra micilor animale e cu atât mai odioasă cu cât, practic, ele nu se pot apăra”. Numărul morților pe șoselele italiene a scăzut cu 3,7% în 1968. Moare Vittorio Pozzo. De inimă. Avea 82 de ani și până în ultimele săptămâni de viață a ținut cronica meciurilor de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
să fie mereu în pielea altora -, aș fi vrut să fiu Paul Colette, ajustorul francez care, pentru a trezi patriotismul concetățenilor aflați sub ocupație hitleristă, s-a decis să tragă, și a tras, cinci gloanțe de 6,35 mm în odiosul colaboraționist Laval, când acesta părăsea o cazarmă din Versailles. Aș fi vrut să fiu Colette chiar dacă acesta ratase atentatul, dar aș fi fost adus în fața tribunalului și aș fi declarat răspicat că „singurul meu regret este acela de a fi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
a venit ora când pământenii, stând confortabil în fața televizoarelor, se socotesc Armstrong; aventura cosmică prin persoane interpuse umple deodată un vid din existența lor!... Cucerirea Lunii este un alibi pentru conștiința curată a umanității. Henri de Montherlant continuă: - E totuși odios să poți merge pe Lună în timp ce casa mea poate să ardă sau eu să fiu asasinat fiindcă telefonul nu avea curent. Un joc pentru copii, lansat de italieni, face ravagii: astronauți-soldați transformă Luna într-un câmp de bătălie. „Societatea internațională
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
eliberarea Odessei, în ’43 - cred că se numea Eliberarea -, care începea așa: un avion sovietic trecea peste oraș aruncând manifeste, soldați români le strângeau de pe străzi și le ofereau spre vânzare localnicilor, la preț de o rublă. Eroul cel mai odios al filmului nu era comandantul hitlerist, ci un fel de adjunct al său, colonelul român, numit Iliescu, avea toate păcatele lumii, de la servilism până la crimă - după proiecție, nu am mai putut mânca zile întregi și am intrat la ideea de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Foștii deținuți politici ce se doreau publicați, proletcultiștii ce simțeau că pierd teren, noile valuri de tineri scriitori, actorii, artiștii, muzicienii, dar și valurile de impostori, de mediocri și politruci sunt toți parte dintr-un proces ce va degenera în odiosul cult al lui Ceaușescu. Această generalizare a servilismului este cu atât mai curioasă cu cât spectrul închisorii și al Canalului nu mai plana asupra intelectualului român. Dacă în unele cazuri din „obsedantul deceniu“ derapajele pot fi explicate și prin prisma
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe acești «inadaptabili»), față de trădători, că adevărata libertate nu o poți avea decât la tine acasă și că esența ei a fost simțită întotdeauna de oamenii veritabili, superiori, așa cum o trăim noi: ca necesitate înțeleasă. Cu atât mai jalnică și odioasă ni se pare astăzi situația metecilor și a sicofanților literari, a celor care sfidând legile și libertățile țării lor își demonstrează în fond lipsa oricărei virtuți.“ (Tribuna, 19 mai 1977) „În corpusul de idei, indicații și orientări privind rolul și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
secole un obositor coșmar pentru cei ce aveau «norocul» să se nască pe unul din multele lui domenii. Familia Teleki s-a înfipt ca o caracatiță aci în frumoasele plaiuri ale Transilvaniei la începutul secolului al XVII-lea după actul odios al generalului Basta, care l-a ucis mișelește pe marele nostru domnitor, Mihai Vodă cel Viteaz, prim întregitor al tuturor teritoriilor în care românii erau majoritari. O primă informație pe care o găsim noi despre această familie de opresori e
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și consoarta-i, care ar fi făcut mult mai bine dacă ar fi stat la cratiță. Din momentul acela conducerea țării care se compunea exclusiv din cei doi pe care poporul îi va alinta cu diminutivele «Odi și Sini», de la odiosul și sinistra, a mers din eroare în eroare, ei doi știind totul și hotărând totul, instituind cea mai anacronică dictatură familială, în țară fiind suspendată, gâtuită din fașă, orice tendință de democratizare. În seria de hotărâri discreționare pe care poporul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noi să demascăm ororile comuniste că eu, personal, m-am simțit liber în ciuda opresiunii și că nu aș fi scris altfel dacă aș fi trăit în Occident. Sala a fost stupefiată. Nici eu, atunci, nici Cezar, acum, nu negăm caracterul odios al comunismului. Negăm doar absoluti zarea lui, transformarea lui într-un „ade văr de-a gata“, într-un șablon intelectual și literar. Un scriitor trebuie să scrie despre ceea ce trăiește și simte cu adevărat, oricît de inoportun sau incon venabil
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
împroșcat. Și încearcă să explice lucrurile ca pentru proști, sperând că doar doar va fi înțeles și de ei: „Sa spus că eu, personal, am zis că «îmi bag p... în regina Angliei.» Ei, nam spuso eu, ci un personaj odios al meu, întro carte. E ca și când ai spune că nu Iuda, ci evanghelistul Luca la sărutat pe Isus ca săl vândă. La fel, lunga listă de citate «mizerabile» dintro carte a mea, de pe Internet, cuprinde de fapt spusele unor personaje
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
destul de cald și bun și merita cu prisosință această încercare. Dar avea ea mai multă putere decât el? Mulți ar fi spus: „Dă-l dracului de alcoolist!” Acești oameni trebuie studiați pentru a afla de unde li se trage acest viciu odios. Dacă poți salva o asemenea persoană înseamnă că nu ai trăit degeaba printre semeni. Cu Valentin fusese cu totul altă poveste. Era ea mai puternică decât el? Găsea ea atâta putere să-l aducă în rândul celor care merită să
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de asemenea probleme. Când vizionezi filmul, nu izbutești să te gândești decât la ce se întâmplă pe ecran. E alert, bine jucat, visceral, crud și tocmai de aceea memorabil. Alex. Leo Șerban : Și ajungem astfel la faimosul domn Bebe, personaj odios, după părerea celor mai mulți. De unde vine el ? Care este background-ul său ? Vedem, într-o scenă de pe la-nceput, un domn Bebe îngrijorat de faptul că mama lui (probabil senilă) a ieșit din casă în fața blocului, când el i-a impus clar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
impecabil, dar și un pic manierist. Dar dacă doar acest pericol îl paște pe autorul nostru, atunci abia așteptăm să ne aplecăm în afară, pentru a vedea din timp ce urmează ! Un kitsch perfect înduioșătoare soarta regizorilor noștri înainte de 89, odioasa cenzură a sinistrei dictaturi făcea ca filmele lor să nu poată fi capodoperele pe care le aveau în cap ; după telerevoluție la care cel puțin unul dintre ei și-a adus raportul, cel al cărui Punct zero îl discutăm astăzi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cazuri reale, nu lasă nici un loc aproximației sau improvizației), ceea ce este remarcabil în acest film ține de felul în care spectatorul este luat ostatic al întâmplărilor de pe ecran. La fel ca cele două personaje și, la rigoare, chiar și ca odiosul domn Bebe, care solicită plata în natură de la cele două , toți sunt(em) prizonierii situației ! Petrecându-se în cea mai mare parte în spațiile închise ale unor camere (de cămin, de hotel, de apartament), filmul lui Mungiu îți lasă senzația
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
voi spune de toate telefoanele astea, de care vom face haz... Niciodată însă n-am să-i pot răspunde la întrebarea ce mi-o pune uneori în intimitate: Nici azi nu-mi spui cine ți-a fost profesoară? aș fi odios! M-au dezgustat întotdeauna bărbații care s-au lăudat cu aventurile lor galante. Și cum să-i vorbesc altcuiva, cînd nici eu, la distanță de zece ani, nu înțeleg încă ce-a fost?! Poate peste încă două-trei decenii..." Mă așez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
urii, să ridic în slăvi ceea ce urăsc. Luni, 26 iulie [1948] Nu mai avem statui: bunicul lui Șaga (cum de știi că [Șaga] se află în oraș?), frumoasa statuie a regilor, a amândurora... și tot ce reprezenta un trecut acum odios, hulit... [...] M. 67/1948 Joi, 29 iulie [1948] [...] Dar, draga mea, sunt și am să fiu tot timpul lângă tine, în umbră, oricând, oriunde, în orice clipă: MAMA, veșnica, cea care nu moare niciodată, câtă vreme numele ei trece, ca
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că suntem, ca pe vremuri, una lângă cealaltă. M. 39/1950 I 4 iunie 1950, duminică Am să profit de singurătatea asta minunată ca să răspund scrisorii tale, scumpa mea prietenă de departe. O fac imediat, ca să înnădesc gândurile noastre, fără odiosul interval dintre nota sfâșietoare a strigătului și cealaltă notă, care răspunde chemării. [...] Urna. Și în privința asta, mă deosebesc de Tine. Este superb felul în care vezi tu lucrurile; ai dreptate, ai vrut să-mi alini suferința, ai vrut să pui
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o persoană slabă care dorește să iasă la lumină? Ei, bine... cu cât mă gândesc mai mult la tine, cu atât mai tare cred că poate - cine știe - și înăuntrul tău există o persoană extrem de drăguță. Însă, atâta timp cât te porți odios cu oamenii și le spui că pantofii lor arată groaznic, nimeni n-o să poată niciodată afla asta. Așa. Acum o să mă omoare probabil. Mai bine să ies. Străduindu-mă să nu pară că o iau efectiv la fugă, mă avânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
al pogromurilor antievreiești - poetul Alexandru Macedonski avea curajul să contrazică opinio communis : „Camăta nu este un sentiment sufletesc evreiesc, el este un sentiment al tuturor oamenilor de orice religie ar fi, [dar] e folosit pentru a pune Într-o lumină odioasă pe o anumită clasă de israeliți”. Poetul Macedonski se lupta, fără șanse de izbândă, cu o părere generalizată În epocă. O părere alimentată de zeci de personaje din literatura cultă, de la „zaraful Imergold” al lui Alecsandri și „Goldman de la Credit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu, [...] polona vorbește foarte bine” și „Patria, asemeni oricărui leah, iubește” <endnote id="(689, pp. 148-149 și 387)"/>. Glosând pe marginea „esenței morale a sentimentului național”, filozoful ungur G.M. Tamás notează următoarele În stilul său inconfundabil : „La auzul unor fraze odioase ca «e evreu, totuși e un bun maghiar», nici nu ne dăm seama ce mare cucerire morală reprezintă aceasta. Să ne imaginăm că În secolul V Î.e.n. cineva ar fi spus : «e persan, dar e un bun grec». Imposibil. Nota
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]