6,501 matches
-
c. formularea indicațiilor comportamentale; d. verbalizarea pașilor de joc și afirmațiilor copilului referitoare la joc; e. stimularea proceselor alternative fără probleme; f. protocol cu voce tare al pașilor realizați; g. Întărirea socială a fiecărei activități a jocului; h. Întărirea prin oferirea de puncte. 4. Stabilizarea comportamentului de joc și de activitate prin automotivare și eliminarea motivării externe a. Întărirea prin discutarea regulilor și a scopurilor sau prin oferirea de puncte cu valoare de Întărire; b. diminuarea raportului acțional sau verbal prin
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
pașilor realizați; g. Întărirea socială a fiecărei activități a jocului; h. Întărirea prin oferirea de puncte. 4. Stabilizarea comportamentului de joc și de activitate prin automotivare și eliminarea motivării externe a. Întărirea prin discutarea regulilor și a scopurilor sau prin oferirea de puncte cu valoare de Întărire; b. diminuarea raportului acțional sau verbal prin verbalizări și Întăriri sociale; c. intensificarea provocărilor legate de comportamentul de joc și de activitate; d. prelungirea duratei de joc și de activitate; e. creșterea complexitații jocului
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
lor date în activități, deși sunt ajutați aici să rezolve scopuri realiste, să coopereze în rezolvarea acestora, educatorul stimulând, moderând grupurile de discuții pentru afirmare și verificare a fiecăruia sau microparadigma educației facilitatoare (care exprimă o provocare a elevilor, prin oferirea de condiții, de oportunități, cu sprijinirea exprimării ideilor proprii și încurajarea interacțiunilor, a dialogului, a autoevaluării) sau educația experiențială. ► Sau în formarea abilităților de învățare, se face apel la microparadigme centrate pe modele specifice: învățare prin asimilare sau prin convertirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de parcurgere a cunoașterii independente. • Alegerea mijloacelor, soluțiilor, acțiunilor, informațiilor. • Prevederea de efecte negative, abateri, obstacole, erori. • Sesizarea problemelor reale, a informațiilor relevante, a procedurilor adecvate. • Formularea de întrebări, ipoteze, reflecții, exemple, soluții. • Includerea sarcinilor în context, în experiența anterioară. • Oferirea de puncte de sprijin, oportunități, situații, suporturi. • Desfășurarea explorării directe, a rezolvării sarcinilor, a utilizării modelelor. • Efectuarea conștientă a procesărilor mentale, a autoevaluării. • Sesizarea obstacolelor, limitelor, cu sprijinul metacogniției. • Sugerarea de operații, instrumente, modele, scheme, procedee fără a explica, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pot fi eficiente anumite competențe prioritare: apropierea de cunoașterea reală a fiecărui educat, capacitatea de a da un diagnostic corect situațiilor și manifestării acestora, capacitatea de a-i forma în același spirit al reflexivității, studierea atentă a interacțiunilor între educați, oferirea de modele de conduită științifică în abordarea educației. Ca și în tratarea sarcinilor, conținuturilor curriculare se solicită aceleași competențe: științificitatea, reflexivitatea, raportarea la educați și la diversitatea situațiilor reale sau la contextul pedagogic facilitator, afirmarea rolurilor în sprijinirea învățării active
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eficiență, putând naște în practică aplicații pozitive și negative: include orice individ care învață, nu numai pe elev, necesită condiții specifice (ecologice) de mediu pedagogic, se aplică de la inițierea în activitate până la evaluarea ei, accentul cade pe organizare, stimulare, facilitare, oferirea de oportunități pentru experiențele de construire a învățării. Paradigma învățării este prioritară, exprimă aplicarea tezei centrării pe educat, reprezintă o schimbare a paradigmei clasice a instruirii, explică de ce aceasta nu este funcțională pentru noile scopuri și obiective formative, mai ales
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin utilizarea comunicării variate, a gândirii critice și a rezolvării de probleme din contexte reale, prin evaluarea proceselor și a metodelor, a progresului. Activitatea educatorului este mereu marcată aici de reflecție, de relația diagnoză-intervenție-reglare, de identificarea și folosirea erorilor, de oferirea de oportunități, de recursul la comunicare și colaborare cu educații, de asigurarea serviciilor de sprijin, facilitare, consiliere, mentorat, încurajare curriculară și extracurriculară. Pe fondul pedagogic creat, este justificat atunci apelul și la diferite metode care îl pun pe educat să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cel care învață, în care acesta are o deosebită responsabilitate în definirea modului de învățare, în găsirea soluțiilor adecvate. Tot aici sunt create situații în care educatorul nu mai este în centru, dar există noi relații de continuă sprijinire, prin oferirea de condiții diferențiate și realizează astfel un control asupra modului de învățare, dar ei aflându-se la poluri diferite ca responsabilitate. Mai multe probleme practice se conturează atunci: cum se construiesc contextele adecvate (resurse, conținut, strategii, organizare, relații, dificultăți, evaluare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educat condiții de facilitare • Colaborare, comunicare, interrelații, evaluare reciprocă, dezbateri, modele, criticism, afirmarea de roluri și responsabilități. Crearea de situații de învățare specifică (atmosfera de facilitare a explorării la nivel mental, pentru înțelegere directă, în stil propriu, chiar dacă sunt riscuri). • Oferirea educaților a mai multor oportunități de confruntare cu noile informații și experiențe pentru construirea cunoașterii la nivel mental, nu prin transmitere-asimilare. • Îndreptarea atenției asupra proceselor utilizate, a metodelor, a progresului individual, a încurajării învățării prin cercetare. • Punerea accentului pe învățarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
achizițiile în rezolvarea de sarcini complexe reale, iar nu a cum reproduc sau aplică simplu informațiile date. • Realizarea diferențierii și individualizării, în mod flexibil, pe capacitățile și competențele de bază, cu varierea metodologică, fără constrângeri ale timpului sau ale situațiilor. • Oferirea de către educator, în noul climat, a unui leadership sustenabil, real, de stimulare a învățării centrate pe educat, de includere a acestuia în morala comunității, dar cu introducerea și a educatului însuși în consolidarea unui model propriu de automanagement al acestei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
doar transmite direct sau impune clasic un anume mod de învățare. Atunci intră aici: a) acțiunea instrucțională pe care o centrează pe educat (focalizarea pe învățare și nu pe predare, dezvoltarea activă a abilităților de cunoaștere, diversificarea metodelor și instrumentelor, oferirea de situații flexibile, asumarea de responsabilități în folosirea oportunităților facilitate, stimularea autocontrolului, îndrumarea colaborării și comunicării, ghidarea rezolvării de situațiile-problemă) sau b) diferite servicii de susținere a educaților (consiliere, mentorat, sprijinire, încurajare, antrenare în activități extracurriculare dezbateri, lecturi publice, produse
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sprijinire a înțelegerii și rezolvării problemelor complexe și a rolurilor asumate, bazare pe motivație intrinsecă nu pe coerciție, antrenare a educaților în managementul clasei, diversificare a strategiilor pentru dezvoltarea intrerelațiilor în clasă și stimulare a lor în rezolvarea sarcinilor învățării, oferire de servicii de consiliere, asistență, coordonare. ► Evaluarea instituției educaționale după criterii de calitate a învățării asigurate reflectă: • gradul asumării de responsabilități în învățare, • accesul la variatele forme ale învățării de către fiecare educat, • formarea și consolidarea competențelor de învățare activă în timpul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașteri după contextul dat, • crearea mediilor adecvate și a experiențelor de învățare reală pentru transferul cunoașterii, • includerea, folosirea, evaluarea noilor tehnologii TIC pentru diversificarea informării, • antrenarea educaților în proiectarea activităților și a condițiilor specifice, • dezvoltarea temelor de învățat prin colaborare, • oferirea de oportunități și pentru satisfacerea altor dorințe individuale ale educaților, • organizarea climatului adecvat, în care centrarea pe educat este dominantă. 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) Încă din anii '80 s-au conturat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generale și pe fondul elementelor sale de criză metodologică, anume cea a focalizării pe învățare (Learning-Focused) care a devenit predominantă versus predarea de către educator (Reigeluth, 1983). Scopul se raporta la mărirea eficienței și a valorii practice a formării educaților, la oferirea de oportunități pentru a crește performanța acestora în clasă, dar mai ales ulterior, găsindu-se atunci soluția ca educații să continue sub îndrumare: • să rezolve sarcini pentru a atinge standardele achizițiilor, • să aibă inițiativa și responsabilitatea pentru propria învățare, • să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Concepția asupra predării • Predarea generează mereu alte întrebări, cum educatul cercetează și pune întrebări, cum înțelege, cum caută soluții ca note ale performanței. • Învățământul prevede dezvoltarea de competențe, răspunsuri la întrebări complexe, crearea de relații, dominarea logicii libertății și pluralității, oferirea de modele cognitiviste și constructiviste, organizarea axată pe situații pedagogice. • Predarea este un set de acțiuni generate succesiv, una din alta, pe pași programați. • Învățământul prevede achiziția de cunoștințe, dezvoltarea de automatisme, memorizarea, dominarea logicii egalității și a raționalității, organizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
două procese sunt considerate mai importante, cu aplicații în autoevaluarea învățării (Perfect și Schwartz, 2002, pp. 4-94): a) monitorizarea (observarea proceselor cognitive, formularea de reflecții, formularea de judecăți asupra învățării, analiza tipurilor de judecăți antrenate, aprecierea rolului lor în înțelegere, oferirea de informații asupra statutului curent al prelucrării informațiilor) și b) controlul (deciziile conștiente sau nu asupra rezultatelor obținute și asupra monitorizării), care poate da validarea ecologică-naturală a activității cognitive, mai ales la educatul-adolescent. Prin relația metacogniție-autoeducație se afirmă rațiunea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alt nivel: se oferă cu tact o intervenție de sprijin, de îndrumare în prevenirea erorilor, în alegerea alternativelor, în aplicarea criteriilor de succes, în raportarea la propriile particularități, în depășirea momentelor critice, în sugerarea de noi soluții și procedee, în oferirea de modele variate, în facilitarea condițiilor pedagogice de afirmare, în obiectivizarea aprecierilor, în corectarea unor sechele sau efecte ale greșelilor educative anterioare sau în reeducarea pentru recuperarea psihosocială (în cazul problemelor delincvenței juvenile) ș.a. În acest context, autocunoașterea nu este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unitatea de instruire (R.M. Gagné, 1975, pp. 260-274; R.M. Gagné, L.J. Briggs, 1977) 1. Captarea și controlarea atenției. 2. Informarea elevilor asupra rezultatelor așteptate. 3. Stimularea actualizării capacităților prealabile. 4. Prezentarea stimulilor proprii sarcinii de învățare. 5. Dirijarea învățării și oferirea unor îndrumări. 6. Asigurarea conexiunii inverse. 7. Aprecierea performanței. 8. Asigurarea posibilității de transfer. 9. Asigurarea păstrării în memorie. Modelul învățării generative, ca model constructivist (Wittrock, 1990, 1992, apud Joița, E., 2006, pp. 164-165) 1. Reactualizarea informațiilor și a experiențelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a criteriilor și instrumentelor de evaluare, a dificultăților și restricțiilor posibile. 2. Explorarea directă, cu acordarea unui timp suficient, în mod independent individual, a materialelor-suport necesare, distribuite și prezentate sintetic, după reactualizarea și analiza critică a experiențelor anterioare implicate, cu oferirea unor puncte de sprijin în îndrumare, cu formularea de întrebări și ipoteze de înțelegere și soluționare, confruntarea de argumente și interpretări proprii. 3. Colaborarea în perechi sau grup mic pentru obiectivizarea ideilor, interpretărilor anterior formulate, cu rolul moderator al educatorului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu în sensul imitației rigide. Acordarea unei atenții sporite pregătirii contextului pedagogic care să ofere oportunități, puncte de sprijin suficiente și variate pentru căutarea independentă, analize comparative, formularea de interpretări, reflecții, avansarea de ipoteze privind cunoașterea și rezolvarea complexității date. ► Oferirea, pentru problemele, sarcinile de rezolvat, a mai multor variante de modele, instrumente, proceduri, acțiuni de căutare, care să devină schele adecvate stilului propriu de cunoaștere, surse pentru motivarea, antrenarea educaților. ► Căutarea de soluții multiple pentru combinarea elementelor contextului, ca rute
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
restricții și erori tipice. Atitudinea educatorului asigură reușita acestei evaluări, dacă: este convins de valoarea ei pentru toți educații, o raportează și se adaptează la context, acordă atenție pregătirii activității, nu face pe educat să se simtă incompetent, recurge la oferirea de puncte de sprijin și variate sugestii de soluționare, stimulează educații să-și construiască înțelegerea, evită monotonia, asigură continuitatea experiențelor anterioare, ierarhizează valoric elementele formării, să folosească intensiv cele mai bune momente ale procesului învățării, să includă educații izolați în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Introducere Conduita greșită a elevului a constituit obiectul multor dezbateri psiho-pedagogice. Acest subiect revine În actualitate, pentru că școala se confruntă astăzi cu probleme din ce În ce mai dificile privind comportamentul elevilor. Obiectivele urmărite În prezentului ghid sunt următoarele: ¾ Oferirea unor sugestii explicative privind Înțelegerea fenomenului adaptării / inadaptării școlare, În vederea prevenirii și combaterii eficiente a devierilor comportamentale ale elevilor. ¾ Analizarea diferitelor aspecte ale insuccesului școlar, cu scopul Înțelegerii sale corespunzătoare și a adaptării celor mai potrivite măsuri de prevenire și
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Principii ale managementului comportamentului Principiile ce permit profesorului controlarea răspunsul emoțional față de elev, urmărind preîntâmpinarea și reducerea comportamentelor inadecvate sunt: 1. Promovarea comportamentului adecvat Aplicarea de recompensele, sancțiunile și consecințele În mod consecvent. Realizarea unui echilibru Între sancțiuni și recompense. Oferirea de alternative elevului pentru a-l Învăța să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Oferirea de alternative la confruntare. 2. Separarea comportamentulului de copil Comportamentul este inacceptabil, nu elevul. Catalogând elevul ca rău se poate Întâmpla ca el să devină
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
și reducerea comportamentelor inadecvate sunt: 1. Promovarea comportamentului adecvat Aplicarea de recompensele, sancțiunile și consecințele În mod consecvent. Realizarea unui echilibru Între sancțiuni și recompense. Oferirea de alternative elevului pentru a-l Învăța să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Oferirea de alternative la confruntare. 2. Separarea comportamentulului de copil Comportamentul este inacceptabil, nu elevul. Catalogând elevul ca rău se poate Întâmpla ca el să devină rău. Încurajat, elevul poate Învăța să-și Îmbunătățească comportamentul. Comportamentul adecvat, totuși, ar trebui Întotdeauna
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
2. Separarea comportamentulului de copil Comportamentul este inacceptabil, nu elevul. Catalogând elevul ca rău se poate Întâmpla ca el să devină rău. Încurajat, elevul poate Învăța să-și Îmbunătățească comportamentul. Comportamentul adecvat, totuși, ar trebui Întotdeauna asociat cu persoana. 3. Oferirea alternativelor de comportament Greșelile pot fi privite ca o parte a procesului de Învățare. Promovarea alternativelor de comportament presupune: a) oferirea posibilității ca elevii să facă alegeri privind comportamentul lor; b) stimularea alegerilor potrivite; c) aplicarea consecințele alegerii lor. Transmiterea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]