2,372 matches
-
să rămînă al lui. 20. Dacă nu-și răscumpără ogorul, și-l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. 21. Și cînd va ieși cumpărătorul din el la anul de veselie, ogorul acela să fie închinat Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moșia preotului. 22. Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moșia lui, 23. preotul să-i socotească prețul după cît face prețuirea pînă la anul de veselie, și omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. 21. Și cînd va ieși cumpărătorul din el la anul de veselie, ogorul acela să fie închinat Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moșia preotului. 22. Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moșia lui, 23. preotul să-i socotească prețul după cît face prețuirea pînă la anul de veselie, și omul acela să plătească în aceeași zi prețul hotărît de tine, ca lucru închinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
parte din moșia lui, 23. preotul să-i socotească prețul după cît face prețuirea pînă la anul de veselie, și omul acela să plătească în aceeași zi prețul hotărît de tine, ca lucru închinat Domnului. 24. În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat și din moșia căruia făcea parte. 25. Toate prețuirile să se facă în siclii sfîntului locaș: siclul are douăzeci de ghere. 26. Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întîiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
dacă nu este răscumpărat, să fie vîndut după prețuirea ta. 28. Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduință, din ce are, nu va putea nici să se vîndă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moșia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduință, va fi un lucru preasfînt pentru Domnul. 29. Nici un om închinat Domnului prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorît. 30. Orice zeciuială din pămînt, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și cartofi, arzând ninse sub lună, curgeau, înecate-n lunci grase, pe malul Siretului. Totul mișuna de exodul mărunt al lighioanelor și vietăților adunate în turme nesfârșite să-și găsească sfârșitul pe drumul pierzaniei. O pornire tainică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
neliniștitoare. Mamă! Ce-i? Nimic. Lasă! Soarele ardea, aprinzând aerul, frigându-le mâinile și spatele. Când ajunseră, fețele le erau negre de sudoare și colb. Rochia ei de mătase, udă în spate. Căută o tufă de măcieș la marginea acelui ogor, care nu era al lor, era al nimănui. Se dezbrăcă, își făcu vânt cu palmele și, ridicându-se, își legă basmaua la spate, să nu-i cadă părul în ochi. Luă secera de la bătrână. Vezi să nu te tai! Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Sunt supărat c-am ajuns ce-am ajuns și unde-am ajuns, dar nu pe dânsa care-i cenușă acum și nici cenușă... Repede! Ce te mocoșești? Aleargă la el. Hai să-l ajutăm. Să vedem ce are. Până la capătul ogorului era o zvârlitură de băț, dar ele se părea că nu vor mai străbate niciodată distanța aceea. Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cum erau abordate problemele cauzate de nămeți, în perioada în care România era condusă de un sistem totalitar. „Odată cu seara Anului Nou, în chip de semne bune, peste întreaga țară s-au așternut zăpezi bogate, nesfârșite așternuturi de argint pentru ogoare, mirifice podoabe pe crengile care așteptau nostalgic îmbrățișările reci și pure”, se relata la emisiunea de știri din anul 1969. Vezi reportajul "Carnet de iarnă" realizat de TVR în februarie 1969, publicat de British Pathe "Ne-am trezit peste noapte
Cum era prezentată în 1969 "lupta" românilor împotriva nămeților - Video () [Corola-journal/Journalistic/62669_a_63994]
-
despletim părul. Să implorăm să ne fie redat Celălalt spațiu. Veni Creator Vino, Duh Sfânt, Îndoind (sau neîndoind) iarba, Arătându-te (sau nu) deasupra capului printr-o limbă de foc, Când e cosit de fân sau când tractorul intră pe ogor Pe valea nucilor sau când zăpezile se prăvălesc Peste brazii infirmi din Sierra Nevada. Sunt doar om, deci am nevoie de semne vizibile, Mă plictisesc repede construind treptele abstracției. Te-am rugat nu o dată, știi, ca o figură în biserică
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
creditorului, încape în datorii, cari la rândul lor, întrețesîndu-se cu nevoi nouă, nasc alte datorii, până ce nu-și mai vede capul de ele și se lahămățește, se dezgustă de lucru și de viață, uneori își ia lumea-n cap, lăsîndu-și Ogorul pârloagă, via paragină și casa pustie. Nu toți sunt așa - dar poate a patra parte a populațiunii din orice sat cată a fi apărată de-un guvern prevăzător în contra propriei sale neprevederi și a incuriei economice. Gustul de-a strânge
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se vicia judecata. Astăzi, dac - am judeca intelectul popular după ceea ce el citește, am trebui să rămânem uimiți de corupția de fantazie și judecată care se introduce sistematic în el, dar totodată am înceta de-a ne mira de ce acest ogor al creierului omenesc a devenit atât de primitor pentru orice idee suptă din degete, de ce judecata omului din popor nu mai e în stare de-a rezista nici celei mai comune sofisme făcute de-o gazetă guvernamentală, de ce acest teren
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stabilite prin tranzacție liberă, pe de alta. Niciodată nu i-a venit românului în minte de-a pretinde ceea ce nu este al lui, tot precum, pe de altă parte, simțul de drept era atât de puternic în el și iubirea ogorului atât de înrădăcinată încît pentr-un petec cât de neînsemnat de pământ se judeca pîn-în pânzele albe. În decursul unei vieți de sine stătătoare de câteva sute de ani poporul nostru n-a avut nevoie nici de Cod civil, nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și neîndreptățită devenind un pretext pentru persecutarea și maltratarea acelora cari au cereri drepte; iată un Chirițescu, fost camardiner, servindu - se de poziția de prefect pentru a caracteriza de mișcare agrară reclamații făcute în contra unor măsurători strâmbe și asupritoare ale ogoarelor ce oamenii s-au obligat a le munci arendașului. Pe de o parte dar se înscenează mișcarea, pe de alta ea servă de pretext de persecuțiune în contra oamenilor fără vină și a căror reclamații sunt drepte. Toate acestea nimicesc influența
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
județului Teleorman, totuși [î]l mănține în funcție, Acuzarea nu e făcută decât cu scopul de-a masca mâncătoriile unui arendaș al statului și de-a boteza de mișcare agrară reclamațiile 126 {EminescuOpXIII 127} drepte în contra unor măsurători strâmbe de ogoare, făcute nu cu stânjenul Șerban Vodă, ci cu cel fraudulos, al onor. Pișca. Mănținînd pe prefect în funcție, împreună cu toată droaia sa de agenți, d. Populeanu va fi, ni se pare, menit a face cercetări sub auspiciile și cu ajutorul administrativ
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
menit a face cercetări sub auspiciile și cu ajutorul administrativ al acestui om și astfel toată acțiunea sa poate să n-aibă alt rezultat decât acela de-a spăla pe funcționarul abuziv și de-a legitima strâmbătățile comise, de-a lungul ogoarelor, de faimosul stânjen Pișca. [29 mai 1882] ["DE LA UN TIMP ÎNCOACE SE OBSERVĂ... De la un timp încoace se observă o disproporție mare între numărul fictiv al deputaților înscriși ca prezenți în Adunare și între numărul cel real al celor ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sale de miază-noapte țara e populată de mulți evrei; fiece orășel, fiece sat, fiece localitate, oricât de mică, are câteva familii evreiești. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul; ei țin cârciumele, iau în licitație accizele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pretext pentru a putea specula cu grâne, rachiu și lână. Asta o fac cei mici ca și cei mari. Cei mici sunt cămătarii și precupeții țăranilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fiece orășel, fiece sat, fiece localitate, oricât de mică, are câteva familii evreiești. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul; ei țin cârciumele, iau în licitație accizele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pretext pentru a putea specula cu grâne, rachiu și lână. Asta o fac cei mici ca și cei mari. Cei mici sunt cămătarii și precupeții țăranilor. Un negustoraș sau un cârciumar evreu are într-un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
admonițiune, n-au așteptat să li-o spună de două ori. Cine să execute însă? Poporul e mai iritat decât oricând și în adânca sa ignoranță identifică pe perceptor cu neîngăduitorul creditor, cu statul. Firește. Cel ce ia grâul de pe ogorul țăranului și-l silește a-și vinde marfa câteva săptămâni după secere, când e naturalmente mai ieftenă pentru a plăti dări cu banii; cine-l face pe țăranul viier să-și piarză recolta în același chip; cine-i ia pălmașului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
caprele. Ei, vlahii și cumanii, sunt aciia cari luptă mereu cu oștirile lui Isaak Angelos. Vlahii sunt acei cari înving. Ei prefac Tracia într-o pustietate, ei dărâmă orașele, ucid pe locuitori sau îi vând în robie în mari depărtări; ogor, pădure și vie, orice semănătură și sădire piere și singurul rod al ridicării noului Imperiu din Trnwo este nimicirea culturii romaeice și a rasei romaeice, ori pe unde numai o pot stârpi vlahii și skyții, cumanii. Tracia trebuia să devie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu frunze de un verde-albăstriu foarte palid, stropit cu var. Când petalele s-au scuturat și s-au făcut curând una cu țărâna, au rămas măciuliile mustoase de lapte, emanând o duhoare atât de dulce, că păsările nu treceau peste ogorul otrăvit, nici gândacii și lăcustele nu se-ncumetau printre tulpinele pale. Curând, măciuliile s-au făcut mari cât niște țeste de sugari, și semințele din ele au început să sune la scuturat. Muierile au intrat cu secerele în lanul până la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
feței umane, achiro-poete, pe care-o căutăm întotdeauna, pe care-o vedem în toate alcătuirile lumii, pentru că lumea însăși pentru noi, și zeii, și Dumnezeirea - au față de om. De-asta, înfundați în tragedie și mirosind a sulful Gomorei, cultivând pe ogorul corpului nostru zeci de mii de boli groaznice, nefiind siguri nicicând de ziua de mâine și zbătîndu-ne să mai respirăm o clipă, totuși zâmbim, așa cum copilul de patruzeci de zile zâmbește până și unei foi albe pe care sânt desenați
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
departe, la clădirea Miliției, al cărei zid orb, galben, era plin de pete noroioase de la mingile cu care copiii trăgeau la poartă. Marile șanțuri de canalizare fuseseră astupate, locul era pe jumătate asfaltat, către bloc, și jumătate rămas ca un ogor înțelenit, plin de bolovani și gunoaie, pe care nu puteai nici măcar să te joci. Doar câțiva plopi subțirei fuseseră plantați acolo, și deja își suflaseră vara aceea puful înecacios peste tot. Pe tot asfaltul erau desene cu cretă colorată căci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai cuminte, mai ordonat... Trebuie să dai exemplu altora." Se așezară la masă, dar se uitau mai departe la televizor, unde vedeai muncitori pe schele, apoi niște sonde... Și la film se dădea întîi jurnalul, unde vedeai mereu imagini de pe ogoare, cu secerătoarele înamtînd prin lan, apoi niște fabrici... Te uitai, fiindcă tot n-aveai ce face pînă-ncepea filmul. Mama aduse mâncarea. Era mâncare de prune uscate cu orez, tata-i zicea mereu să nu mai facă mîncărun de-astea țigănești
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vitrină, era drapelul unității, brodat frumos și împodobit cu ciucuri. Mai erau panouri cu poezii despre patrie și partid, scrise de mână și-mpodobite cu desene făcute cu creioane colorate: porumbei ai păcii cu o rămurică-n cioc, tractoare arând pe ogor, voievozi pe cai, luptîndu-se cu turcii. Cei mai mari voievozi români fuseseră Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul. Mai era și Vlad Țepeș, care-i trăgea pe boieri în țeapă. Toți se luptaseră cu turcii și mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lichidarea pripită a C.A.P.-ului și a S.M.A.-ului (1992) s-a renunțat la exploatarea pământului pe suprafețe întinse și a fost distrusă baza tehnică - materială , ajungânduse la o agricultură de subzistență și la suprafețe de pământ nelucrate. Ogoarele înguste ale țăranilor nu pot fi lucrate cu mașini moderne, care din păcate, sunt în număr redus. În 2009, agricultura din comuna Lespezi arata în felul următor: 3.2.1. Producția vegetală Potențialul productiv al pământului exprimat în note de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]