16,318 matches
-
așa: dacă Îl vrei, e al tău. De vrut Îl vreau, da' n-am bani. Ba ai! strigă el care le știe pe toate, dar care acum se Înșela. -Nici dacă mă omori, i-am zis. Nu trebuie să te omori, Bejane. Trebuie doar să-ți vinzi un rinichi. Cui Îi trebuie rinichiul meu? Cumnatului meu, strigă el bucuros că mă poate ajuta. Știa ce mult Îmi plăcea mormântul lui. Poziția, mai cu seamă. Ca să nu mă răzgândesc a zis ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În țară. Undeva, În Bihor, a adormit la volan și a murit izbindu-se violent de un sat cu vizibilitate redusă, În timp ce ai săi așteptau cuminți să emigreze În Germania. Era lotul ultimilor sași visători din Transilvania. Klaus nu se omora cu cititul. Avea totuși un poet preferat: Franz Hodjak. Purta cu el mereu o carte de-a lui publicată În țară. Mi-a dat mie cartea odată cu un sărut fratern pe frunte Înainte de a ne despărți. Recita mereu versuri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care le plănuiserăm. Nu fuseserăm nici măcar să vedem colosul de piatră din carieră. În schimb, ne păstraserăm rutina aculturală a micului dejun, plajei, tavernei și barului vreme de aproape trei săptămâni - Dacă mai văd vreo oală de lut veche, o să omor pe cineva - și peste șase zile aveam să străbatem apele spre continent pentru a lua avionul către casă. — Mă gândeam să mergem în golful animalelor, ce zici? — Ăăă, am spus. În ghid scrie că există un golfuleț izolat, cam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
unde mergem? — Mmm? Scout întoarse fața de la geam, revenind din tărâmurile pe care hoinărise cu gândul. — Unde mergem? — Pe Deansgate 1. — Știu, ai spus Deansgate, dar mă interesează unde mai precis? Dacă ți-aș spune asta... Ar trebui să mă omori? Nu, dar - se foi în scaun - vei spune ceva anost de genul „asta n-are nici un sens“ și eu va trebui să spun „ba da, are, pentru că bla-bla-bla“ și-apoi tu vei vrea să discutăm și iar să discutăm despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
el mare și sé stea În pușcérie, ca sé poaté și el sé scrie urît. Mai bine nu era școală asta, gîndea Șasa, mai bine era rézboi și avea sé se ducé În pédure sé se facé partizan și sé omoare nemții, ca Pavca Morozov, cé acela nu umblă la școalé. Era dupé casé o bîrné lungé de tei. Lungé și dreapté și rotundé, dar tot nu era așa de lungé că de la el de acasé pîné la iaz. Tata o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de rațé și pot sé Înveseleascé etajul patru. - Curcanul roșu sare În ogradé? - Aproape cé aș fi timid, dacé nu as fi atît de hipersensibil. - N-are de ce sé-ți fie fricé, e numai tunetul de primévaré. - Dar poate sé te omoare. Tunetul de primévaré te lovește și te omoaré. Îți zic eu, uite, cum bate. - Nu-ți fie fricé, e un tunet bun. - Tunetele astea bune te omoaré. Știu eu cé de la asta mori. Numai sé te loveascé-n cap. Ce, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mînca bine porcul. Dar cine știe cine l-o fi lésat acolo? Poate a pus ceva În el că sé-i moaré porcul? Cineva care l-a vézut cé umblé pe-acolo și i-a strecurat un sac plin cu brebenei că sé-i omoare porcul? Nu se știe cine l-a urmérit. Mai bine se Intoarce Înapoi, gîndi Șasa. Dacé-i gésește cineva sacul? Dacé tot se duce pîné acasé, sé ia și sacul cu el. Se-ntoarse repede dupé sac. Lué sacul și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
tu sé-l faci! Și de astă o sé ai nesatisfécétoare la purtare! Ia adu zilnicul! Așa-a-a-a... ne-sa-tis-fé-cé-toa-re! Și, te rog, sé-l aduci iscélit de tată, sé știe și el ce béiat are! Poate te prind cé rupi foaia, cé te omor! Sé nu te prind, cé-ți umplu zilnicul cu nesatisfécétoare și-am sé te véd ce mai rupi atunci! M-ai Înțeles, Vaculovski?! Ai Înțeles ce ți-am spus, méi béiete?! Sé nu te prind cé rupi foile! Și poezia?! Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ar fi putut șui pe casele cu cinci etaje și pe toate casele din lume. Ieși de cîteva ori afaré și se duse dupé casé sé vadé betele. Dar cine i-o fi pus lui sacul cu otravé că sé-i omoare porcul? E cineva care-l urmérește, si cred cé știe el cine este. Este aici unul céruia i-i ciudé cé Nicolai Arsenievici vrea sé-și facé o scaré atît lungé. Dar de unde a aflat? Cred cé este unul care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fi preferat sé se ducé pe jos pîné la școalé, sé nu se réstoarne autobuzul și sé moaré. Se temea de Întuneric și de ploaie, de vînturile mari și de animale. Se temea chiar și cé cineva ar putea sé-l omoare pur și simplu sau sé-l fure, sé-l ținé undeva ascuns pîné dupé aceasté zi și sé-i dea drumul cînd nu va mai fi nici o nevoie, céci nu se va mai putea face nimic. Dar dacé toate acestea nu se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nu se temea sé calce. Nu-i era fricé de nimic. Dacé ar fi venit partizanii, i-ar fi dat și lui un automat și l-ar fi fécut partizan, și l-ar fi luat cu ei În péduri sé omoare nemții. CÎnd nemții ar fi trecut pe-acolo, el s-ar fi suit Într-un copac și le-ar fi dat cu o piatré mare În cap. Ar fi legat piatră cu o ațé și ar fi tras-o Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pietre. Dupé aceea le-ar fi luat automatele și tancurile. S-ar fi suit În tanc și s-ar fi dus sé-i cheme pe ceilalti partizani. Le-ar fi dat și lor automate și tancuri, si pe urmé ar fi omorît toți nemții. - Ridicé-te! - Sé-l descélțém și sé-l dezbrécém! - Mergi Înainte, partizanule! - Stropește-l cu apé rece, dacé nu vrea sé spuné! - Sé-l ardem cu fierul roșu! - Nu vrea sé spuné nimic! - Nu se teme de Hitler!? - Duceți-l desculț pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
poloboc cu dulceațé și niște coșniți cu picene. Și el mînca dulceațé din poloboc cu picene și s-o dat cu nemții. Da iaca Malciș Chibalciș nu s-o lésat pîn la urmé! Cu téti cé pe dînsu l-o omorît. El nu s-o temut. Apu, dupé ce-i spînzura pe-aiștia care nu spuneu, apu și le pune cîte-o natpisi la gît. Și scrie acolo: „ei, iaca așa o sé fie cu fiecare care lupté Împotriva Ghermaniei și nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
téiate din pédure și scara cea mare. Și toate, nu știu din care cauzé, i se péreau lui Nicolai Arsenievici furate. Își aminti și sacul cu iarbé otrévité pe care i l-a strecurat un neprieten mai vechi că sé-i omoare porcul. Neprieten pe care, de Îndaté ce Își aminti Întîmplarea, Începu sé-l caute cu privirea prin salé, péstrînd În același timp o Înféțișare serioasé. 44tc "44" Între timp ei se Îndepértaseré prea mult ca sé se mai poaté Întoarce. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sabie În mîné, care ținea o fetițé de neamț În brațe pe care a salvat-o dintr-o casé care ardea. Pe urmé i se fécu foarte ciudé pe nemți și se gîndi cum ar fi cel mai bine sé-i omoare. Mai Întîi merse cu tancul peste ei și-i strînse lîngé un perete mare de piatré, dupé ce nemții au fugit și au ajuns la perete. Un neamț s-a Împiedicat și a cézut sub senile și Șasa s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o tufé de singer, dincolo de gard, lîngé rîpé. Se gîndea cé pe urmé toaté lumea l-ar ierta, dar n-o sé-l mai géseascé. Pentru cé el o sé se ducé undeva foarte departe, În pédure și-o sé se omoare. Și n-o sé-l mai géseascé nimeni. Pentru cé el n-o sé mai poaté veni Înapoi. Șasa Își acoperi față și printre degete se vedea rîpă și bucéți de copaci, frunzele lor și multé luminé, care-i intra În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cé el n-o sé mai poaté veni Înapoi. Șasa Își acoperi față și printre degete se vedea rîpă și bucéți de copaci, frunzele lor și multé luminé, care-i intra În ochi. El se va duce și se va omorî În pédure. Mai Întîi se va plimba pe podiș și pe dealuri, pe unde o sé-l ducé ochii. Prin rîpé și prin toți tufarii și pe dupé ce o sé oboseascé de tot, o sé fie foarte departe În pédure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe dealuri, pe unde o sé-l ducé ochii. Prin rîpé și prin toți tufarii și pe dupé ce o sé oboseascé de tot, o sé fie foarte departe În pédure. Și-acolo o sé cadé jos și-o sé se omoare. Soarele a-nceput sé nu mai tremure, copacii nu mai cédeau și malul cel alb al rîpei apéru printre crengi foarte clar și parcé prea aproape. Șasa simți pémîntul rece și vézu cé el e sub sînger. Se auzea foșnetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
prea tîrziu sé mai fugé. Dar tata nu-i spunea și se apucase iar de sépat, În timp ce vorbea. Șasa știa cé pémîntul este rece. Dar el putea sé stea și-n apé, și-n gheațé, pentru cé totuna, se va omorî. Deodaté, tata a ridicat capul și s-a sprijinit iaréși În hîrleț. - Béi Șasa, béi, da’ tu știi c-o fétat scroafa? Du-te sé te uiți la purcei, sé vezi ce frumoși Is! Șasa cobora În vale și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
zis cé éștia se cheamé copii debili și mama și tata lor sînt bețivi. Și de aceea ei sînt proști și au ochii tulburi. Dacé-ar ști el cine este Lenin, cred cé i-ar pérea foarte réu. Șasa l-ar omorî. Numai dacé leagé strîns cu ațé toate cérțile și nu mai poate sé le dezlege și numai le numéré. Dar poate el sé le lege oricît de strîns, pentru cé pe-ale lui tot le dezleagé și se uité prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
1980), Jerzy Edigey, Valiza cu milioane (1991), Boy Zielinski, Marysienka și Sobieski (1983), x x x Gânduri nemuritoare, proverbe și cugetări (1986), Poezia poloneză contemporană, 83 poeți (1981), Marian Podkowinski, Hitler și clanul lui (1990), Kazimierz Korkozowicz, Cum am fost omorâtă...(1990), Karol Wojtyla, Poeme (1992), Jerzy Edigey, Asasinarea bijutierului (1992), Henryk Sienkiewicz, Quo Vadis, (1992), Stanislaw Jerzy Lec, Aforisme (1992), Karol Wojtyla, Poezii alese (1999), Marian Podkowinski, Hitler și arhanghelii morții (2000), Ioan Paul al II-lea, Triptic român (2003
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
s-o contrazic. Are destulă îndrăzneală. Nu mai aștept nimic de la societate, de la ceilalți. Și ce-aș aștepta? Viața după '89, cea publică, nu-i de acceptat, de înțeles măcar. N-am să pricep de ce premiul Fundației Babu Ursu, inginerul omorît în bătaie de Securitate pentru că și-a notat exasperările și "exasperanțele" anticeaușiste, adevărurile în Jurnal, să fie luat de Andrei Cornea, cel care improvizează adevăruri. Nepoții lui Leonte Răutu, un călău sinistru al culturii române, vorbesc de "ieșirea din grotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să vă bateți cuie-n tălpi? Nu, mă simt bine în pantofii mei. Dumneavoastră? Nu apucă să-mi răspundă, că se intră cu știrile locale. Pentru că a trecut pe proprietatea vecinului ca să scurteze drumul spre casă, un bătrîn a fost omorît cu parul, de un băiat de 12 ani. Ca de obicei, știri rele, urîte, negre. Se prevestesc cutremure; vacile se îmbolnăvesc de SIDA; o fetiță e vîndută pe-o juma' de milion de lei; rinichiul a atins patru mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să nu se vadă caninul ieșit din rînd, cu tot părul în ochi, ca o țigancă. Fusta, numai eu știu cît de roșie era, se lasă umflată de vînt. În spate, zăplazul căzut al bunicii Leonora. Aveți și altele? Mă omor după fotografii alb-negru. Mai am, prin mansardă, o cutie burdușită cu instantanee îngălbenite (albastrul de Voroneț, somptuosul albastru de Voroneț rezistă de 450 de ani; clișeele din anii 70 nu), dar n-am chef să le dezgrop. De cînd trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a valma au ieșit (care-au mai ieșit) distrofici, schilozi, bolnavi de nervi. N. Carandino a reapărut fără dinți de la Zuchaus, după 9 ani (7 de singurătate totală!). Mihail Romniceanu, ministru liberal, în cîrje, tot după 9 ani. Legionarii au omorît la Jilava 85 de demnitari, după ce 12 nicadori și decemviri, cu Zelea-Codreanu treișpe, au fost legați fedeleș și strînși de gît. Spînzurați cu sîrmă subțire în Noaptea Sfîntului Andrei. Cîți a omorît în pușcării, în chinuri groaznice (bătăi, înfometare, teroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]