5,154 matches
-
comunismului și sensul său eshatologic. Marx preia și prelungește unul din marile mituri eshatologice ale lumii asiatico-mediteraneene, și anume rolul izbăvitor al celui Drept ("alesul", "unsul", "neîntinatul", "trimisul"; în zilele noastre, proletariatul), ale cărui suferințe sânt chemate să schimbe statutul ontologic al lumii. Societatea fără clase despre care vorbea Marx și dispariția tensiunilor istorice își găsesc de fapt precedentul în mitul Vârstei de Aur, cu care ar începe și s-ar sfârși Istoria, după numeroase tradiții. Marx a îmbogățit acest mit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lucru doar pentru a putea arăta că omul, chiar și cel mai areligios, mai păstrează încă în adâncul ființei sale un comportament orientat religios. Însă "mitologiile private" ale omului modern, visurile și fantasmele sale nu se pot ridica la regimul ontologic al miturilor, pentru că nu au fost trăite de omul total, și nu transformă o situație particulară în situație exemplară. De asemenea, neliniștile și frământările omului modern, experiențele sale onirice ori imaginare, deși "religioase" din punct de vedere formal, nu se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sau nu să fie trăită este și drama cunoașterii pe care o experimentează Filip-Carol, nu atât un cuplu de personaje pus să dialogheze metafizic, cât o conștiință duală nemulțumită de evidențele viețuirii, mereu ambiționată să identifice determinații secrete ale originalului ontologic. între "darul lui Dumnezeu" (traducerea numelor reale ale lui Filip-Teodor, Matei și Bogdan în trei limbi diferite) și reflexivitatea pernicioasă a omului, creatură nedemnă de Creatorul său, se întinde abisul tuturor interpretărilor asupra actului Creației și a responsabilităților Ființei. Este
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o incertitudine esențială pentru construcția epică: astfel nu vom mai avea siguranță dacă am urmărit efectiv o dispută între două persoane sau numai frământările aceleiași conștiințe dedublate, un binom reductibil la unu. Ni se propune deopotrivă o rezolvare în plan ontologic: nimeni nu cunoaște răspunsul la întrebare, totuși important Cutia cu bătrâni 253 este să fim angajați în căutarea lui, să dăm sens existenței noastre. Comisionarul îmi pare, pe ansamblu, o bucată mai bine "legată", mai persuasivă structural decât Arhivarul, care
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
a camerei și a scrisului. Ca-n Amintiri, ezitările determină proliferarea raționamentelor. Numai ca, în Adela, datele se schimbă. Finalitatea vizează tocmai declanșarea supozițiilor, cercul hermeneutic, care să anihileze orice exprimare a erosului. Acolo, erosul era dorit ca o necesitate ontologică, vitală, aici numai ca un succedaneu, un stimul psihic și intelectual. Lucrurile sunt cu mult mai complicate. Căci personajul are teamă de femeie (citește vitalitatea și spontaneitatea ei), dar la cei patruzeci de ani ai săi se agață de viață
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
literatură, implicațiile sale pesimiste și chiar nihiliste, stau mărturie pentru condiția umană degradantă din epoca noastră. Ființa umană fiind în postura unui Sisif modern, asistăm la o deplasare a accentului de pe societate pe existență și de pe destinul istoric pe cel ontologic. Obsesia omului modern devine raportul său cu lumea ce naște sentimentul absurdului. “Omul este aruncat in lume printr-o anumită cădere, este predat acestei lumi.” Absurdul devine simptomatic pentru sentimentul mal du siècle, simptom evident al unei crize. Acestă criză
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
includ introducerea noului în predare. Privind copilul ca o „personalitate” autoarea insistă asupra factorilor de integrare în viața școlară, acordarea de șanse egale tuturor copiilor, stabilind și o axă a fericirii sau nefericirii pe vârste. Filosofia contemporană insistă asupra conceptului ontologic de „a fi”, dăruit de Dumnezeu și mai puțin pe cel de „a ști” care este educabil și perfecționabil. Pornind de la ideea că familia ar trebui să fie un „sistem supraordonat”,orientarea școlară și profesională a elevilor este tratată și
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
grădinițe și școli primare, rămâne de văzut. Asupra palierului educațional al învățământului primar vom insista în cele ce urmează, cu scopul de a atrage atenția asupra unor erori ce se pot produce sau se produc. Învățământul primar acoperă în evoluția ontologică a ființei umane cea de-a doua etapă a copilăriei, cu o importanță capitală în conturarea personalității. Dacă în segmentul precedent al dezvoltării copilului jocul ocupă locul predominant, în școala primară activitatea cu ponderea cea mai mare o are învățătura
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Firesc, se pune întrebarea de ce/cum învață omul? Dubletul interogativ de ce-cum? apare explicit la Vasile Fetescu și pentru forma de activitate care este jocul. Ne spune că omul matur se joacă, el practică jocul într-o anume detașare ontologică, pentru el este un joc secund, doar artă, deseori împănat artificial cu finalitate comercială. Prin joc însă, copilul există deplin, experiază ontologic relația de primeitate, că, iată, ceea ce este este, că el este el, unu cu statut de primul, unicitate
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
activitate care este jocul. Ne spune că omul matur se joacă, el practică jocul într-o anume detașare ontologică, pentru el este un joc secund, doar artă, deseori împănat artificial cu finalitate comercială. Prin joc însă, copilul există deplin, experiază ontologic relația de primeitate, că, iată, ceea ce este este, că el este el, unu cu statut de primul, unicitate, aflat în centrul a tot ce există. Ca subiect al educației omul învață pentru a-și depăși „starea de atavică animalitate” (V.
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Harry ar fi trebuit să își caute pe altcineva, încât reținerile lui au devenit subiect de glumă între ei. La început, Tom a făcut eforturi speciale apărând virtuțile slujbei pe care o avea deja, improvizând teorii elaborate pe marginea valorii ontologice a vieții de taximetrist. — Îți deschide o cale directă spre lipsa de formă a ființei, spunea el, străduindu-se să nu zâmbească în timp ce maimuțărea jargonul din trecutul său academic, un punct de intrare unic către substructurile haotice ale universului. Umbli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Îmi voi construi acolo o viațè mai americanè că a americanilor, mè voi reinventă dupè principiile unei lumi care crede atât de mult în propriile ei reprezentèri, încât a reușit sè le substituie realitèții însèși fèrè că, în urma acestui transplant ontologic sè aparè reacții adverse sau contradictorii, Nu, America n-a fost descoperitè de europeni, America a fost inventatè pentru americani! I’m coming! Zorii erei post-nucleare, rozalii, ca orice început de lume, se aratè voioși la orizont, dar, pânè atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cărți de stupizi fiindcă la prima ochire ne conving. Redactorul de editură nu-i obligat să-l recunoască pe stupid. N-o face ea academia de științe, de ce ar trebui s-o facă editurile?” „N-o face ea filosofia. Argumentul ontologic al sfântului Anselmus e stupid. Dumnezeu trebuie să existe pentru că-l pot gândi ca ființă care are toate perfecțiunile, inclusiv existența. Confundă existența În gândire cu existența În realitate.” „Da, dar tot stupidă e și confutația lui Gaunilon. Eu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cunoașterea adeptului Îmbrățișează alte domenii, precum fiziognozia, care privește fizica ocultă, statica, dinamica și cinematica, astrologia sau biologia ezoterică și studiul spiritelor din natură, zoologia hermetică și astrologia biologică. Adăugați cosmognozia, care studiază astrologia, Însă sub aspect astronomic, cosmologic, fiziologic, ontologic, sau antropognozia, care studiază anatomia omologică, științele divinatorii, fiziologia fluidică, psichurgia, astrologia socială și hermetismul istoriei. Pe urmă sunt matematicile calitative, adică, știți mai bine ca mine, aritmologia... Însă cunoștințele preliminarii ar postula cosmografia invizibilului, magnetism, aure, somnuri, fluiduri, psihometrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
O întîlnim și la mari români, nu numai la cei de rînd. Cioran, de pildă, susținea că nu istoria a plămădit psihologia particulară a românilor, ci, dimpotrivă, această psihologie profundă și eternă a generat istoria particulară a românilor. Acest pesimism ontologic poate legitima astfel disperarea și/sau exilul, abandonul cît se poate de autentic al unui individ sau al altuia în fața societății. Cînd o astfel de interpretare devine însă loc comun, viziune despre lume și despre sine a unei întregi societăți
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a Celuilalt (din acest punct de vedere, soluția reciprocității, cercetarea Occidentului de către africani, de pildă, este o pură naivitate), cît faptul că pentru antropologie și privirea metropolitană a acesteia ei au fost totdeauna un obiect - și încă unul cu statut ontologic inferior. Mai departe, antropologul francez atrăgea atenția încă de la începutul anilor ’60 că ceea ce avea să devină faimosul „drept la diferență” este doar o altă fantasmă occidentală : „aceștia [popoarele colonizate, n.n.] se tem ca, sub masca unei viziuni antropologice a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nevoie, dar de care trebuia să te ferești în același timp. Și aceasta pentru un motiv fundamental : a-ți cîștiga traiul altfel decît din munca pămîntului era pentru țăran, prin definiție, ceva straniu, conferindu-ți inevitabil statutul de străin, de ontologic diferit. Un joc de copii, cules de Elena NiculițăVoronca pe la începutul secolului trecut, merge și mai departe. Un copil, reprezentîndu-l pe lup, este scos în afara grupului celorlalți copii, care reprezintă oile. Pentru a reveni în grup, „lupul” îi ademenește pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
am obținut atunci și mai posedăm încă și în prezent ! Suferințele nu au dispărut, ce-i drept, și nici mizeriile umane, ba chiar au apărut și altele noi, necunoscute, dar au devenit împreună umane, adică s-au mutat în registrul ontologic și moral legitim al ființei umane autentice. În lipsa libertății, greutățile vieții pot fi, eventual și accidental, mai mici, dar rămîn oricum, într un fel, subumane, iar bucuriile ne apropie și ele de vecinii noștri, animalele. Oricîte deziluzii am acumulat în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
decît să semnaleze alinierea fără cea mai mică rezervă a României la această tendință încă negociată la nivelul marilor puteri europene. Acest misticism ideologic al hărniciei este soluția ieșirii din criză, iar el presupune pur și simplu sacrificarea săracilor, declarați ontologic leneși (chiar dacă nimeni nu a îndrăz nit să-i declare pînă acum de-a dreptul „cerșetori”) și astfel vinovații principali de toate nenorocirile crizei trecute, prezente și viitoare. Statul social este „demascat” ca stat asistențial, iar acesta este radical delegitimizat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o parte din mine, de ce să păstrez ce nu mai are nici un sens pentru mine ? Dar ce sens ?... Cînd toate obiectele care te-au înconjurat ani și ani de-a rîndul devin o viață într-un camion, mutatul capătă dimensiuni ontologice. Iar cînd părăsești casa ta pentru a te muta în casa lor, unde au trăit și murit părinții tăi și unde tu ai refuzat dintotdeauna să locuiești vreodată, această „ontologie” începe să fie bîntuită de stafii și are nevoie de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la o parte problema identității personalismului, am dori să subliniem că filosofia, ca deschidere problematică, contestatoare a închiderilor scientiste și a organizațiilor puterii se prezintă ca anti-ideologie. Filosofia nu este însă doar anti-ideologie, este și propunere pozitivă în ordine logică, ontologică, metafizică, etică, dar astăzi, în contextul cultural contemporan, constatăm exigența și, prin urmare, susținem justificarea ei mai ales ca instrument anti-ideologic, ca «reacție». Legătura acestuia cu instanțe personaliste indică funcția tipică a gândirii filosofice din zilele noastre. În ciuda reducțiilor științifice
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
scientiste și iluministe și lupta, fără mituri, pentru a da un sens vieții; opoziția față de ideologie și atenția îndreptată spre modul în care este exercitată puterea. Atitudinea descrisă implică luarea unei poziții clare față de natura cunoașterii umane precum și o schiță ontologică. Logica implică cele mai rafinate tehnici de cercetare și pare că nu mai are astăzi nici un secret: ea înseamnă o atât de variată și de-a dreptul infinită rețea de modele explicative a fenomenelor, încât aproape că le dizolvă însăși
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
întrepătrunde aici cu cel elaborat la început, cu privire la capacitatea pe care o are filosoful de a observa fisurile, acolo unde ceilalți văd doar suprafețele netede. Despre ce profil al omului vorbim atunci când cineva urmează liniile indicate mai sus? Ce «statut ontologic» poate să-i fie suport unui om situat în tensiunea dintre logică și existență? Vorbind despre filosofie am ajuns să vorbim despre filosof și reflectând asupra muncii filosofului sfârșim prin a descrie «statutul ontologic» al omului în general, căruia filosoful
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
liniile indicate mai sus? Ce «statut ontologic» poate să-i fie suport unui om situat în tensiunea dintre logică și existență? Vorbind despre filosofie am ajuns să vorbim despre filosof și reflectând asupra muncii filosofului sfârșim prin a descrie «statutul ontologic» al omului în general, căruia filosoful îi este versiunea critică. Putem să răspundem la întrebarea de mai sus clarificând raportul existent la nivelul structurii situațiilor importante ale naturii umane: «homo simbolicus» sau «metaphoricus», «homo ermeneuticus», «homo viator». Terminologia este preluată
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
unei psihanalize existențiale, ne arată aceeași derivare din nevoia, esențială și absurdă în același timp, de a fi Absolutul și de a ne realiza doar în absolut. Sartre supunea psihanalizei existențiale un om care-și dădea seama de dispariția dimensiunii ontologice în momentul apariției conștiinței reflexive, adică în momentul în care devenea conștient de a fi condamnat absolutului. În schimb, în cazul nostru este vorba despre un om care, refuzând o logică închisă și un scientism fără cusur, descoperă o dimensiune
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]