1,798 matches
-
c] exist] anumite valori care pot fi numai promovate și altele care pot fi numai onorate. Exist] trei aspecte în care consecințialismul se dovedeste superior în ceea ce privește simplitatea. În primul rând, adepții teoriei consecințelor susțin o singur] abordare a valorilor, în timp ce oponenții lor susțin dou]. Ei cred cu ț]rie în faptul c] anumite valori trebuie onorate, măi degrab] decât promovate; este cazul valorilor asociate cu loialitatea și respectul. Fie c] acționeaz] sau nu în calitate de teoreticieni morali, ei sunt, totuși, de acord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în calitate de teoreticieni morali, ei sunt, totuși, de acord cu faptul c] alte valori trebuie promovate; de exemplu, prosperitatea economic], igienă personal] și siguranța instalațiilor nucleare. Astfel, adepții consecințialismului folosesc o singur] axiom] asupra felului în care valorile justific] alegerile, iar oponenții lor folosesc dou]. Teoria non-consecințialist] este și mai complicat], din cauza stilului s]u ad-hoc. Adepții ei identific] anumite valori care trebuie onorate mai degrab] decât promovate. Ei nu explic], ins], de ce anume justificarea provine mai degrab] din onorarea și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atat de diferite fâț] de cursul obișnuit al st]rilor dezirabile. Exist], probabil, anumite caracteristici care le deosebesc de celelalte valori, dar de ce conteaz] aceste caracteristici atât de mult? Întrebarea nu este luat], de obicei, în calcul de c]tre oponenții teoriei consecințelor. În cazul lor, nu numai c] exist] dualitate, dar ea se prezint] într-o form] neexplicat]. Al treilea aspect în care consecințialismul câștig] la capitolul simplitate se refer] la corespondență cu viziunile noastre standard asupra cerințelor raționalit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei consecințelor. În cazul lor, nu numai c] exist] dualitate, dar ea se prezint] într-o form] neexplicat]. Al treilea aspect în care consecințialismul câștig] la capitolul simplitate se refer] la corespondență cu viziunile noastre standard asupra cerințelor raționalit]ții; oponenții teoriei consecințelor se afl] în conflict cu aceste viziuni. Agentul aflat în fața unei valori este într-o poziție similar] unui agent preocupat de un bun personal, ca, de exemplu, s]n]tatea, venitul sau poziția social]. Analizând situațiile din urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valoare mai mare. Și dac] o anumit] opțiune pare a fi o soluție cu mai mari șanse de reușit] decât o altă care implic] aceleași valori, atunci aceasta este cea mai bun] alternativ] pentru mine. Pe ce se bazeaz] atunci oponenții teoriei consecințelor? Bineînțeles, ar trebui ca adepții ei s] aib] un r]spuns pentru aceast] întrebare și s] ofere o explicație pentru poziția greșit] a oponenților lor. Vom insistă asupra acestui aspect în concluzia articolului. Exist] cel putin dou] observații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci aceasta este cea mai bun] alternativ] pentru mine. Pe ce se bazeaz] atunci oponenții teoriei consecințelor? Bineînțeles, ar trebui ca adepții ei s] aib] un r]spuns pentru aceast] întrebare și s] ofere o explicație pentru poziția greșit] a oponenților lor. Vom insistă asupra acestui aspect în concluzia articolului. Exist] cel putin dou] observații care trebuie incluse într-o astfel de explicație. Prima dintre ele a fost deja sugerat] în acest eseu. Se pare c] oponenții consecințialismului se concentreaz] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru poziția greșit] a oponenților lor. Vom insistă asupra acestui aspect în concluzia articolului. Exist] cel putin dou] observații care trebuie incluse într-o astfel de explicație. Prima dintre ele a fost deja sugerat] în acest eseu. Se pare c] oponenții consecințialismului se concentreaz] pe deliberare, măi degrab] decât pe justificare. Observând c] este adesea contraproductiv s] deliberezi în leg]tur] cu promovarea unei valori implicate în acțiune - o valoare precum loialitatea sau respectul - ei conchid c] în asemenea cazuri, alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și ale membrilor s]i. Colectivitatea trebuie s] aleag] astfel încât valorile s] fie promovate, iar individul trebuie s] aleag] în așa fel încât valorile s] fie promovate dac] toți ceilalți ar face aceeași alegere. Aici, ca și în cazul anterior, oponenții teoriei consecințelor își motiveaz] poziția chiar prin intermediul acestei teorii. Aceasta nu înseamn] c] cele dou] curente sunt compatibile. Pentru adepții teoriei consecințelor, poziția opus] nu este suficient de sistematic]; aceast] gândire se aplic] agentului individual și colectivit]ții în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dou] curente sunt compatibile. Pentru adepții teoriei consecințelor, poziția opus] nu este suficient de sistematic]; aceast] gândire se aplic] agentului individual și colectivit]ții în aceeași m]sur]. Observația îi poate ajuta ins] pe adepții teoriei consecințelor s] își înțeleag] oponenții și s] își consolideze, astfel, propria poziție. Ei susțin c] analizeaz] cu atenție orice idee pe care oponenții lor o consider] conving]toare. Înțeleg, de asemenea, și pot combate în acest fel ideile oponenților lor. Referințe Austin, J.: The Province
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aplic] agentului individual și colectivit]ții în aceeași m]sur]. Observația îi poate ajuta ins] pe adepții teoriei consecințelor s] își înțeleag] oponenții și s] își consolideze, astfel, propria poziție. Ei susțin c] analizeaz] cu atenție orice idee pe care oponenții lor o consider] conving]toare. Înțeleg, de asemenea, și pot combate în acest fel ideile oponenților lor. Referințe Austin, J.: The Province of Jurisprudence Determined (1832); ed. H.L.A Harț (London: Weidenfeld, 1954). Bradley, F.H.: Ethical Studies (1876); (Oxford: Clarendon
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adepții teoriei consecințelor s] își înțeleag] oponenții și s] își consolideze, astfel, propria poziție. Ei susțin c] analizeaz] cu atenție orice idee pe care oponenții lor o consider] conving]toare. Înțeleg, de asemenea, și pot combate în acest fel ideile oponenților lor. Referințe Austin, J.: The Province of Jurisprudence Determined (1832); ed. H.L.A Harț (London: Weidenfeld, 1954). Bradley, F.H.: Ethical Studies (1876); (Oxford: Clarendon Press, 1962). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (New York: Don Press, 1966). Bibliografie suplimetar] Adams, R.M.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nivelului exploat]rilor miniere? În primul rând, ar trebui aprobat] exploatarea minier]? Cum poate fi g]sit r]spuns la aceste întreb]ri de natur] etic]? Bineînțeles, atât dovezile empirice sau, cât și cele practice au rolul lor. Spre exemplu, oponenții exploat]rilor miniere argumenteaz] c] acestea polueaz] râurile, otr]vesc fauna acvatic], pun în pericol specii de animale și dezechilibreaz] ecosistemele. Aceast] împotrivire fâț] de exploat]rile miniere are la bâz] argumente empirice, argumente care expun consecințele prezente și viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea s] nu se potriveasc] stereotipului de relativism, dar ar fi o poziție rezonabil] de susținut. De fapt, un motiv al lipsei de progres în dezbaterea dintre relativiști și universaliști este c] fiecare parte a încercat s]-si defineasc] oponentul că susținând poziția cea mai extrem] posibil. În timp ce aceasta ușureaz] dezbaterea, nu face nimic pentru a clarifica pozițiile de mijloc unde s-ar putea afla adev]rul. Multe concluzii asem]n]toare ar putea fi derivate din dezbaterea legat] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ușureaz] dezbaterea, nu face nimic pentru a clarifica pozițiile de mijloc unde s-ar putea afla adev]rul. Multe concluzii asem]n]toare ar putea fi derivate din dezbaterea legat] de relativismul moral normativ: mult] ardoare și identificare frecvent] a oponentului cu cea mai extrem] poziție posibil]. iii. Relativism normativ Cea mai extrem] poziție posibil] pentru relativistul normativ este c] nimeni nu ar trebui s]-i judece vreodat] pe altii care au valori substanțial diferite său s] încerce s]-i fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este c] nimeni nu ar trebui s]-i judece vreodat] pe altii care au valori substanțial diferite său s] încerce s]-i fac] s] accepte propriile lui valori. O astfel de definiție a relativismului normativ este dat] de obicei de oponenții s]i, deoarece este o poziție care nu poate fi ap]rât]. Ea cere propria condamnare a celor care acționeaz] potrivit ei. Dac]-i judec pe cei care judec], trebuie s] m] condamn. Eu încerc s] impun tuturor valoarea toleranței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se refer] numai la propriet]ți și adev]ruri nemorale. Naturaliștii cred c] acest lucru este posibil; intuiționiștii, dimpotriv], consider] c] asemenea definiții sau explicații nu pot cuprinde sensurile cuvintelor morale. De reținut ar fi c] disputa dintre naturaliști și oponenții lor intuiționiști nu este de aceeași natur] că cea dintre descriptiviști și nedescriptiviști: e o disput] în cadrul descriptivismului. Nedescriptiviștii resping naturalismul deoarece ei resping descriptivismul de orice fel. Ei pot folosi astfel de argumente intuiționiste împotriva naturalismului; dar principala fort
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din multe categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat], ea nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin scrierile oponenților și practicile partizanilor. Voi incerca s] explic unele tr]s]turi importante ale acestei concepții. 1. Concepția dominant] În concepția dominant], teoriile morale sunt structuri abstracte care clasific] agenți, acțiuni sau efecte în categorii corespunz]toare. Categoriile propuse pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
creștere economică foarte important, atât pentru țările dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare, în condițiile integrării și intensificării procesului de globalizare și internaționalizare. Pe de altă parte, această opinie cvasiunanimă preluată as granted destul de frecvent, are și oponenți care consideră că nu orice investiție străină directă ar fi benefică pentru țara gazdă cel puțin. Obiectivul central al lucrării constă în identificarea factorilor de creștere a eficienței economice a investițiilor străine directe în România, din punctul de vedere al
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
este absolut nelimitată... progresul acestei perfectibilități de acum Înainte nu mai poate fi Împiedicat de nici o putere, nu are altă limită decât durata de viață a globului pe care natura ne-a așezat 32. Nu toată lumea a fost de acord. Oponenții și au fost mulți, credeau că o societate bazată aproape exclusiv pe regimul proprietății private și a atitudinii al meu versus al tău va fi ruina civilizației. Ei și-au imaginat o lume a competiției și a luptei implacabile, În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
anticonstituțional. În principiu, acest discurs susține domnia legii, însă adaugă că poporul este suveran și el este cel care are ultimul cuvânt despre drepturile care sunt pot fi puse în aplicare din punct de vedere juridic". Cu toate acestea, anumiți oponenți ai VB-ului consideră că aceste luări de poziție nu sunt nimic altceva decât vorbe goale. Aceștia afirmă că populiștii flamanzi susțin principiile democrației liberale, doar pentru a evita o altă condamnare pentru încălcarea legislației antirasiste. În plus, criticii susțin
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la existența unei elite corupte care distruge tot Această categorie provine din definiția populismului propusă de coordonatorii volumului. Populismul implică existența unui mic grup coagulat constituit din elitele puternice care se opun intereselor poporului și în același timp înscrierea oricărui oponent în rândul elitelor Suspiciune și/sau respingere a instituțiilor consolidate Nevoia de asanare și de transformare a vieții publice În locul pledoariei pentru "reforme" apar argumentele care pledează pentru o transformare completă a politicii obișnuite, pentru o transformare majoră a modului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în mod potențial orice individ care era în afara disprețuitului establishment politic, sărăcimea ocupa un loc prvilegiat în tabăra populistă. Prin urmare, chavismul la putere nu doar a polarizat societatea venezuelenă din punct de vedere politic - semănând vrajba între susținătorii și oponenții lui Chávez și ai regimului său - ci și din punct de vedere socio-economic, date fiind diferențele dintre clase care au alimentat diferendul politic. Încadrat într-o perspectivă comparativă mai largă, cazul Venezuelei continuă în mod cert lunga tradiție a tensiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
permis lui Fujimori să impună o nouă constituție și să fie reales în 1995. Totuși, distrugerea controlului și a echilibrului instituțional i-a dat voie lui Fujimori să comită mari abuzuri asupra instituțiilor statului și să distorsioneze arena politică în defavoarea oponenților săi. Populismul de succes a facilitat astfel un asalt plebiscitar asupra instituțiilor democratice liberale care a împins statul Peru înspre autoritarism competitiv. 8.1 Populism, democrație și autoritarism competitiv Populiștii mobilizează votanți în masă din păturile defavorizate ale populației într-
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
i-au facilitat alunecarea înspre autoritarism competitiv. Lovitura de stat din 1992 și alegerile din 1992 și din 1995 au înlăturat în mod eficient controlul instituțional asupra puterii lui Fujimori, fapt care i-a permis să distorsioneze arena politică în defavoarea oponenților săi. De fapt, majoritățile temporare au fost folosite pentru a împiedica apariția altor majorități alternative. În cele din urmă, o majoritate a peruvienilor a ajuns să se opună comportamentului tot mai autoritar al lui Fujimori la finele anilor 1990; pe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]