1,823 matches
-
exact ceea ce l? ar fi ajutat pe Iorga �n postura lui de politician. Sim? ul atotconving? toarei influen? e a istoriei al lui Iorga a impus aproape automat diversele roluri politice jucate de el ca ziarist, critic literar, dramaturg, profesor universitar, orator ? i om de stat. Dar �n miezul concep? iei ? i al activit?? îi sale politice se află ideea c? prezentul nu poate fi corect interpretat f? r? �n? elegerea trecutului. Iar f? r? o �n? elegere corect? a prezentului nu exist? nici o cale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i, onestit?? i ? i incoruptibilit?? i (cunoscute de toat? lumea din ? ar? ? i neconstituind tr? s?turile majore printre conduc? torii Rom�niei de atunci). Priveau spre el pentru c? era un lupt? tor �nfl? c?raț, ca ? i un orator ? i animator de o erudi? ie f? r? egal. Istoricul? politician Iorga putea deveni un mare lider politic! Din nefericire pentru Rom�nia, va pierde aceast? ? ans?. O dat? cu venirea verii, armata rom�n? a �nceput ofensiva la Putna. Ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fanteziste, extravaganțe ? i capricioase ale lui Iorga� (Zigzagul fantezist al atitudinilor lui fanteziste)32. Iorga nu �n? elegea c? pentru a canaliză sprijinul genera? iei tran? eelor (sau orice sprijin poten? ial) era nevoie de un partid. �n ciuda talentelor sale de orator ? i animator, el nu �n? elegea rolul unui partid �n politic? ? i care era func? ia unei mă? ini de partid, adic? s? exprime ? i s? aplice �n practic? idei care s? influen? eze opinia public? ? i s? men? în? permanent contactul cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Mussolini. El scotea �n eviden?? faptul c? Mussolini reprezenta un lucru, iar Hitler cu totul alt lucru. Unii �i puneau pe acela? i plan, ceea ce, dup? opinia lui, era gre? it. Mussolini era un lupt? tor din Primul R? zboi Mondial, un orator ? i un intelectual �nzestrat ? i un g�nditor care fusese capabil s? creeze ceva din nimic. Hitler nu posedă nici una din aceste calit?? i, nu avea nici o leg? tur? cu cultura, nici un talent ? i nici o realizare. Astfel c? �numai barbarii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i bizantine, declar�nd c? etiopienii nu aveau nici un drept s? se considere o veritabil? na? iune ? i deci nu puteau ridică preten? îi asupra existen? ei unei patrii a lor. A organizat manifestă? îi publice �n care el era principalul orator, iar dscursurile lui �ncepeau �ntotdeauna cu �Tr? iasc? Italia! � Nici un g�nd acordat autodetermin? rîi etiopienilor, dar o mul? ime de vorb? rie despre �misiunea civilizatoare� a Italiei ? i despre �barbarismul etiopienilor�, �n schimb. Iorga omitea s? men? ioneze metodele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
colarii. Autorul acestei c? r? i ? i?l aminte? te cuv�nt cu cuv�nt: Cred �ntr? Unul Dumnezeu, Cred �ntr? O Patrie, Cred �ntr? O Dreptate Divin? Etern? , Cred �n �nvierea Ungariei. Amin! �n timpul manifestă? iilor sau a competi? iilor sportive, oratorii se refereau �ntotdeauna la teritoriile �smulse� Ungariei, iar mul? imea r? spundea cu glas tare: Mindent Vissza! (�Vrem totul �napoi! �). Centrul acestor ac? iuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionist? , care avea filiale �n toate satele. Istoricii ? i geografii maghiari jucau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conflict ? i cu �London Daily Mail� al Lordului Rothemere datorit? sprijinului acordat revizionismului maghiar de c? tre aceast? publică? ie. Atunci c�nd Societatea Patriotic? a Rom�nilor din Transilvania (ASTRA) a organizat un miting uria? , Iorga a fost principalul orator. Dup? un atac sardonic la adresa �binecunoscutelor inten? îi pa? nice� ale lui Hitler, el a respins preten? iile ungurilor, conținu�ndu?? i atacurile �mpotriva istoricilor unguri 77. Iorga le? a mai dat un sfat ungurilor, avertiz�ndu? i c? va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
du Sud? Est Europ�en� ? i a jucat un rol de frunte �n editarea Buletinului Comisiei Monumentelor Istorice ? i a Buletinului Comisiei Istorice. A scris ? i foarte multe editoriale pentru alte cotidiene de mare circulă? ie, ca �Universul�, �Curentul� ? i �Timpul�. Orator inspirat, Iorga a �nceput �n 1934 s? utilizeze mijloacele mass-media, ? în�nd s? pt? m�nal cuv�nt? ri la radio, întitulate Sfaturi pe �ntuneric, care au ap? rut cu acela? i titlu ? i sub form? de carte. V?zute din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u a fost un jurnalism na? ionalist. �n calitate de critic literar, s? m?n? torismul a devenit filosofia să central? , bazat? pe na? ionalismul s? u cultural, a? a cum erau ? i scrierile ? i piesele lui. Iorga omul, profesorul universitar ? i oratorul era inseparabil de na? ionalismul s? u, care constituie sursă eforturilor sale supraomene? ți, a realiz? rilor ? i gre? elilor sale, ? i care i? a adus sf�r? ițul. Autorul i? a citat adesea pe dr. Samuel Johnson, pe Bismarck ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Jurnalismul lui Iorga milită pentru na? ionalismul s? u cultural. Acesta era mai bun dec�ț jurnalismul est? european al perioadei respective, de? i era evident marcat? de el, ? i avea un evident stil personal. Ca profesor universitar, conferen? iar ? i orator, talentul evocator ? i cuno? țin? ele sale enciclopedice ? i temperamentul s? u �i asigurau fascina? ia oratoric? a conferin? elor sale. Era captivant, cucerind emotivitatea celor care �l audiau. Am putea vorbi despre Iorga omul numai la modul superlativ. Bun la suflet
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i despre dreptate, ra? iune sau echitate �n rela? îi internă? ionale, reac? ia lor este un r�s amar: �? tim din experien?? cum s-a manifestat dreptatea ? i echitatea �n istoria noastr? � 14�Atunci c�nd Iorga a primit titlul onorific la Oxford, Oratorul Public l-a numit �un Țiț Liviu al Rom�niei� 15 G. C? linescu, Istoria literaturii rom�ne, Bucure? ți, 1941, pp.�542-545. C?linescu declar? �ns? dintr-o suflare ? i c? Iorga a fost adev? ratul moderator al culturii rom�ne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se bizuie și pe paradoxul fără de care Socrate nu ar fi existat. Nu întâmplător, discursul retoric al lui Alexa Visarion conține o latură foarte expresivă ce se datorează permanentului duel interior dintre omul rebel și omul seren și înțelept. Excelent orator, charismatic în evoluția sa profesională și profesorală, el deține taina persuasiuni despre care Platon comentează că trebuie să fie necesarmente morală și în folosul comunității. Adunând funcțiile obligatorii ale discursului retoric teoretizat și practicat de către anticii greci, respectiv, logos, patos
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
într-o concretizare expresiv-estetică a unei închipuiri, el s-a afirmat plenar într-o vreme îndelungată ca regizor de teatru și film, ca pedagog în raport cu studenții și în calitate de coordonator de teze de doctorat ca teoretician prin cărțile publicate și talentat orator. Toate acestea configurează o operă autentică, fiind unite printr-un fluid, la rădăcina lor, pe care-l recunoaștem ca stil personal. În teoria sa poetică sondează adânc în plan ontologic spectacolul lumii ascuns, "scoțându-l astfel din ascundere" (v. Heidegger
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și amenințînd cu el Adunarea ONU. Știa prea bine Nikita că într-un conclav subțire ca acela n-o putea face cu cizma ostașului eliberator. (O lacună istorică totuși: nimeni nu ne-a lăsat mărturie a ce mirosea pantoful persuasivului orator.) Cît de bizară ne pare nouă, azi, recuzita de atelier a pictorilor de altădată! Pentru natură moartă, mai de fiecare dată cam aceeași (doar sumare permutări de obiecte), existau, acolo, pe raft, o gutuie, o vază, o pipă, o scoică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-l unei lumi care-și pierduse, în anii tristei ofensive ideologice, busola nativă și-și confecționase un facies de ghetou. Exstă, antologic, reconfortanta fotografie cu un Călinescu în maximă ebuliție discursivă inspirată mască de histrion superior studenții amfiteatrului, împresurîndu-l pe orator și neputîndu-și stăpîni rîsul la schima serioasă a magistrului. (Căruia nu-i dispăruse hazul zeflemitor nici cînd hahalerele activiste vizate în fel și chip de scriitor îl pedepsiseră cu înlăturarea de la catedră.) Între două personaje... antagonice mi s-au consumat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
microfoane, cei ce vorbeau mulțimii adunate se mutau de la o tribună la alta. Pe fețele tuturora se citea fericirea. Era ceva ce te făcea să uiți totul și să nu te mai saturi privind marea de capete ce sorbeau vorbele oratorilor. Seara, În timp ce ne Întorceam spre casă, am trecut pe lângă cimitirul unde tata Își dormea somnul. Frate, dacă ar ști tata ce s-a Întâmplat! zic eu, Întorcând capul spre cimitir. Întunericul se așternuse și era liniște. Aproape de ieșirea din sat
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
spre cimitir. Întunericul se așternuse și era liniște. Aproape de ieșirea din sat, un copil care privea șirul de căruțe, dintr-o curte, pe neașteptate, În noapte, strigă din toate puterile: ,, Trăiască România dodoloață !” Cuvinte : au purces= au plecat, au mers; orator= vorbitor; dodoloață = gogonată , rotundă; făgașul zăpezii= drum prin zăpadă, pârtie; marea de oameni= mulțimea; Își dormea somnul = era Înmormântat. UN FLĂCĂU DE ISPRAVĂ În acele zile de la sfârșitul lui august 1944, pe plaiurile Bârsei, ca și În alte părți ale
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât și prin numele oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele mai mari nume ale științei sociale românești din acea vreme figurează printre oratori; temele se apropie în unele privințe de cele ale ciclurilor de conferințe organizate de Institutul Social bucureștean (spre pildă, prezentarea teoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât și prin numele oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele mai mari nume ale științei sociale românești din acea vreme figurează printre oratori; temele se apropie în unele privințe de cele ale ciclurilor de conferințe organizate de Institutul Social bucureștean (spre pildă, prezentarea teoriilor politice). Unii dintre oratori participaseră mai înainte la ciclurile de conferințe bucureștene, tovarăși de drum statornici ai profesorului și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la Chișinău. Cele mai mari nume ale științei sociale românești din acea vreme figurează printre oratori; temele se apropie în unele privințe de cele ale ciclurilor de conferințe organizate de Institutul Social bucureștean (spre pildă, prezentarea teoriilor politice). Unii dintre oratori participaseră mai înainte la ciclurile de conferințe bucureștene, tovarăși de drum statornici ai profesorului și ai Școlii sociologice. Caracterul pluridisciplinar al conferințelor, o altă idee de bază a Școlii, străbate ca un fir roșu programul conferințelor, al cercetărilor, al publicațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de istorie și cu versuri la „Convorbiri literare”, „Candela”, „Gazeta Bucovinei”, „Revista politică” ș.a. Ales deputat în Parlamentul de la Viena (1897), devine și redactor al publicației „Foile legilor imperiale”. Ca deputat în Dieta Bucovinei, activează cu dăruire, fiind un talentat orator și organizator al Partidului Național Român. În urma unor intrigi, trece în România (1901) și se afirmă în domeniul istoriei dreptului românesc. La doar două luni după ce fusese ales membru corespondent al Academiei Române, se sinucide în împrejurări obscure. Impresionați de poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
dată de serviciile Ambasadei franceze de la București. Discursurile erau Întotdeauna, la cererea părții române, pregătite dinainte, nu se improviza, și nu se improviza, În primul rînd, deoarece Nicolae Ceaușescu era incapabil să improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punctul de vedere sintactic, dar și un prost orator din punct de vedere al exprimării, cu o vorbire sacadată și deficientă. Nu era un om limitat ca inteligență. Era un om limitat ca formație intelectuală. Și, natural, un sclav
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la cererea părții române, pregătite dinainte, nu se improviza, și nu se improviza, În primul rînd, deoarece Nicolae Ceaușescu era incapabil să improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punctul de vedere sintactic, dar și un prost orator din punct de vedere al exprimării, cu o vorbire sacadată și deficientă. Nu era un om limitat ca inteligență. Era un om limitat ca formație intelectuală. Și, natural, un sclav al limbajului de lemn. Nu o dată, improvizațiile oratorice, avîntate, ale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
silesc pe provinciali să meargă oricând la București, cei de acolo sunt cu totul apărați de a călca prin provincie, așa că Bucureștenii n-au prilejul să cunoască și să Îndrăgească Iașul și pe Moldoveni și populațiile rămân străine Între ele. Oratorul propune ca Iașul să rămână centrul de știință al României, precum Bucureștii trebuie să rămână centrul politic. Mai cere apoi stabilirea unei case pentru plata obligațiilor rurale În Iași, și o sumă de două milioane, alocată În bugetul statului, pentru Îmbunătățirea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Voastră face și mai mult astăzi: adaugă o onoare la altă onoare, nevenind singură (întorcându-se spre Împărăteasă): prezența dumneavoastră, Doamnă, aduce în sobrele noastre ședințe ceva cu totul neobișnuit... Farmecul. Nicolae și Alexandra au schimbat repede o privire. Iar oratorul, ca și cum ar fi simțit că era timpul să evoce esențialul, și-a amplificat vibrațiile vocii, întrebându-se extrem de retoric: - Îmi va fi îngăduit să o spun? Această dovadă de simpatie nu se adresează numai Academiei, ci înseși limbii noastre naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]