7,850 matches
-
ajuns de-a-și câștiga un singur alt vot în Comisie pentru a-și asigura supremația și a o pune în serviciul scopurilor ei. Scopurile ei, se adaugă, nu tind la nimic alt decât la stabilirea precumpănirii pe tot cursul Dunării orientale, punând astfel în primejdie libertatea navigației pe acest râu, deci un interes european. Ba merg și mai departe și le place a demonstra că dictatura pe Dunăre aduce după sine dictatura asupra statelor din Peninsula Balcanică. Aceste întîmpinări sânt departe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poliția fluvială a Dunării și că e gata a trece în avanproiectul ei o clauză specială care va garanta libertatea navigației maritime. Rămâne acum ascendentul pe care poziția ce-o revendică guvernul austriac cată să i-l asigure în bazinul oriental al Dunării și dictatura asupra statelor dunărene care va decurge neapărat din acest ascendent. Drept vorbind nu folosește nimic să, mai tăgăduim urmările acestea ale revendicațiunilor cabinetului din Viena, pentru că ele constituie evident motivul, chiar și rațiunea principală și ultimă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
urmările acestea ale revendicațiunilor cabinetului din Viena, pentru că ele constituie evident motivul, chiar și rațiunea principală și ultimă a lor. Credem, din contra, că tocmai asupra punctului acestuia cei interesați ar trebui să stăruiască cu întrebarea. Pretențiile Austriei asupra cursului oriental al Dunării nu sânt decât un epizod al rivalității între această putere și Rusia în privirea Turciei. Deci, în afacerea aceasta, întrebarea e pentru România ca și pentru Serbia în discuțiile comerciale de-a ști în partea cui vor să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
intimă a Austro-Ungariei către Germania și în fine, ca o atmosferă psicologică ce înconjură acest eveniment, s-a schimbat dispoziția Germaniei față cu Rusia. Deci a sosit poate timpul de-a atrage atenția serioasă a politicilor germani spre partea cestiunii orientale relativă la România și de-a le da ocazia de-a lua de cu timp o atitudine în caracteristica ceartă de interese care se desfășoară aci. Un lucru cată să-l stabilim aci din capul locului: căderea principelui Cuza la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cărții/obiect. Plăcerea specificației titlurilor ciudate, a descrierii edițiilor princeps, rare ("îmi arătase, fără a accepta să mi-1 vândă, un curios exemplar din Kabbala dezvăluită a lui Rosenroth" Nedemnul), a vechimii lor ("Am ajuns la o bibliotecă de cărți orientale și occidentale" Grădina cărărilor care se bifurcă), trimit însă spre un "obiect" de cult, "instrument" de inițiere, cu care prin des/cifrare se poate accede la "modelul absolut", muma cărții, prototip al cunoașterii. "Des/cifrare", pentru că Eminescu și Borges pun
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sînt scandalos de degradate; socoteala edililor e una simplă, de gospodină care, după ce mătură, ascunde gunoiul sub covor: centrul să ia ochii, în rest... - cerșetorii; unde vrei, unde nu vrei, bălăbănindu-se ca niște metronoame dezafectate și îndrugînd jalnice tînguieli orientale. - pe trotuar; în spate, la doi-trei metri, unu perseverează în slobozirea gîtlejului de mucusurile duhnind a mărășească și-a cinzeacă; mă opresc, îl las să treacă, aștept să se depărteze, pînă nu-i mai aud "vocalizele". - cea mai părăginită curte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ratez vernisajul! Baia turcească? Da, pe din afară. Pentru că, înăuntru, totul a fost ras. Pereții, răzăluiți, cu mari suprafețe nu demult tencuite, o tencuială de culoarea cenușii vulcanice. Nimic din ce a însemnat cîndva intimitatea unui asemenea lăcaș al lascivităților orientale n-a mai rămas. Ba nu, în incinta de la intrare, cassa încă fanat colorată, ca o sudică moschee. În cîteva locuri, inscripțiile vechi, într-o limbă cu puzderie de semiluni dănțuind cînd deasupra, cînd dedesubtul cuvintelor. Ziduri și iar ziduri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în care trăiau, de cîteva bune secole, îndeolaltă, români și evrei. Sfeșnicul cu lumînări, văzut prin îngustele ferestre, era emblematic. Ei bine, dughenuțele acelea, emanînd mirodenii, iată-le reînviind din propria cenușă și arătînd ca în nu știu care mică arteră comercială orientală. Bistrourile de-acum sclipesc, moderne, în fața lor, înghesuite, mașinile elegante ale feciorilor de "nababi" orientali. Warda, Summer Time, Tanja, Capulschi, Anita, Amanda, Andreea, așa sună cochetele bistrouri. La o masă, cunosc pe Ahmed. Mă recomand pictor. A, Victor, zice Ahmed
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin îngustele ferestre, era emblematic. Ei bine, dughenuțele acelea, emanînd mirodenii, iată-le reînviind din propria cenușă și arătînd ca în nu știu care mică arteră comercială orientală. Bistrourile de-acum sclipesc, moderne, în fața lor, înghesuite, mașinile elegante ale feciorilor de "nababi" orientali. Warda, Summer Time, Tanja, Capulschi, Anita, Amanda, Andreea, așa sună cochetele bistrouri. La o masă, cunosc pe Ahmed. Mă recomand pictor. A, Victor, zice Ahmed, am auzit... Repet: pictor. A, da, înțeleg, Victor. Glumă nevinovată, evident, pentru că, în cel mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așa sună cochetele bistrouri. La o masă, cunosc pe Ahmed. Mă recomand pictor. A, Victor, zice Ahmed, am auzit... Repet: pictor. A, da, înțeleg, Victor. Glumă nevinovată, evident, pentru că, în cel mai tolerant spirit liberal, îi respect pe acești adolescenți orientali care într-un an-doi ne deprind limba și care ne pun în contact cu părți ale globului atît de prospere. Pe una din firme Oscar s-ul e, firește, $. În altă latură a orașului, ne-am acomodat deja privirea cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bastonul de drumeție al stăpînului, și terminînd cu odăițele slujnicelor, totul emană în mic aerul irecuperabil al unei țări cîndva binecuvîntate. E, peste tot, o abundență de lucruri grele, scumpe, durabile iată, dar și profuziunea de piese de o finețe orientală/ extrem orientală, marcînd fidel comuniunea fericită a celor două ființe: artistul și boieroaica. Artistul aristocrat, rafinata boieroaică. Încăperile ei sînt neîntrerupte puneri în scenă. Dezordonat-spontane, ca într-un încă necunoscut teatru al absurdului. În care lucrurile scumpe, inimaginabile, aduse de pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
drumeție al stăpînului, și terminînd cu odăițele slujnicelor, totul emană în mic aerul irecuperabil al unei țări cîndva binecuvîntate. E, peste tot, o abundență de lucruri grele, scumpe, durabile iată, dar și profuziunea de piese de o finețe orientală/ extrem orientală, marcînd fidel comuniunea fericită a celor două ființe: artistul și boieroaica. Artistul aristocrat, rafinata boieroaică. Încăperile ei sînt neîntrerupte puneri în scenă. Dezordonat-spontane, ca într-un încă necunoscut teatru al absurdului. În care lucrurile scumpe, inimaginabile, aduse de pe meridiane, fac
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale Franței și de repercursiunile lor asupra politicii sale externe, noi am stimulat din toate forțele noastre încheierea pactului franco-sovietic, din care rezultă, rând pe rând: răcirea prieteniei cu Polonia; slăbirea Micii Înțelegeri; neutralizarea Angliei în conflictele Europei Centrale și Orientale; apropierea între Germania și Italia”. La rândul său, Gheorghe Tătărescu era de părere că Nicolae Titulescu acționa ineficient, „rupt” aproape complet de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
sur la politique des Habsburgs à l égard des Principautés Roumains (Depuis le XVIII-e siècle jusqu'en 1848), ale cărui observații și concluzii îi vor fi folosit analistului în reconstituirea cadrului istoric preliminar evaluării noilor raporturi româno-austriece, în contextul crizei orientale din anii 1853-1856. Aproape concomitent, reluând firul unei tradiții istoriografice ilustrată anterior de specialiști de marcă ai domeniului, precum P. P. Panaitescu, Gh. Duzinchevici, Ilie Corfus ș.a., Leonid Boicu a realizat câteva excelente studii analitice consacrate relațiilor româno-polone, din perspectiva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înainte de a-și fi dobândit suveranitatea, adică de a fi devenit subiect de drept internațional. Astfel, în premieră pentru istoriografia românească, Leonid Boicu a dezvăluit, motivând, locul și rolul jucat de Principatele Române în politica imperială habsburgică pe durata crizei orientale din anii 1853-1856, s-a pronunțat în privința obiectivelor geostrategice ale Vienei și anume, dacă Austria a intenționat cu adevărat să anexeze Principatele sau a urmărit doar să creeze bazele viitoarei ei expansiuni economice și politice, ce capacitate de influență a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mandatului său septenal, ministrului de Externe francez Al. Walewski, la 30 mai 1857, este demnă de orice antologie a neputinței politice românești. Dacă s-a ocupat cu stăruitoare consecvență - identificabilă pentru unele cazuri (mijlocul secolului XIX) ca obsesie - de „chestiunea orientală”, ilustrată prin alte două studii monografice de referință: Diplomația europeană și triumful cauzei române. 1856-1859, carte publicată în anul 1978, ca o continuare a Genezei și, respectiv, Din istoria diplomației europene: anul 1859 la români, tipărită însă spre amurgul scurtei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu doar încadrarea evenimentelor în cadrul procesualității istorice, să le comenteze și să extragă cele mai adecvate concluzii sau învățăminte, ci să se facă înțeles și prin limpezirea conceptelor. Bunăoară, observa el în cuprinsul altui studiu de aceeași factură, „esența «chestiunii orientale» apare cu o deosebită claritate atunci când se iau în considerare, ca un întreg, trei aspecte capitale: decăderea Imperiului Otoman, lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și implicarea marilor puteri, care ținteau la preponderență în zona Orientului european. (subl. ns. D.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Otoman, lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și implicarea marilor puteri, care ținteau la preponderență în zona Orientului european. (subl. ns. D. V.). Aceste trăsături definitorii dezvăluie complexitatea și interdependența fenomenelor conexe. Totodată, ele indică și limitele cronologice ale chestiunii orientale de vreme ce este vorba de reculul puterii otomane, dezagregarea și apoi dispariția Imperiului, și de lupta popoarelor pentru făurirea statelor naționale și nu de zăgăzuirea avalanșei osmanlâilor”. Spre deosebire de alți istorici, de alte tendințe și de alte timpuri, care „au exaltat până la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asumat, nu întâmplător, spre analiză, perioada istorică cuprinsă între anii 1853 și 1866. Pornind de la premisa că Principatele Române s-au aflat în linia întâi a problematicii care a format obiectul confruntărilor politico-militare prilejuite de redeschiderea, în 1853, a crizei orientale, rigurosul analist constată, între altele, că modul cum a fost reglementat statutul politic al acestora „a înlesnit întărirea prezenței și influenței europene, îndeosebi franceze, în sud-estul continentului, pe de o parte, și o evidentă slăbire a înrâuririi ruse, o prezumare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
opinia autorizată a istoricului ieșean, prin „ruperea cercului strîmt în care erau încătușați <românii>, spargerea unor vechi tipare politice și accesul pe calea împlinirii emancipării naționale”. Glosând pe tema contribuțiilor sale istoriografice în limpezirea incidențelor românești cu problema sau problematica orientală, unul dintre statornicii lui colaboratori, profesorul Gh. Platon, avea să consemneze: „lui Leonid Boicu i-au rămas străine speculațiile sterile, divagațiile empirice, encomiastice. Îl caracterizează soliditatea și sobrietatea expresiei (o excesivă sobrietate, chiar), selectarea cu rigurozitate a materialului, ascuțimea spiritului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșterii abageri (care prelucrează abaua), băibărăcarii (croitori de baibara), șăpcari, ceaprăzari, găitănari, pălărieri, sucmănari, plăpomari, mindirigii, tulpangii, potcapcieri, șlicari etc. Totodată, ca urmare a transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un larg și dureros proces de recalificare. Într-o anafora a Sfatului Administrativ din 31 mai 1838 se arăta că „isnaful croitorilor creștini [...], după schimbarea portului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În realitate, documentele ne îndreptățesc să conchidem că numărul lor n-a scăzut, ci dimpotrivă, a crescut. Această neconcordanță între izvoarele documentare se datorește faptului că, la jumătatea veacului trecut, în domeniul meșteșugului artistic, adâncirea rupturii cu gusturile și moda orientală, ca și cu tradiția, a devenit evidentă. Este drept că în Moldova se importau în cantități mari produse ale meșteșugului artistic din Apus, dar numărul meșteșugarilor străini care aduc cu ei gusturile și moda apuseană a sporit și el într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stând la fereastră o jumătate de ceas, ar avea de observat destul, ca să poată face cunoștință cu zece popoare și să călătorească totodată în Franța, Germania și în Orient... Oricum ar fi, bunul nostru oraș începe a-și schimba straiul oriental”. Prefacerile aveau loc într-un astfel de ritm încât, după 10 ani, W. de Kotzebue aprecia, exagerând, că „Orice urmă de oraș oriental s-a șters, numai turcul care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Franța, Germania și în Orient... Oricum ar fi, bunul nostru oraș începe a-și schimba straiul oriental”. Prefacerile aveau loc într-un astfel de ritm încât, după 10 ani, W. de Kotzebue aprecia, exagerând, că „Orice urmă de oraș oriental s-a șters, numai turcul care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a mai rămas”. La jumătatea veacului trecut, tipul ideal al orășanului era burghezul, „un om ca oamenii”, care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
XVIII dau contur ideii de lume unitară, implicațiile și urmările războaielor maritime și ale luptelor anticoloniale propulsând în conștiința publică și politică America și Asia. Încă de la începutul secolului, Rusia dobândește atribute de putere continentală, iar declanșarea, apoi agravarea chestiunii orientale și lupta popoarelor pentru emancipare înalță sud-estul continentului pe o treaptă superioară a însușirii conceptului de Europa. Am cădea însă într-o gravă eroare dacă am detașa această viziune de relațiile socio-politice, spirituale în general, foarte inegale, secolul XVIII fiind
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]