2,477 matches
-
chiar dacă pe cer nu era nici un nor). Întâmplarea ne-a readus la vechile sentimente. Așa se face că, după 1992 (an în care a fost ales membru corespondent al Academiei), mi-a luat ferm apărarea în disputa legată de modificarea ortografiei. Moștenise bunul simț al țăranului român și își dăduse seama îndată că era vorba doar de ambiția unui amator care ținea cu tot dinadinsul să-și spele păcatele de fost politruc. O lecție de prietenie care se întemeia pe respectarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Societatea care, încă din adunarea generală din 1879, îi încredințase această misiune. Revista are meritul de a fi sacrificat, cum spune raportul societății, „pe altarul frăției și al bunei înțelegeri principiul ortografic susținut până atunci” de Societatea pentru cultură, adaptând ortografia stabilită de Academia Română din București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și de critică literară, recenzii cuprinzătoare și la obiect, iar din literatura folclorică - poezii poporale, datini
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încheia: ”să ne apucăm dar de lucru cu ajutorul lui Dumnezeu!” Și publica Kera Nastasia sau Mania pensiilor de V. Alecsandri, poezii - Defira de S.G. Vârgolici - dedicate poetului V. Alecsandri, un necrolog dlui Ambroziu Dimitrovici, un studiu „Mișcări în cestiunea unificării ortografiei române”, Cântece poporale, bibliografie, extrase din protocoalele ședințelor Comitetului Societății. Foaea aduce mărturii și despre ceea ce făcea biserica în vremea aceasta. Ziarul Albina din Viena consemna că deși primele încercări făcute în 1865 de către teologii din Cernăuți au fost paralizate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de A. Russo la Mânăstirea Soveja, unde fusese exilat sub domnia lui Mihail Sturdza”, scrie Vasile Alecsandri amicului său „A” în Foaea Societății... nr.5/mai, 1868, pg. 125-126. Revista s-a editat până în decembrie 1869. Dacă facem abstracție de ortografia revistei, influențată de sistemul propus de Aron Pumnul și criticat de Titu Maiorescu, după cum spune Ion Hangiu „publicația bucovineană a îndeplinit un rol important în popularizarea literaturii române în partea de nord a țării, aflată sub stăpânire austriacă.” „Cel mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care nu cunoaștem deocamdată nimic mai mult decât manuscrisul tipărit de Tocilescu: Collectanea Orientalia, în Opere VII, București, 1883. Dar este puțin probabil ca Eliade să se fi gândit la Cantemir într-un asemenea context mult apropiat lui Strindberg. În privința ortografiei numelor suedeze citate în această scrisoare, trebuie spus că Jollivet Castellot, destinatarul și editorul francez al scrisorilor lui Strindberg, a lăsat mai multe greșeli de transcriere (Schoenbroem în loc de șPeterț Schönström, Linkoefinz în loc de Linköping și Strahberber în loc de Strahlenberg). Asemenea greșeli au
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
August Treboniu Laurian (În colaborare cu I. Massim) Înțelegea să ducă lucrurile până la capăt. Dicționarul propriu-zis cuprindea doar fondul latin; celelalte cuvinte erau reunite Într un „glosar“, În vederea marginalizării și, În final, a eliminării lor. În plus, Laurian adopta o ortografie etimologică, pentru a obliga cuvintele să semene cât mai bine cu formele lor latine originare. Ortografia devenise o altă bătaie de cap pentru români. Cât timp au scris cu cirilice, lucrurile erau simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cuprindea doar fondul latin; celelalte cuvinte erau reunite Într un „glosar“, În vederea marginalizării și, În final, a eliminării lor. În plus, Laurian adopta o ortografie etimologică, pentru a obliga cuvintele să semene cât mai bine cu formele lor latine originare. Ortografia devenise o altă bătaie de cap pentru români. Cât timp au scris cu cirilice, lucrurile erau simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca și astăzi În scrierea rusă: o ortografie 100% fonetică. Apoi, odată adoptat alfabetul latin, variantele s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
semene cât mai bine cu formele lor latine originare. Ortografia devenise o altă bătaie de cap pentru români. Cât timp au scris cu cirilice, lucrurile erau simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca și astăzi În scrierea rusă: o ortografie 100% fonetică. Apoi, odată adoptat alfabetul latin, variantele s-au Înmulțit, oscilând Între tentația etimologismului și scrierea fonetică (aceasta din urmă cu unele excepții, caracterele latine acoperind mai puțin fidel gama completă a sunetelor limbii române decât cele cirilice). Până la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din Sherman Oaks). Dar de acum încetasem să mă mai întreb cum avusese „Clayton“ acces la el. Când m-am întors în L.A. am comparat manuscrisul lui cu al meu și erau identice - o copie perfectă. Până și greșelile de ortografie sau de bătut la mașină fuseseră preluate. Motivul pentru care am renunțat să urmăresc această filieră e pentru că nu există nici un fel de informație care să indice existența lui „Clayton“. E ruta cea mai ușoară, m-a asigurat scriitorul. Însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în chestie de vers: Polissez-le sans cesse et le repolissez... Ași! acestea sunt metode învechite, anterioare marii revoluții literare. Căci s-a produs și o mare revoluție literară. Înainte vreme, un scriitor, ca să fie scriitor, trebuia să învețe serios gramatică, ortografie și punctuație. Dacă pe lângă asta mai avea și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Completă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
număr și caz." Reflecții ca acestea pigmentau în 1940 Divanul persian, una dintre cărțile preferate ale prozatorului vârstnic. VIII Privirea lui Sadoveanu se distribuie în toate unghiurile; creatorul și omul public se manifestă în ipostaze tipice, trecând de la chestiuni de ortografie la păreri despre modă, de la probleme de arhitectură la moravuri sociale, la "Politicale", ori la rețete gospodărești. În călătorii ori la Curtea cu juri, în Senat ori la expediții vânătorești, Sadoveanu e totdeauna în căutare de personaje. La Academie se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
usează de monosilabe nemusicale. Această frasă vă place? Este ea musicală sau nemusicală? Această chinezească este mai curând păsărească, căci nu se razimă pe nici o bază. În orice cas ași vrea să știu care sunt acele base? Nu înțeleg că ortografia noastră să intre în asemenea farsă? Pe ce ne basăm? ipotesă antreprisă prosă rosalb rosă, dosă, usanță e un adevărat amuzament și noi n-am venit aici să ne amusăm! Cine mă poate acusa? exagerări? Cine refusă asemenea argumente în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în chestie de vers: Polissez-le sans cesse et le repolissez... Ași! acestea sunt metode învechite, anterioare marei revoluții literare. Căci s-a produs ș-o mare revoluție literară. Înainte vreme, un scriitor, ca să fie scriitor, trebuia să învețe serios gramatică, ortografie și punctuație. Dacă pe lângă asta mai avea și talent, nu era rău. În vremurile de față, chestia din urmă, a talentului, rămâne în suspensie. Complectă libertate. Fiecare după cum poftește: să aibă ori să n-aibă talent. Mai hotărât e cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Era nevoie de ele altădată pentru motive de mnemotehnică; dar astăzi când avem hârtie și artă tipografică, trebuie să lepădăm naivitățile trecutului. Dar mai este ceva tot așa de important. Nu e nevoie de gramatică, cu atât mai puțin de ortografie și punctuație. Nu numai că nu e nevoie de gramatică, mai ales de așa zisa sintaxă, dar cu cât ne pătrundem mai bine de acest adevăr în aceiași măsură trebuie să ne silim a sfărma robia calapoadelor ș-a rânduelii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
meu spune, a dat lămurire baba, că fiind acuma funcționar nu mai are nevoie să mai facă vreo ispravă. Ieri la Senat, s-au împărțit senatorilor, spre complectare, niște fișe. Notele explicative aveau în total patru greșeli de gramatică și ortografie, ceeace e destul de mult pentru un înalt senat al Regatului. Deși toți domnii senatori le citeau cu luare-aminte, aceste fișe cu explicațiile lor nu le stârneau nici cea mai neînsemnată mirare, ceeace dovedește că atâtea și atâtea greșeli de limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ceeace e destul de mult pentru un înalt senat al Regatului. Deși toți domnii senatori le citeau cu luare-aminte, aceste fișe cu explicațiile lor nu le stârneau nici cea mai neînsemnată mirare, ceeace dovedește că atâtea și atâtea greșeli de limbă, ortografie, punctuație, care umplu ordonanțele, publicațiile, afișele, firmele, plus gazetele și revistele nu prea jignesc simțul gramatical și lingvistic al oamenilor noștri mijlocii. Făcând observațiile de rigoare unuia dintre vecinii mei membru activ al Academiei (la secția științifică, e adevărat), domnia sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
d-ta că-i bine? Ași putea spune că am rămas pietrificat. De un an și jumătate am cerut în "Secția literară" să se alcătuiască un buletin lunar îndreptar ortografic și ortoepic care, luând exemple din greșeli de limbă și ortografie din publicații, să caute să arate cum ar fi bine, și, în același timp, ar da îndrumări și pe altă cale, răspunzând nedumeririlor unor eventuali corespondenți. Nu se poate face nimic. Îmi închipui că toți cei ce ar putea face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în răspândirea formelor Cazani, Gogoli, Haricov. În memoriu, se vorbește despre dominația capitalei asupra formării limbii viitoare, lucru de care se vorbește de multă vreme; și se amestecă limba scrisă literară cu forme populare moldovenești ceea ce e neoportun în discuție. Ortografia fonetică e o bună și necesară lucrare, însă fonetismul trebue să se sprijine pe gramatică, așa cum arată tov. Stalin, și pe o vorbire corectă literară. Într-o sută și mai bine de ani, scriitorii noștri cei mai de samă au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și tarnița, șaua de lemn țărănească. Limba literară e una și îmbogățirea ei vine prin scriitorii de pretutindeni ai românismului, pe când limba vorbită se poate mărgini la câteva sute de vocabule. Noi, aici, nu ne interesăm decât de limba literară. Ortografia, de care ne ocupăm privește această limbă care s-a format în decursul timpului, și gramatica aduce la statornicirea unor reguli generale. Problema trebue întrucâtva țărmurită la oameni de cultură în ce privește consultările; gramatica, școala, dicționarul vor clarifica deplin înțelegerea operelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întreaga lor cultură generală, la atitudinile lor și la deprinderile de a gândi critic, de a înțelege în mod corect ceea ce este în jurul lor, cu cauzalitățile care există. Consider că, bunăoară, modul de a se exprima oral sau în scris, ortografia, punctuația ș.a.m.d. nu sunt numai responsabilitatea profesorilor de limba română, ci și a celorlalți profesori, care nu ar trebui să lase nimic neînțeles sau necorectat. Acest aspect m-a preocupat încă din primii ani de învățământ și una
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
toate secțiile de votare prin care a descrețit frunțile acelor nelămuriți și conrupți de reacțiunea care a fost schimbat cu totul impresia care s-au făcut de reacțiune. Echipa artistică a dat serbare la Roman pe data de 17” (cu ortografia epocii !). Toate cele 14 celule și 46 de grupe - care activau deja în cadrul Nicolinei - erau puternic implicate în campania electorală, susținând, cum era de așteptat, Blocul Partidelor Democratice, inclusiv prin atragerea de noi membri. E drept, aceștia urmau să devină
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
va vorbi mai târziu că despre un mijloc eficace prin care copilul ajunge de la în ceput să conștientizeze ceea ce face. În acest fel principiul învățării conștiente devenea de aplicație curentă într-una din activitățile esențiale ale copilului: învățarea cititscrisului. Simplificarea ortografiei românești, care avea să deschidă largi perspective metodei fonetice, îi va permite lui Creangă că împreună cu alți învățători, să treacă la elaborarea primului abecedar românesc, având la bază metodă fonetica. Chiar dacă astăzi lucrăriii se pot impută slăbiciuni de continut și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
erori care au rămas, cu toate acestea, el a pretins, așa cum am văzut, ca a tratat acest grup de scrisori trimise de Machiavelli lui Vettori cu maximă grijă. La momentul respectiv, este clar că Ricci avea destulă experiență în lectură ortografiei lui Machiavelli și era, deci, mult mai competent decât în urmă cu aproximativ șapte ani când a transcris primele patruzeci și opt de pagini ale manuscrisului și când s-a confruntat cu problema reprezentată de Ghiribizzi al Soderini 29. Mai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în 1904. Din primul volum menționat, care include 17 lucrări (majoritatea, discursuri), am selectat doar pe cel dintâi Amintiri din timpurile "Unirei" -, dată fiind valoarea documentară și literară a textului propriu-zis. Transcrierea textelor s-a făcut ținându-se seama de ortografia în vigoare și de particularitățile fonetice, gramaticale și lexicale specifice limbii folosite de Gane. În primul rând, grafiile etimologizante au fost înlocuite cu cele fonetice, care reflectă pronunția reală, ca în cazurile earbă, ploae, voe, respuns, reu, zină, devenite iarbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pedagogia experimentală a mers mai repede decît evoluția individuală, necesitățile individuale nu coincid întotdeauna cu cele sociale. De aceea, individul este obligat să se ocupe de lucruri pentru care nu are un interes imediat. Astfel trebuie să învețe tabla înmulțirii, ortografia etc. Toate acestea se cer însușite la vîrsta de 6-9 ani. Copilul însă nu poate aprecia asemenea valori sociale într-o perioadă în care toată lumea lui este jocul. Cum ar putea astfel de activități să dobîndească pentru el un caracter
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]