4,332 matches
-
analitic, punând-o chiar sub lupă, Luc (o dată cu naratorul) îi găsește toate defectele din lume (cu excepția semnului vaccinării) în plan mental, lexical, dar și în plan anatomofiziologic, vizualizându-i nuditatea și felul de a face dragoste, persif1area devenind caricatură, aproape ostilitate. Frustrata, vulgara și posesiva, Chrystèle este pentru Luc copia degradată a femeii mult așteptate, dar pe care n-o întâlnise. Confruntată cu un puseu asasin al amantului, ea pune capăt penibilei relații cu un Luc care își autodenunță criza și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
manifestații de 1 Mai. Fapt care nu-l surprinde doar pe el, un simplu angajat al televiziunii de la Tirana, ci stârnește cele mai diverse reacții în rândurile colegilor, cunoștințelor și rudelor, de la nedumerire sau admirație la invidie, de la uluială la ostilitate. Consolându-se cu amintirea ultimei întâlniri de dragoste cu Suzana, și înțelegând că despărțirea anunțată de ea și motivată ca un sacrificiu cerut de ascensiunea politică a tatălui, devenise chiar din acea dimineață o realitate ireversibilă, eroul nostru, strivit de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
guvernele austro-ungar și francez cu privire la România. Mihail Kogălniceanu voia ca participarea noastră la război, să fie ferită de orice acuzare de agresiune și să o prezinte Europei ca determinată de împrejurările politice. El știa, că încheierea convenției româno-ruse va determina ostilitatea Turciei, dar știa în același timp, că Europa nu era dispusă să intervină armat pentru a salva Turcia. Austro-Ungaria, nu vedea cu ochi buni o apropiere a statului român de guvernul țarist. Aprehensiunea de a nu provoca ostilitatea Austro-Ungariei, a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
va determina ostilitatea Turciei, dar știa în același timp, că Europa nu era dispusă să intervină armat pentru a salva Turcia. Austro-Ungaria, nu vedea cu ochi buni o apropiere a statului român de guvernul țarist. Aprehensiunea de a nu provoca ostilitatea Austro-Ungariei, a contribuit, în această primă teapă într-o oarecare măsură, printre celelalte considerente, ca el să se opună unei colaborări cu Rusia. Mihail Kogălniceanu, nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă de la 9/21 aprilie 1877, dădea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
la 14/16 aprilie. România nu numai că nu mai avea nici un sprijin, Franța nu mai reprezenta autoritatea de altădată, iar orientarea ei politică fiind alta, dar avea de întâmpinat un front unic la început de indiferență, iar apoi de ostilitate și dezaprobare. Pe plan intern se hotărăște mobilizarea generală, la sugestia lui Kogălniceanu. De la începutul ostilităților situația se schimbă, pe când, domnitorul Carol și Ion C. Brătianu erau pentru o cât mai neîntârziată colaborare cu armata rusă, Mihail Kogălniceanuera pentru o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
reprezenta autoritatea de altădată, iar orientarea ei politică fiind alta, dar avea de întâmpinat un front unic la început de indiferență, iar apoi de ostilitate și dezaprobare. Pe plan intern se hotărăște mobilizarea generală, la sugestia lui Kogălniceanu. De la începutul ostilităților situația se schimbă, pe când, domnitorul Carol și Ion C. Brătianu erau pentru o cât mai neîntârziată colaborare cu armata rusă, Mihail Kogălniceanuera pentru o participare defensivă și limitată. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu proclamă independența de stat a României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
le ceară recunoașterea ei până la viitoarea conferință pentru pace, la care va participa de drept, în scopul reglementării intereselor sale. Mihail Kogălniceanu a susținut cu ardoare, împreună cu I. C. Brătianu cauza României la congresul de pace de la Berlin. Imediat după încheierea ostilităților, istoriografia românească s-a ocupat pe larg de evenimentul care a adus independența României, dorința de veacuri a românilor. Printre primele realizări se numără și Răsbelu orientale ilustratu, lucrare a lui A. P. Allesei și Massimu Popu,care reprezintă o frescă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Herțegovinei. Strâmtorile Bosfor și Dardanele erau deschise circulației tuturor navelor. Rusia a cerut ca, în schimbul unei părți din despăgubirile de război, Poarta să-i cedeze cele trei județe din sudul Basarabiei , Cahul, Ismail și Bolgrad. Consolidarea puterii Rusiei a trezit ostilitatea Angliei și Austro-Ungariei. România era, la rândul său, nemulțumită față de politica de forță a Rusiei, de amenințările pe care acestea le prefera privind unele posibile noi anexiuni. Marile Puteri au impus, astfel, reluarea negocierilor de pace, pentru o mai clară
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
otoman îndată după declararea războiului de către Rusia, fără cea mai mică provocare din partea României și oarecum în schimbul atitudinii ei binevoitoare și rezervate,, pe de o parte, concedia pe reprezentantul român de la Constantinopol, iar pe de alta își îndrepta primele sale ostilități asupra populației de pe malul stâng al Dunării. În fața unei asemenea stări de lucruri, răbdarea guvernului român nu se mai putea prelungi fără pericol pentru țară, cu atât mai mult că aceste prime acte de agresiune dovedeau că Turcia, fără să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
iar pe de alta, prin circulara lui Kogălniceanu din 2/14 mai, către agenții României acreditați în străinătate aduse la cunoștința puterilor europene acele provocări ale Turciei și le puse în vedere că Poarta, rupând însăși prin actele sale de ostilitate legăturile cu ea și România e silită a lua măsuri pentru a respinge prin forță actele de agresiune la care este expusă țara din partea armatei otomane. Toate aceste bombardări din partea Turciei probau că guvernul otoman declaraseră război României, deși aceasta
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pierdută. Trimișii României prezentară deci un memoriu prealabil, care enumera serviciile aduse păcii europene, de statul român până la 1877, măsurile luate la acea dată pentru a se asigura „integritatea actuală” a țării, proclamarea independenței ca un rezultat al actelor de ostilitate ale Turciei, participarea la război, pentru a împiedica o invazie, meritele câștigate prin sacrificiile de sânge, părăsirea României, la negocierile de pace. Se cerea după recunoașterea independenței și admiterea neutralității, păstrarea integrității teritoriale, cu realipirea insulelor și gurilor Dunării, plus
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
României. La 6 aprilie se decreta mobilizarea generală. Erau chemați sub arme aproximativ 100 000 de oameni dintre care 58 700 constituiau armata activă. Trupele masive masate apoi pe Dunăre pentru apărarea granițelor sudice împotriva intenției Turciei de a deschide ostilitățile pe teritoriul nostru au contribuit activ, de la 12 aprilie 1877, când Rusia declara război Turciei, la trecerea oștilor acesteia spre Balcani. Curând România ajungea la înfruntarea armată cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
națiuni și împotriva oricăror adversități externe. România era, astfel, singura dintre țările din sud-estul 47 Europei angajate atunci în lupta pentru neatârnare care-și proclama independența, folosind aceeași tactică bine cunoscută, ”prin noi înșine”. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a-și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca un fapt împlinit. Cercetând mai departe Documentele, acestea descriu desfășurarea luptei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
etapă de adânci prefaceri, în viața economică, social politică a țării și deschidea drumul adâncirii acestora prin lupta pentru progres nestăvilit. Vasile Maciu, vede în Mihail Kogălniceanu, unul dintre cei mai luminați și mai fermi oameni politici. Abia se încheiaseră ostilitățile și se adresa omologului său turc pentru stabilirea de noi legături. „ A sosit momentul continuă autorul în lucrarea Condițiile interne ale proclamării Independenței, ideea lui Mihail Kogălniceanu - să uităm trecutul, să nu păstrăm din el decât învățămintele, și să ne
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din vestul Europei. Deși marile puteri se intitulau „garante” acestea înțelegeau garantarea României numai ca o parte integrantă a Imperiului Otoman, iar ca stat independent pe putătorul de cuvânt al Marii Britanii „puțin îl interesează dacă este sau nu o Românie”. Ostilitatea manifestată și de Austro-Ungaria față de lupta dusă de poporul român l-a determinat pe Mihail Kogălniceanu aflat la Viena în primăvara anului 1876, să declare: suntem hotărâți a ne face uciși până la cel din urmă mai curând decât să ne
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României” iar la 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca pe un fapt împlinit. După înfrângerea Turciei prin efortul concertat al
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
s-a întâmplat a fost pentru Wittgenstein o traumă. Și-a dat imediat demisia din învățământ și s-a întors, la sfârșitul lui aprilie 1926, la Viena. În cartea sa consacrată îndeosebi acestei perioade din viața lui Wittgenstein, Bartley explică ostilitatea multor locuitori din satele de munte, în care Wittgenstein a fost învățător între 1920 și 1926, în felul următor: „În ciuda modului său de viață ascetic, Wittgenstein era socotit mai departe bogat; era considerat socialist; se știa că nu era un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
continuă mișcare. Nu revenea la idei formulate anterior decât pentru a le critica și a le respinge. Cum a remarcat von Wright, Wittgenstein se distanța de puncte de vedere pe care le depășise într-un mod care se învecina cu ostilitatea. O minte mereu preocupată să exploreze noi orizonturi nu avea, desigur, resursele necesare pentru a sistematiza gândurile și a le prezenta într-un mod cât de cât accesibil pentru studenții obișnuiți. Iar aceștia nu aveau cum să cunoască multe lucruri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
totuși o apropiere. Wittgenstein nu ar fi pretins că opera lui marchează o revoluție în filozofie. Modul în care se desprinde Wittgenstein de tradiția filozofică se deosebește radical de ruptura cu tradiția a unei gândiri ai cărei vectori principali sunt ostilitatea față de metafizică, empirismul, încrederea în știință și tehnologie, ca forțe capabile să schimbe în bine lumea. Pentru Russell, ca și pentru empiriștii logici, reperul în constituirea modelului de excelență menit să revoluționeze filozofia era știința modernă. Obiectivul lor programatic a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
un grad de prosperitate care egala viața tumultoasă a orașelor italiene. Începând cu anul 1254 puterea lor a crescut, conducând la formarea marii Confederații a Rinului, care a încercat să restabilească unitatea vastului Imperiu după căderea Hohenstaufenilor. Efort pe care ostilitatea episcopilor și principilor teritoriali l-a zădărnicit, dar care se reînnoia cu orice prilej începând cu secolul al XIV-lea, cu mai multă sau mai puțină amploare. Mici "republici suverane" Köln, Worms, Spire, Ratisbonne, Bâle (născute din orașele libere ale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
funcțiilor lor juridice iar orașele erau indignate pentru faptul că clerul refuza să participe la cheltuielile comune ale comitatului. Consiliul general din Agenais începea astfel să prezinte câteva trăsături caracteristice ale funcționării adunărilor și reprezentării stărilor la scara întregii țări: ostilitate între stări și apropierea orașelor de puterea centrală. Mai devreme sau mai târziu, Adunările de stări au apărut și în alte regiuni ale Franței. În regiunea Velay 197 stările s-au organizat la începutul secolului al XIV-lea, ca reacție
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
convocate din nou împreună, tot la Paris. Înfrângerile suferite de francezi la Crécy (1346) și Poitiers (1356), luarea în captivitate a regelui Ioan cel Bun, au agravat criza nobiliară în general și a vârfurilor conducătoare, în special. În atmosfera de ostilitate a țăranilor și orășenilor față de Curtea regală, în octombrie 1356 la Paris s-au întrunit Statele Generale din Nord. Starea a treiai, atașată inițial suveranului, și-a renegat trecutul, impulsionată de Etienne Marcel, starostele negustorilor din Paris și revoltându-se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
deloc pașnică, din vina exclusivă a regizorului acestui spectacol sumbru al literaturii. El își contaminează (voit!) reprezentarea cu toate maladiile sale. Bolile poetului sunt, într-o mare măsură, și cele ale generației sale. Adică: greața, devitalizarea lentă, abil travestită în ostilitate fățișă împotriva sistemului, dorința împinsă până la extrem de a epata noul burghez neaoș (pe care, natural, tot cu vechiul comunist îl identifică), obsesia putridului/ drojdiei/ putregaiului, într-un cuvânt, a universurilor reziduale, tentația suicidului nu atât eliberator, cât demonstrativ ș.a.m.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iar diferențele reprezintă, firește, un indiciu al originalității operei pascoliene. Ambii autori abordează tematica nimicniciei omului, însă, în viziunea lui Pascoli, omul este responsabil de propria-i soarta, autogenerată de egoismul și cruzimea care îl caracterizează, în vreme ce în gândirea leopardiană ostilitatea naturii transforma specia umană în victima. Ambii contemplă natură și o transformă în materie figurativa însă peisajele lui Pascoli, cu trăsături precise de penel, se opun nedeterminării, ambiguității leopardiene. În concluzie, harta complexă a afinităților, măi ascunse sau mai vizibile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
38), apoi că manifestare a extremei violente a acestora (v. 57), în final că suflu domol al atmosferei de liniște de dupa furtună, ce anunță tema centrală a viitorului cânt Liniștea după furtună.341 Păstrând aceeași tușa de manifestare energică a ostilității naturii, vântul este în Imn Patriarhilor semnul maniei cerului: Pribeag, gonit de spaime, ucigașul / fugind de umbre și de furia neagră / a vântului dezlănțuit în codri (vv. 43-45), dar și în Liniștea după furtună, unde ocurenta din finalul poeziei dezvăluie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]