2,363 matches
-
mai multe grupuri de refugiați 1590. Datorită poziției sale de neutralitate în timpul războiului sârbo-bulgar, România a fost propusă de către Otto von Bismarck pentru a găzdui viitoarele negocieri de pace. Propunerea a fost acceptată de către marile puteri europene, inclusiv de către Imperiul Otoman 1591. În aceste condiții, la 23 ianuarie 1886 se deschideau la București tratativele de pace între Serbia și Bulgaria. Alături de cele două state la negocierile de pace a participat și Imperiul Otoman deoarece Bulgaria nu era stat independent. Urmare a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
perioade mai mari sau mai mici de timp pe tot teritoriul peninsulei balcanice. O realizare incontestabilă a diplomației românești și a românilor balcanici a fost adoptarea de către sultan a iradelei din 9 mai 1905 ce recunoștea existența aromânilor din Imperiul Otoman acordându-le aceleași drepturi și libertăți ca și celorlalte comunități creștine din imperiu. La începutul secolului al XX-lea diplomația românească își reconsideră poziția în legătură cu alianța cu Austro-Ungaria și Germania, la acest fapt contribuind intensificarea politicii de maghiarizare a românilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dorind să profite de criza în care se afla Imperiul Otoman, statele naționale balcanice au încheiat o serie de alianțe militare. Aceste acorduri au condus la constituirea unui bloc militar cu participarea tuturor statelor naționale balcanice, alianță îndreptată împotriva Imperiului Otoman 3198. Primul război balcanic s-a încheiat cu victoria națiunilor balcanice împotriva Imperiului Otoman. În aceste condiții, Marile Puteri europene au intervenit susținând organizarea unei conferințe de pace la Londra având ca scop evitarea prăbușirii Imperiului Otoman și menținerea influenței
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în două subcapitole și se constituie într-o prezentare succintă a importanței teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră pentru istoria românilor. Astfel, primul dintre cele două subcapitole, intitulat Dobrogea sub dominație otomană, prezintă succint evoluția teritoriului dobrogean de la cucerirea acestuia de către otomani, în anul 1420, până la unirea Dobrogei cu România, la finele războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878. În toată perioada dominației otomane, Dobrogea a asigurat legătura directă cu hanatul Crimeii, furnizor de trupe auxiliare pentru armata sultanului, fiind, în același timp, un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tăind În două Dacia — România de astăzi). Aici a fost și marginea Imperiului Bizantin, apoi a Imperiului Otoman. Și civilizația occidentală tot până aici s-a extins. La Începutul epocii moderne, exact În spațiul românesc se Întâlneau trei mari imperii: otoman, habsburgic și rus. Față de Rusia, față de Germania sau de Austria, față de Turcia, românii s-au aflat mereu la margine. Și astăzi ei se află tot la margine, la marginea Uniunii Europene, ca țară de frontieră, până mai ieri În afara Uniunii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
urmate ( Într-o situație de ceva mai mare autonomie) de Transilvania, rămasă principat de sine stătător după dispariția Ungariei. Inițial, nu a fost decât plata unui tribut. Cu timpul Însă, țările române au intrat În sistemul politic, militar și economic otoman. Turcii s-au amestecat, și din ce În ce mai des, În numirea și Înlăturarea domnilor. S-a ajuns Într-o fază când atât boierii autohtoni, cât și turcii se simțeau Îndreptățiți, În egală măsură, să-i aleagă pe domni. Apoi, lucrurile s-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În apărarea Europei trebuie așezat la proporțiile lui reale, cu atât mai mult cu cât drumul spre Europa Centrală nu trecea prin țările române. Spre 1500, Apusul devenise suficient de puternic pentru a nu mai risca să cadă În mâinile otomanilor. Faptul că turcii au ajuns de două ori În fața Vienei și de două ori au fost Înfrânți nu are prea mare legătură cu istoria românilor. Important este Însă că românii au reușit să și salveze propria existență, În condiții istorice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Însă ce se va Întâmpla cu Principatele. Franța agrea soluția unirii, prin care s-ar fi creat un stat-tampon Între Rusia și Turcia, și nu mai puțin un avanpost al influenței franceze În Orient. Anglia miza Însă pe integritatea Imperiului Otoman; un stat românesc putea Însemna Începutul sfârșitului pentru acesta (prin modelul oferit popoarelor din Balcani) și ruinarea, până la urmă tot În favoarea Rusiei, a echilibrului de putere În Europa Răsăriteană. S-a decis să fie ascultați și românii. Au fost alese
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
scară europeană. Ele vorbesc despre istoria unui popor ușernic, care a trăit la porțile creștinătății și în anticamera marilor civilizații." Ușernic? Doar dacă re-conferim termenului sensul inițial, acela de paznic al porții că și datorită "ușernicilor" români n-au ajuns otomanii la Viena. Iar în alte cărți (le-am mai amintit aici) vitejia strămoșilor este considerată "marcă a sufletelor primitive." Românii n-au fost capabili de nimic se insinuează în articolul din Ev.Z. "în spatele aproape fiecărei minuni se ascunde o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Întâlnirea dintre creștinismul catolic, cel protestant și cel ortodox ; la confluența dintre lumea evreilor așkenazi și cea a evreilor sefarzi ; la granița dintre Europa Centrală, Europa Orientală și cea de sud-est ; la intersecția dintre Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și cel otoman. O istorioară din folclorul urban - publicată În 1844 În revista vieneză Der Humorist - punctează cât se poate de bine poziția de „graniță Între imperii” pe care o avea spațiul românesc. Se spune că un englez, vrând să petreacă aceeași noapte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre istoria primei noastre biserici și case în capitala Moldovei, iar situația e singulară ca un baron grec să fi construit o biserică pentru catolici. În iunie 1633 s-a refugiat la Constantinopol și Pr. Frascella cu însoțitorul său întrucât otomanii au trimis o armată impresionantă împotriva polonezilor, datorită schimbării domnitorului Moldovei. Dar Prefectul Misiunii i-a retrimis în Moldova la sfârșitul aceleiași luni pe însoțitorii lor, pentru a nu lăsa abandonată acea lume, dat fiind că și Pr. Paolo Bonnici
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
că Imperiul, în agonie, a recurs la mijloace de o cruzime inumană împotriva minorităților, dar mai ales împotriva lor, a armenilor. Turcii spun că armenii erau un fel de coloană a cincea a Imperiului Rus aflat în război cu cel Otoman și că era normal să se adopte măsuri de autoapărare. Oricum ar fi fost, conflictul turco-armean, în interiorul aceluiași stat, a provocat victime mult mai numeroase decât multe războaie de mare cruzime din Evul Mediu, luate împreună. Dar acest conflict a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
637 e.n., adică la doar 5 ani de la moartea Profetului. În Evul Mediu,Kurdistanul era împărțit în principate guvernate de dinastii ereditare, dar în 1639 a fost împărțit între Persia și Imperiul Otoman. Atunci au început și revoltele kurzilor împotriva otomanilor și perșilor, pentru ca, în secolul al XIX-lea, să apară ideea unui Kurdistan independent. La începutul secolul XX kurzii, în pas cu vremea, și-au creat fel de fel de organizații și asociații naționaliste, partide politice și presă în limba
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
luptători, o dragoste nestinsă pentru libertate și neatârnare, un mare respect pentru tradițiile lor și pentru legăturile de sânge. Toți cei care, de-a lungul secolelor, au vrut să-i supună de la asirieni și perși, de la romani și bizantini până la otomani și ruși s-au lovit, ca de o stâncă, de aceste calități ale armenilor. Dar aceste calități le-au adus și deservicii armenilor. Dacă privim realitatea geo-politică a Caucazului de azi și ne gândim și la calitățile de care vorbeam
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Kossuth abandonează, iar Petöfi cade cu arma în mână. Internaționala monarhilor acționa eficace: împăratul Franz Joseph și țarul Nicolae I s-au întâlnit la Varșovia, cel din urmă punându-și trupele la dispoziția celui dintâi, sperând la ajutorul austriecilor împotriva otomanilor. În telegrama trimisă împăratului se spunea: "Ungaria odihnește la picioarele majestății voastre". În întreg secolul al XIX-lea alianța monarhilor a funcționat la turație maximă. Cazul polonez e un bun exemplu. Atunci când revoluția a izbucnit la Paris, polonezii au crezut
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
calota glaciară și și-au regăsit independența printr-o delegitimare a regimurilor respective. Un fenomen analog s-a produs în Caucaz. O delegitimare prin dislocare s-a produs și atunci când au explodat statele multietnice, de pildă Imperiul austriac și cel otoman în 1918, sau cel iugoslav mai recent. Un simptom al delegitimării este un nivel înalt al corupției. Căderea unui regim politic este adeseori precedată de generalizarea corupției. Cele mai notabile exemple în acest sens sunt căderea dinastiei imperiale chineze sau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
în Oltenia în timpul luminoasei domnii a lui C. Brâncoveanu, care i-a ocrotit și le-a dat pământ spre folosință. Din 1689 există o nouă comunitatea înregistrată de catolici bulgari și preoți franciscani la Craiova. După 1718 (Pacea de la Passarowitz) otomanii au cedat Oltenia și Banatul Austriei, ceea ce a determinat aici o perioadă de relaxare și de înviorare economică pentru catolici, care s-au bucurat de multe privilegii: au primit pământ, au fost scutiți de taxe, au primit dreptul de a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din neam nobil, vorbitor de multe limbi străine, care a călătorit în toată lumea), care a făcut, de nenumărate ori, circuitul Vatican - Împăratul Leopold de la Viena, regele Poloniei Sobieski și domnitorii din Țările Române, în vederea adoptării unei tactici militare pentru înfrângerea otomanilor. Acest eminent soldat al credinței a slujit, cu sfințenia sa, timp de 30 de ani, în Muntenia, Moldova, Transilvania, Dobrogea. Papa Inocențiu al XI-lea a acceptat ca un capucin franciscan, Marco de Aviano să se lanseze în luptă cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Inocențiu al XI-lea a acceptat ca un capucin franciscan, Marco de Aviano să se lanseze în luptă cu un crucifix strigând „Fugite partes adversae”; în felul acesta, papa Inocențiu al XI-lea, a fost prezent în lupta victorioasă împotriva otomanilor, de sub zidurile Vienei. Misionarul franciscan Bassetti a realizat un proiect pentru înființarea unui colegiu, atât de necesar în Moldova, pe care l-a prezentat secretarului Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Francis Igoli. Dar Congregația l-a însărcinat pe Bandini să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
secole, astfel că scrierile europene referitoare la regiunile arabe sunt puține. Abia odată cu cronicizarea problemei orientale, începând cu secolele XVII-XVIII, apare un interes mai deosebit asupra teritoriilor arabe stăpânite de turci, interes determinat de miza succesiunii teritoriale de pe urma “omului bolnav” otoman. O altă miză de interes a devenit pentru puterile europene implicate, configurarea sferelor de influență asupra spațiilor arabe ce și-au dobândit independența după primul război mondial (Egipt -1922, Arabia Saudită și Irak - 1932). Totodată, în Levant, Palestina și Maghreb se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
cu Țara Românească se restrângea la simpla "înlocuire" a lui Radu cel Frumos cu Laiotă Basarab. Nici o altă confruntare cu turcii nu mai era pomenită după 1476 și astfel se confirma, indirect, evoluția deja anunțată spre încheierea păcii cu Imperiul Otoman 91. Revanșa domnitorului asupra unei istorii nedrepte s-a consumat într-o altă lecție, în care citim că "domnia lui Ștefan cel Mare reprezintă o adevărată culme a creației în arhitectura bisericească a Moldovei"92. Manualul editurii Humanitas a distribuit
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mare". Interpretarea istorică pe care autorii o asociau ctitoriilor sale a rămas totuși neașteptat de îngustă, căci "construcțiile din vremea lui Ștefan" au avut în mod cert și alte roluri în afară de a ilustra "dezvoltarea statului moldovean" și "lupta împotriva păgânilor otomani"98. Tocmai plasarea excentrică a unui astfel de comentariu ne îngăduie să apreciem remarcabila atractivitate a istoriografiei "tradiționale" centrată pe descrierea evenimentului politic și militar (histoire-bataille) capabilă să supraviețuiască atât diminuării textului, cât și concurenței altor viziuni asupra civilizației medievale
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
șapte milioane de spectatori!) (vezi Mihaela Grancea, op. cit., p. 181). Faptul se datorează, probabil, și lipsei unei alternative pe același subiect. Popularitatea filmului s-a datorat, fără îndoială, tocmai slabei sale dimensiuni analitice și cultivării unor clișee istorice de succes (otomanii barbari și lacomi, moldovenii bravi și înțelepți, voievodul iubit de popor etc.) (vezi Aurelia Vasile, Le cinéma roumain dans la période communiste. Représentations de l'histoire nationale, Editura Universității București, București, 2011, pp. 326-327, 429-431); discursul naționalist facil a mascat
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
articolele 1, 4, 7 și 8 ea făcea referiri care jigneau demnitatea națională a României, Serbiei și Egiptului și anume: „Imperiul Otoman cuprinde ținuturile și posesiunile actuale și provinciile privilegiate“ (Art. 1); Maiestatea-sa Sultanul „este suveranul și padișahul tuturor otomanilor“ (Art. 4); Maiestatea-sa Sultanul „dă învestitura șefilor de provincii privilegiate, în formele hotărâte de privilegiurile ce li s-au acordat“ (Art. 7); „Toți supușii imperiului se numesc, fără deosebire, otomani, oricare ar fi religia ce profesează“ (Art. 8) (Constituția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1); Maiestatea-sa Sultanul „este suveranul și padișahul tuturor otomanilor“ (Art. 4); Maiestatea-sa Sultanul „dă învestitura șefilor de provincii privilegiate, în formele hotărâte de privilegiurile ce li s-au acordat“ (Art. 7); „Toți supușii imperiului se numesc, fără deosebire, otomani, oricare ar fi religia ce profesează“ (Art. 8) (Constituția Imperiului Otoman. Promulgată la 7 sihidje 1293 - 11/23 decembrie 1876, TEL., an. VI, 19 decembrie 1876, p. 2). Așadar potrivit acestei Constituții, România ar fi fost o „provincie privilegiată“, având
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]