1,924 matches
-
a început cea mai înfricoșătoare transformare a omului în animal. A început metamorfoza regresivă, adică apariția omului-cârtiță; au apărut mutanții. Ca niște monstruoase cârtițe bipede apărute în urma unor mutații genetice moleculare pe linie ontogenetică, aceste ființe scurmau cu înverșunare în pântecele Bărăganului, pentru a-și construi adăposturi subterane temporare. Tăcute și încrâncenate, introvertite și necomunicative, erau preocupate doar de ideea fixă a scobitului în pământ, care le stăpânea corpul și mintea, rătăcite într-o pâclă densă și otrăvitoare. Era cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a început cea mai înfricoșătoare transformare a omului în animal. A început metamorfoza regresivă, adică apariția omului-cârtiță; au apărut mutanții. Ca niște monstruoase cârtițe bipede apărute în urma unor mutații genetice moleculare pe linie ontogenetică, aceste ființe scurmau cu înverșunare în pântecele Bărăganului, pentru a-și construi adăposturi subterane temporare. Tăcute și încrâncenate, introvertite și necomunicative, erau preocupate doar de ideea fixă a scobitului în pământ, care le stăpânea corpul și mintea, rătăcite într-o pâclă densă și otrăvitoare. Era cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
centru orașului, în timp ce brutarul tocmai ciupește de obraz o pîine pe care a scos-o din cuptor, iar alpinistul utilitar, tot urcînd, a părăsit spațiul posibilului dînd nas în nas cu Dumnezeu ...! Și în timp ce femeia care naște simte că din pîntecele ei va apărea un curcubeu, o mierlă își ascute ciocul de o piatră ca să încerce intonarea unei Missa solemnis, cum nu s-a mai auzit niciodată. Mai putem adăuga aici și varianta în care pisica papă mierla iar fanfara militară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dar dacă știți una puteți să mi-o spuneți? Spre pildă, Giovanni Boccacio, primul și cel mai fidel biograf al lui Dante, pomenește despre visul pe care l-ar fi avut donna Bella, mama lui Dante, pe când îl purta în pântece pe viitorul poet: cuprinsă de somn, sub un laur înalt, lângă un izvor, se făcea că dă naștere copilului care, hrănindu-se cu fructele laurului, se transforma într-un magnific păun. Visul a fost interpretat în fel și chip de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
În partea de jos a portului, acolo unde stă de strajă imensa statuie a Libertății. La 23 Septembrie, la ora 12, vaporul se desprinde Încet, cu ajutorul unui remorcher. Suntem pe transatlanticul Washington. Ne-am calculat bine drumul. Avem acum În pântecele uriașului vapor o mașină. Călătorim acum Întro cabină turist, mai ieftină, 80 de dolari de persoană. Cabina e mare și bine 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 146 mobilată. Sala de mese nu diferă de o sală
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
trebuit să suportăm insultă... Am înlesnit dărâmarea latifundiarilor pentru a întrona domnia finanței și a paiaței simbriașe ei - demagogia democratică. Am crezut într-o lume nouă și a venit într-adevăr una oribilă, a cărei sensibilitate s-a coborât în pântece. Înfloresc lăcașurile de noapte, bodegile, restaurantele de lux, se închid școlile, bisericile au rămas fără credincioși, iar bibliotecile sunt vizitate arareori... 392 Am străbătut adesea țara și inimile noastre s-au strâns îndurerate când am trecut pe lângă vechile lăcașuri ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acesta înceta să mai fie un mister; se desfășura sub ochii tuturor, sub privirea complice a zeci de bărbați. Robert Cahuleanu își punea pătura în cap, se băga sub movila de paturi, se ghemuia pe cimentul celulei ca fătul în pîntecele mamei, rămînea nemișcat acolo ceasuri întregi. Cînd ieșea de la șerpărie așa se numea locul de sub pat -, poemul era gata. Îl recita prietenilor, aceștia îl memorau, ca în scurtă vreme, datorită pritocelilor din celule, să facă înconjurul închisorii. Peste cîteva luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trecută am visat că sunetele pe care le auzisem în hol venind de dincolo de ușa dormitorului principal erau cele ale unui copil care plângea. Noaptea trecută am visat că o altă veveriță zăcea înjunghiată în verandă, cu mațele smulse din pântece și capul lipsă. Noaptea trecută am visat că nu fusesem la acea nuntă din Nashville unde l-am văzut întâia oară pe Robby și unde m-a luat de mână șoptindu-mi șșș pentru că vroia să-mi arate ceva sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
război de o sută de ani. Nenorocirea provine din încălecătura a două cronologii decalate, a Apusului și a Levantului: asimilarea urgiei Shoah de către conștiința europeană coincizând cu începutul insurecțiilor contra puterilor coloniale din anii 1950: încrucișarea ritmurilor istorice purta în pântece o teribilă misfit*. Dar cine-și poate alege data nașterii? Dacă acest stat-națiune a fost conceput de intelect, Holocaustul este acela care l-a adus pe lume. Nu e vorba de o grefă colonială ca celelalte. Cele două mari genocide
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pentru o cultură ca și pentru un individ, nu este acela de a-ți pierde volumul propriu, devenind apoi o suprafață plană, deschisă și fără contururi? Una aservită tuturor vânturilor și expusă pericolului de a muri de foame? Substituți ai pântecelui matern, noi nu încetăm să fabricăm mereu utere de sinteză, mici spații intime securizante și călduțe, așa cum erau odinioară triburile și clanurile, mai apoi Bisericile și națiunile, iar acum cluburile sportive, întreprinderile și mica familie. Tot ceea ce permite să închizi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
am fost hoț, zice Răcoare, da aista a fost vătav de hoți..." Starețul mai povestește despre isprăvile lui. Când umblam pe moșie și mă mâniam pe cal, apoi îl apucam de gât, îl turnam la pământ și-l băteam la pântece cu harapnicu' pân-ce nu mai putea..." " Am pus și mi-a făcut un Italian un monument de granit (am dat 1000 de lei). Când mi l-au adus se necăjeau patru să-l coboare și nu puteau. Eu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la Nistru răspunde românește la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
flămânzește. Unde nu-i mâță, șoarecii întind horă. Cel ce se teme de vrăbii să nu samene mălai. Cine cere zgârcitului vrea să sape fântână în mare. Oțetul de dar pare miere. Inima-i prunc, care dorește tot ce vede. Pântecele și desaga cerșetorului nu se umplu niciodată. Să dorești mult, să nădăjduiești puțin, să nu ceri nimic. Pânea altuia nu mă satură. Mânâncă mărul, nu te îngriji de pom. Cine dă săracului dă lui Dumnezeu. Mulți plâng pe orfan, puțini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
până la prânz. Atunci a venit călare un boier, cu numele Purice, care a recunoscut pe Ștefan voievod. Atunci a scos pe voievod de acolo, de și-a adunat oastea lui și a trimis la Petru voievod pe un boier anume Pântece, care s-a supus lui Petru voievod și l-a scos afară din bătălie, după ce l-a convins că de acum câștigase bătălia. Și cu ceata lui au tăiat capul lui Petru Voievod și au adus capul lui Ștefan voievod
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
printre morți, până-l găsește pe Ștefan, îl scoate de sub morți, îi dă calul și-l ajută să încalece. Hronoadă privește impasibil în loc să trimită un pâlc de călăreți care să-i prindă pe Purice și pe Ștefan. Apoi, vine boierul Pântece din tabăra lui Ștefan, îl scoate pe Hronoadă dintre ai săi - că doar nu era să-i spună un secret așa de mare în public și-i șoptește că a câștigat bătălia! -, după care îi retează capul. Un scenariu mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
l-ar fi trădat pe Ștefan, nu aveau decât să treacă de partea lui Hronoadă. Ridicându-se dintre morți, Ștefan nu mai avea cum să-l înlăture pe Hronoadă. Ori, un boier, Purice, îl caută pe Ștefan și alt boier, Pântece, îl prinde și-l ucide pe Hronoadă. Este adevărat că Ștefan a trecut printr-o mare primejdie, cum spune Grigore Ureche, dar luptători, care au căzut de pe cal și au reluat lupta, întâlnim mereu în istoria războaielor. Numai la Waterloo
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zăpadă multă, troienită. Turcii, nefiind pregătiți pentru asemenea temperaturi, au pierit de frig și de foame, „mai mult de 40.000 de oameni, pe lângă pierderile cu mult mai mari de vite”. Ca să scape de moarte, mulți turci „se vârau în pântecele cailor”, dar n-au avut scăpare și s-au găsit „nenumărate leșuri omenești în pântecele animalelor”. Oastea, care a reușit să scape, a încercat să se refugieze prin Moldova, dar „fu greu încercată și măcelărită de Ștefan palatinul și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
foame, „mai mult de 40.000 de oameni, pe lângă pierderile cu mult mai mari de vite”. Ca să scape de moarte, mulți turci „se vârau în pântecele cailor”, dar n-au avut scăpare și s-au găsit „nenumărate leșuri omenești în pântecele animalelor”. Oastea, care a reușit să scape, a încercat să se refugieze prin Moldova, dar „fu greu încercată și măcelărită de Ștefan palatinul și de moldovenii săi, îmbrăcați mincinos în haine polone. Tot drumul până la gurile Dunării era plin de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu fratele său Iuga. Temându-se ca Moldova să nu devină o țară vasală supusă coroanei ungare, polonii îl sprijină pe Alexădrel, fratele lui Roman, să ajungă domn. La 8 aprilie 1449, acesta confirma o danie făcută de boierul Oană Pântece mânăstirii Moldovița, privilegiu în care apare Sfatul Domnesc alcătuit din boieri care făcuseră parte din sfatul lui Alexandru cel Bun, ca Petru Hudici, dar și boieri care pribegiseră cu Roman, ca Manoil de la Hotin și Șăndrică aprodul. Iancu de Hunedoara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anual. La 22 septembrie 1448, era dăruită mânăstirii Moldovița jumătatea din lacul Ciuhului și jumătate din veniturile obținute de pe urma pescuitului și a vămuirii peștelui încărcat aici. La 26 mai 1449, îi era întărită mânăstirii posada de pe Moldova, dăruită de Oană Pântece. La 12 martie 1439, se părea că domnii i-au dat mânăstirii posada, luându-i în schimb un sat ! La 26 august 1449, domnul dăruia Moldoviței jumătate din lacul Cuhului (Covur, Covărlui), percepând jumătate din veniturile de pe urma pescuitului, jumătate din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
descântecelor: „Aceea care mătură, să-mi măture,/ Datul, faptul, urâciunea,/ Din fața mea,/ De pe vorbirea mea,/ De pe statul meu,/ De pe hainele mele” (Huși - Vaslui), ori în practica funebră a curățării încăperii de unde pleacă mortul spre cimitir. Cei nouă ani (petrecuți în pântecele susținut de cercurile cu rol punitiv în alte basme) se valorifică în vârsta nou-născutului, care pare astfel că nu a avut o fază fetală. Încă nouă ani de căutări vor aduce eroul la vârsta specifică pentru saltul existențial. „Nouă este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
neobișnuit, care se supune timpului doar pentru a-l da de la început. Traseul inițiatic nu este doar ursit, cum vedem în balada și colinda șarpelui, ci provocat de neofitul însuși, înzestrat cu puteri asupra existenței încă din etapa formării în pântece. Geneza lui Măzăran Văsălică este similară: bobul de mazăre, „da fain bob dă mazăre”, a apărut din senin în calea unei slăbite femei bătrâne și refuză să stea în zadie ori în sân. „Îl bagă în gură, dîn gură n-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
păcurar și un porcar, deci de oameni ale căror ocupații istorice implică o cunoaștere a lumii prin deplasare și explorare, eroul află intrarea în lumea cealaltă printr-o trecere matricială: „o groapă în pământ”. Este nevoie de o întoarcere în pântecele lui Terra Genetrix pentru ca neofitul să se nască din nou. Groapa figurează purificarea de natura perisabilă și permite reapariția nemediată de om, din însăși substanța perenă a pământului. Semnalul coborârii sub pământ este dat de paznicul mitic de la intrare: „o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a mamei zmeoaice: „Cum l-a văzut, tata al lu Mustață de Aur și Barbă de Mătase - fiind și acela zmeu, că erau zmei amândoi - imediat l-a-nghițit pe loc” (Pătuleni - Dâmbovița). Accesul la obiectele năzdrăvane este condiționat de trecerea prin pântecele infernal, ca răsturnare a nașterii în lumea albă, și șederea temporară are intensitate maximă, comparabilă cu preluarea forțelor nestăvilite din trupul sălbăticiunii în care s-a metamorfozat, în alte texte, feciorul. În majoritatea miturilor despre înghițirea de către un monstru, neofitul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
precedente, „htonian la origine, dar devine treptat solar și uranian” Colinda citată exprimă sugestiv îmbinarea celor patru elemente fundamentale în natura animalului năzdrăvan: apă (este un transportor acvatic mitic), aer (suflă vânt), foc (emană căldură pe nări), pământ (stă în pântecele terestru). În alte texte, calul traversează marea de trei ori, asemeni unui botez: „Și eu te-am trecut/ Mara de trei ori/ Și nu te-ai udat,/ Oleacă te-ai udat,/ Corn la chepeneag” (Romulus - Sălaj). Colindele Pom de aur
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]