8,265 matches
-
ședință care învederează Curții faptul că la data de 30.12.2021, prin serviciul registratură, s-a depus de către reclamantul X o cerere precizatoare 1 exemplar (e-mail), precum și faptul că la data de 30.12.2021 s-a depus de către pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență întâmpinare la cererea modificatoare. La interpelarea expresă a Curții, dacă s-a primit cererea precizatoare a acțiunii și cererea de intervenție accesorie, pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
că la data de 30.12.2021 s-a depus de către pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență întâmpinare la cererea modificatoare. La interpelarea expresă a Curții, dacă s-a primit cererea precizatoare a acțiunii și cererea de intervenție accesorie, pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, arată că a luat cunoștință de acestea, precum și faptul că a depus întâmpinare. La interpelarea expresă a Curții, dacă s-a lecturat întâmpinarea formulată de pârâtul Comitetul Național pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de intervenție accesorie, pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, arată că a luat cunoștință de acestea, precum și faptul că a depus întâmpinare. La interpelarea expresă a Curții, dacă s-a lecturat întâmpinarea formulată de pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, reclamantul, prin avocat, arată că a luat cunoștință de aceasta. Curtea acordă cuvântul pe excepția netimbrării acțiunii, invocată de Guvernul României. Reclamantul, prin avocat, apreciază că acțiunea a fost timbrată, solicitând a se
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
că, ținând cont de toate înscrisurile care au fost depuse la dosarul cauzei, de nota de fundamentare și de analiza factorilor de risc și celelalte documente depuse la dosarul cauzei, apreciază că această excepție se impune a fi admisă, deoarece pârâtul Ministerul Afacerilor Interne nu are calitate procesuală pasivă. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției și să se dispună scoaterea din cauză a Ministerului Afacerilor Interne prin Direcția Juridică. Curtea va rămâne în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a pronunțat pe toate capetele de cerere în Dosarul nr. 6.757/2/2021, prin Sentința civilă nr. 1.951 din 16.12.2021. La interpelarea expresă a Curții, dacă în cauza menționată era identitate de părți, pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, arată că nu erau aceleași părți, totodată depunând practică judiciară în acest sens. Reclamantul, prin avocat, apreciază că nu se poate reține autoritatea de lucru judecat provizorie; efectul pozitiv al
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
În timpul dezbaterilor se prezintă și intervenientul X. Curtea procedează la identificarea intervenientului, care se legitimează cu cartea de identitate; totodată, curtea aduce la cunoștință faptul că s-a acordat cuvântul pe excepția autorității de lucru judecat provizorie, invocată de pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, care vizează întreaga acțiune. Intervenientul X solicită respingerea acesteia ca nefondată, dat fiind faptul că nu există identitate de părți, deci hotărârea nu este opozabilă, nu există aceeași cauză, fiind invocate motive de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și nu doar reclamantul, ci și orice altă persoană care se află în situația reclamantului; or, se neagă cu totul existența acestor anticorpi, însă se susține că se dorește vaccinarea pentru crearea anticorpilor. În ceea ce privește întâmpinarea formulată de pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, consideră că acesta a săvârșit un abuz de drept și, de asemenea, a nesocotit două articole foarte importante din Constituția României, înfăptuirea justiției și instanțele judecătorești, solicitând a se avea în vedere faptul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
importante din Constituția României, înfăptuirea justiției și instanțele judecătorești, solicitând a se avea în vedere faptul că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, iar controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea contenciosului administrativ este garantat. Or, prin întâmpinare pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a criticat practica acestui complet de judecată, în condițiile în care o hotărâre a unei instanțe judecătorești poate fi supusă numai controlului instanței ierarhic superioare, astfel încât consideră că prin susținerile sale din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
pentru Situații Speciale de Urgență a criticat practica acestui complet de judecată, în condițiile în care o hotărâre a unei instanțe judecătorești poate fi supusă numai controlului instanței ierarhic superioare, astfel încât consideră că prin susținerile sale din cuprinsul întâmpinării pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a nesocotit aceste dispoziții ale Constituției României, inclusiv statutul magistraților potrivit Legii privind statutul magistraților, nefiind vorba de un recurs în Dosarul nr. 7.277. Dacă ar fi fost vorba de un recurs în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nr. 7.277, ar fi înțeles acele aprecieri cu privire la motivare, însă în acest dosar consideră că este un abuz de drept. Intervenientul învederează faptul că în convergență cu susținerile doamnei avocat dorește să sublinieze această atitudine abuzivă prezentată de pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin întâmpinare, cu privire la criticile aduse hotărârilor judecătorești, în special hotărârii pronunțate în Dosarul nr. 2.516/2/2021; cumva se invocă culpa completului, în condițiile în care președinta Curții de Apel București a dispus
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale, devenind obligatorii de pe o zi pe alta, iar această situație persistă de un an și jumătate. Legislația în discuție nu este predictibilă, ceea ce face ca criteriul previzibilității să fie nesocotit de către pârâți. Prin Cererea din data de 24.12.2021, reclamantul a transformat cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale într-o acțiune de drept comun și a completat acțiunea, solicitând: 1. În principal, anularea în întregime a Hotărârii Guvernului nr. 1.242 din 8
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitatea procesuală activă) și, pe de altă parte, existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă). Astfel, calitatea procesuală este determinată de transpunerea în plan procesual a subiectelor raportului juridic de drept substanțial dedus judecății. În aceste condiții, poziția procesuală a Guvernului României într-un litigiu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
căreia completul 2 fond s-a pronunțat anterior în fond. Astfel, la data de 14.04.2021, pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a fost înregistrată sub nr. 2.516/2/2021 acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență, prin care s-a atacat H.C.N.S.S.U. nr. 36/2020. Cauza a fost repartizată Completului 9 - completul 2 fond al Curții de Apel București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal, care la data
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
expres menționați în textul de mai sus, întâmpinarea depusă în cauza de față fiind semnată de directorul general adjunct al acestei structuri. În consecință, instanța va respinge excepția, ca neîntemeiată. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne După cum rezultă din prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, acțiunile în contencios administrativ pot fi promovate de „orice persoană care se consideră vătămată întrun drept al său ori într-un interes legitim, de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri (...)“. Aceasta presupune, prin ipoteză, ca autoritatea publică împotriva căreia se introduce acțiunea să fie cea care a emis actul administrativ potențial vătămător. Or, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne nu este emitentul niciunuia din cele două acte puse în discuție în speța de față, respectiv H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, neavând deci calitate procesuală pasivă. Pentru aceste motive, instanța va admite excepția de mai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
puse în discuție în speța de față, respectiv H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, neavând deci calitate procesuală pasivă. Pentru aceste motive, instanța va admite excepția de mai sus. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, instanța urmează a o respinge ca lipsită de obiect, dat fiind că pârâtul nu este chemat în judecată pe acest capăt de cerere, ci pe capetele
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de mai sus. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, instanța urmează a o respinge ca lipsită de obiect, dat fiind că pârâtul nu este chemat în judecată pe acest capăt de cerere, ci pe capetele privind suspendarea și anularea H.G. nr. 1.242/2021. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în privința capătului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
o respinge ca lipsită de obiect, dat fiind că pârâtul nu este chemat în judecată pe acest capăt de cerere, ci pe capetele privind suspendarea și anularea H.G. nr. 1.242/2021. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în privința capătului de cerere având ca obiect suspendarea și anularea H.G. nr. 1.242/2021, instanța urmează a o respinge ca lipsită de obiect, dat fiind ca pârâtul nu este chemat în judecată pe aceste
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în privința capătului de cerere având ca obiect suspendarea și anularea H.G. nr. 1.242/2021, instanța urmează a o respinge ca lipsită de obiect, dat fiind ca pârâtul nu este chemat în judecată pe aceste capete de cerere, ci pe capătul privind anularea H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021. În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat După cum rezultă din întâmpinarea depusă de pârâtul Comitetul Național pentru Situații de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de obiect, dat fiind ca pârâtul nu este chemat în judecată pe aceste capete de cerere, ci pe capătul privind anularea H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021. În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat După cum rezultă din întâmpinarea depusă de pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență, excepția a fost invocată prin raportare la Sentința civilă nr. 1.951/16.12.2021 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a, în Dosarul nr. 6.757/2/2021, nedefinitivă încă la acest moment. Prin sentința civilă de mai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
dovada contrară celor reținute de instanță în acel dosar. Față de cele de mai sus, curtea va respinge excepția ca neîntemeiată. Pentru identitate de rațiune, aceeași soluție se impune și prin raportare la soluțiile pronunțate în celelalte dosare referite de pârât, respectiv dosarele nr. 764/33/2021, nr. 852/33/2021, nr. 1.466/59/2021, nr. 570/64/2021, nr. 724/33/2021, nr. 288/43/2021, nr. 1.534/46/2021 și nr. 1.455/59/2021, cu atât mai mult cu cât referirile la acestea au avut un caracter general, fără a se indica părțile și obiectul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, (...) nu este obligatorie plângerea prealabilă“. Având în vedere că textul nu face distincție între actele administrative individuale și cele normative, rezultă că el va fi aplicabil ambelor categorii de acte. Susținerea pârâtului Guvernul României, în sensul că, în cazul actelor administrative cu caracter normativ intrate în circuitul civil și care au produs efecte juridice, obligativitatea plângerii prealabile impuse de alineatele (1) și (1^1) ale art. 7 ar subzista și după modificarea adusă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, au intrat în mod evident în circuitul civil, producând efecte juridice, neputând fi deci revocate, curtea va respinge excepția, ca neîntemeiată. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamantului Excepția invocată de pârâtul Guvernul României se întemeiază, în esență, pe argumentul că reclamantul nu ar fi indicat modalitatea în care este afectat în concret, în mod direct și personal, de H.G. nr. 1.242/2021, respectiv că nu a indicat dreptul sau interesul legitim privat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
prin raportare la faptul că nu ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 (cazul bine justificat și paguba iminentă). În privința acestor din urmă argumente, curtea învederează că cele două condiții referite de pârât (cazul bine justificat și paguba iminentă) reprezintă condiții de fond, care vizează temeinicia cererii de suspendare, astfel încât ele vor fi analizate, dacă este cazul, în contextul cercetării pe fond a cererii de suspendare. Ca atare, inadmisibilitatea va fi analizată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
condiții de fond, care vizează temeinicia cererii de suspendare, astfel încât ele vor fi analizate, dacă este cazul, în contextul cercetării pe fond a cererii de suspendare. Ca atare, inadmisibilitatea va fi analizată numai prin raportare la primul argument al pârâtului, respectiv la impedimentul derivat din prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004: În litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]