8,628 matches
-
în ochii mirenilor, și toate s-au pus la muncă și au în ele dorința ridicării prestigiului moral și intelectul, iar scrisoarea aceea ar fi pentru ele un îndemn, un legământ, un sprijin pe noua cale, pe care încep a păși, iar pentru mine inovatoare la altă viață decât până acum, scrisoarea aceea ar fi o însutită mărire de influență asupra lor. Pentru Hristos rog a o publica. Calde salutări, Irina Lecca Note Originalele acestor epistole, inedite, se află la Biblioteca
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
romanul apărut de curând, „Portret cu fluturi” (apărută în limba maghiară), cartea care le aduce soților mulțumirea împlinirilor reciproce. Pictorul frământărilor și năzuințelor omenești se consideră un norocos. Până de curând, crede că a fost „soțul soției sale”... până când a pășit cu importante lucrări pe pământul „cocoșului galic”, aproape de Orleans, la Saint-Jean-de-Braye, la Festivalul Cultural Internațional. A expus 40 de lucrări de pictură în sepia, scenografie, grafică și plastică „de sine stătătoare”. După o săptămână în care soția i-a fost
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
și punere în valoare a acestui spațiu, realizată de municipalitate cu concursul mai multor societăți comerciale de profil. Porți spre inima Cetății l Expoziția foto de la Primărie Pe poarta înspre sufletul Timișoarei vă invită colega noastră Delia Sescu Barbu să pășiți, în excelenta expoziție de fotografie pe care o propune, până la 1 septembrie, pe holul de la etajul I al Primăriei. Deschisă chiar de viceprimarul Adrian Orza, expoziția e o declarație de dragoste citadină, făcută cu tandrețe, realism, umor și... antipatetism. Porțile
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
parlamentari); au participat la paradă și „luptători daci“ și „coloniști romani“; după-amiază - mare masă populară. Deși nu erau în program, au defilat și membrii asociației „Chemarea Banatului”: „Grupe de călușeri cu costume splendide, prapori la picioare și în opincuțe mici, pășeau plini de mândrie voinicii chemăriști. Fanfarele, corurile și grupurile chemăriste în costume bănățene veneau parcă răsăreau din pământ și curați ca din cutie. Unul mai mândru și mai frumos ca celălalt, cu fruntea ridicată și sufletul înălțat, că doar suntem
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
vocea, dar nu răzbătea până la mine. În cele din urmă, l-am văzut pe proprietar încuviințând fără tragere de inimă. După aceea a luat-o pe drumul de faleză, către est. Deși era cald, bărbatul purta costum și cravată și pășea repede, cu spatele drept, privind doar în față. În mâna stângă ținea punga de plastic cu săpunul de rufe. Buzunarul de la sacou îi stătea umflat de la plicurile cu medicamente. Din când în când, punga cu săpunul lovea câte un trecător
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
de insule, dar cele pe care veți reuși să le străbateți vă vor lăsa fără răsuflare. Și de istoria acestor locuri se leagă un nume celebru al istoriei mondiale - în 1492, când Christofor Columb a descoperit Lumea Nouă, acesta a pășit prima dată pe insula San Salvador, în estul insulelor Bahamas. Turistul care ajunge pentru prima dată în Bahamas își dă seama chiar de la sosire că, de fapt, a dat de nenumărate destinații. Între cei doi poli, insulele Grand Bahama și
Agenda2005-34-05-tursim () [Corola-journal/Journalistic/284114_a_285443]
-
Petrec mult timp împreună, chiar se vizitează acasă. Asta e bucuria pe care o avem la șapte ani de la deschidere. Conflicte sunt întotdeauna, dar atunci când vezi că femeia cu care ai stat de vorbă într-un moment de criză îți pășește pragul cu copilul în brațe, ai cea mai mare satisfacție. Relația mamă-copil e cea mai puternică. O spun cu toată convingerea, și ca mamă, pentru că am doi băieți, dar și ca specialist, observând reacția pacientei atunci când vede pe ecranul ecografului
Agenda2005-41-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284307_a_285636]
-
eu aici, printre necunoscuți? Cu greu m-am putut abține să nu fac cale-ntoarsă. Sala se afla tocmai la capătul coridorului. Dinăuntru se auzeau glasuri, râsete, o bună dispoziție generală plutea în aer. Sosise clipa adevărului. Ținându-mi respirația, am pășit înăuntru. Elevii conversau mulțumiți. M-am așezat pe un loc liber și am început și eu o discuție cu colega mea de bancă. Brusc s-a făcut liniște. Intrase profesoara. Nu era o persoană sobră, pretențioasă și neîndurătore, ci o
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
ilegal din România în Serbia, pe raza localității Vatin. Filiera a fost destrămată în mai 2004, când oamenii legii au supravegheat toate mișcările traficanților și i-au prins în flagrant când mai aveau doar câteva sute de metri până la a păși pe teritoriul sârbesc. Atunci ei se pregăteau să treacă peste frontieră patru cetățeni turci, care s-au ales și ei cu o condamnare la patru luni de închisoare pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, pronunțată de Tribunalul Timiș. Sentința
Agenda2005-26-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283868_a_285197]
-
magazinului comercial au fost plantați cca 250 de puieți de brad proveniți din pepiniera lui moș Gheorghe“. (Drapelul Roșu din 1 martie 1980). „«La doi pași, orașul» de Iosif Costinaș. Un reușit spectacol... Cineastul și publicistul timișorean Iosif Costinaș a pășit, cum se spune cu dreptul pe scena Teatrului Național, piesa sa de debut: «La doi pași, orașul» repurtând un binemeritat succes public“. (Drapelul Roșu din 2 martie 1980). 5 an i „Cetățeni de onoare ai Timișoarei. În ședința din data
Agenda2005-09-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283423_a_284752]
-
la ușă” zilnic. Dacă în ele găsim ceea ce ne interesează, îi jurăm „credință” publicației respective. Oameni cunoscuți și necunoscuți sunt alături de noi și pentru ei merită să muncim și să trăim. Aceste idei mi-au venit în minte atunci când am pășit în redacția săptămânalului „Agenda”, care se pregătea de sărbătoare. În 11 februarie, publicația, care este preferata multora, împlinește 15 ani. Este o aniversare care dă prilejul de rememorare a drumului parcurs și poate chiar a momentelor nostalgice. Zoltán Kovács, fondatorul
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
spaniolilor, austriecilor și a Confederației germane au transformat orașul într-unul dintre cele mai puternice așezări din lume, motiv pentru care a fost denumit și „Gibraltarul Nordului”. Urmele acestui trecut istoric zbuciumat s-au păstrat până în prezent, iar turiștii care pășesc pe acest pământ rămân impresionați de cazematele din Luxemburg, de Promontoriul Bock, de Bastionul Beck, Fortul Thüngen, Citadela „Sf. Duh” ș.a.m.d. Meterezele fortăreței și impresionantul oraș vechi din Luxemburg se bucură de popularitate internațională, iar din 1994 sunt
Agenda2005-18-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283649_a_284978]
-
după judecată, învierea. Va fi și răsplată și iertare, dar va fi și pedeap-să. Judecata nu va fi a lui Dumnezeu, pentru că i-a încredințat-o Fiului Său. În timpul ce ne-a mai rămas, să luăm aminte: să încercăm să pășim pe calea cea dreaptă, să-L căutăm și să-L găsim pe Dumnezeu, cu iubire, cu gândul la învierea care va veni și la nemurire. D. M. Spovedania dinaintea Învierii Printre ritualurile care se împletesc cu marea sărbătoare a Învierii
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
ce aducea a mâzgălitură. -Mergem, știu unde este. -În capul străzi Mihai a semnalizat stânga apoi a întors mașina pe sensul giratoriu. -Uite magazinul este acolo, să oprim, aici este un loc de parcare. Au coborât din mașină , apoi au pășit pe trotuarul pavat cu piatră cubică, multă uzată de trecerea anilor și a oamenilor , era un cartier muncitoresc cu blocuri înalte de 8 etaje, la parterul blocurilor erau: magazine, ateliere destinate diferitelor confecții, frizerii și coafuri, după câțiva pașii au
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
spre Cel ce este Împărat Și-aduce mulțumiri prin cântec căci totul ește minunat! Osana...slavă și mărire Celui ce viața Și-a vertfit La Golgota...pe lemnul crucii să pot fi astăzi mântuit.... Ce ne-a iubit fără hotare, pășind prin moarte și prin chin... Glorificat să fii Isuse...Stăpân și Mielule Divin! Referință Bibliografică: Omagiu divin...de sărbătoare / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Luca
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
de ea m-ascund, chiar dacă astăzi știu, că n-ai să mă mai vezi, dar ce să fac cu timpul, ‘e’- atât de greu și crunt? Rămas-am vagabond, prin clipele ce trec rătăcesc pe-o cale, de soartă desfrunzită, pășesc încet timid, cu-al sorții gând discret, sperând să te-ntâlnesc, odată fericită... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Rămas-am vagabond... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1926, Anul VI, 09 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
RĂMAS-AM VAGABOND... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384862_a_386191]
-
babei care mi-a ținut o clipă coșul încărcat. Unii colegi și-au găsit un loc de muncă în cămin. Unii la atelierul de tâmplărie, alții la atelierul de croitorie sau de pictură. Eu am lăsat în urmă totul. Am pășit totuși optimist spre poarta largă a lumii. Mă gândeam că las în urmă neînțelegerile, situațiile nearmonioase dintre fata moșneagului și fata babei și pășesc mai departe pentru a găsi soluții de ieșire din orice stuație dificilă. Ajuns în fața porții, în fața
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
tâmplărie, alții la atelierul de croitorie sau de pictură. Eu am lăsat în urmă totul. Am pășit totuși optimist spre poarta largă a lumii. Mă gândeam că las în urmă neînțelegerile, situațiile nearmonioase dintre fata moșneagului și fata babei și pășesc mai departe pentru a găsi soluții de ieșire din orice stuație dificilă. Ajuns în fața porții, în fața libertății, picioarele mi s-au împietrit și am găsit un sprijin în această bancă. Câte un trecătot milos îmi mai dă din când în
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
suporta. Până la urmă știu ce am de făcut. O să las în urmă clădirea ce mi-a fost adăpost, mamă și tată, banca ce m-a găzduit câteva zile, o să ascult notele ploii de vară și o să fiu asemenea ei, o să pășesc spre necunoscut cu încredere. Astăzi poate o să car câteva bagaje și primesc un colț de pâine, mâine pun câteva cărămizi la vreo construcție, dar poimâine o să am propria mea colibă unde să pun capul liniștit, netulburat de nimeni. Totul este
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
învățământul și ministerele nu vor conștientiza că cea mai importantă problemă în biata noastră societate este Omul, vom rămâne cu toții în sfera incertitudinii și sărăciei materiale și spirituale. Dacă trebuie luptat pentru ceva, acel ceva este Omul. Statul, înainte de a păși pe calea reformelor politice, administrative, economice sau de învățământ, trebuie să-și definească propria viziune despre om. Altminteri noi nu știm cui se adresează politicienii noștri și pentru cine luptă. Mi-aș dori ca discuțiile despre om în sine să
LIBERTATE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384910_a_386239]
-
primit în cadrul ei cu toată dragostea, înțelegerea și răbdarea și să nu uite faptul că timpul trece foarte repede, dar că trebuie să-și aducă aminte de școala și profesorii ce i-au învățat unde, când și cum trebuie să pășească în viață, având parte de ajutorul, înțelepciunea, maturitatea, experiența și exemplul acestor oameni care se comportă atât de normali și de discreți și cărora noi le datorăm atât de mult încât oriunde și oricând, ne simțim în fața lor, sau ar
ÎMPLINIREA A DOUĂZECI ANI DE LA ABSOLVIREA LICEULUI TEORETIC „LUCIAN BLAGA” DIN MUNICIPIUL ORADEA (1996 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384913_a_386242]
-
Articolele Autorului Să știi, că ne vom întâlni , Pe străzile luminii, Pe sub copacii de argint , Cu frunzele de vânturi . O sa te-astept tăcută , Ca un înger , O să-mi cunoști privirea Și râsul cristalin . Să știi , că ne vom întâlni ! O să pășesc zglobie , Cu pletele în vânt. În mână voi purta Un fir de lilic. Ai să-mi cunoști mirosul De primăvară verde , De lacrima de roua , Ce-mi curge pe obraz . Referință Bibliografica: Ne vom întâlni / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare
NE VOM INTALNI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384924_a_386253]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > CRUCEA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, E ostenit, e singur, e pribeag... Înconjurați de vină și păcate Mereu îl răstignim pe CEL MAI DRAG. Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, Iar dragostea nemărginit-a LUI O răsplătim punând de spini cunună
CRUCEA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384960_a_386289]
-
CRUCEA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, E ostenit, e singur, e pribeag... Înconjurați de vină și păcate Mereu îl răstignim pe CEL MAI DRAG. Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, Iar dragostea nemărginit-a LUI O răsplătim punând de spini cunună, Rănindu-i mâna sfântă cu un cui. Cand poartă noastră e mereu închisă Pentru CEL BUN și veșnic pământean, Să-l așteptăm creștinilor în
CRUCEA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384960_a_386289]
-
și veșnic pământean, Să-l așteptăm creștinilor în ușă, Să-i ridicăm povară de alean. Cand poartă noastră e mereu închisă N-avem de dat, avem doar de luat... Mă-nchin la Dumnezeu cu umilință... Ce-a devenit divinul aluat? Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, La suferință LUI smerit mă-nchin, Purificat voi cernea-a mele fapte Gustând din TRUPU-I, pâine, vers și vin. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografica: CRUCEA / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CRUCEA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384960_a_386289]