3,706 matches
-
de tristețe, are subtextul culorii, care nu-ți îngăduie să aluneci spre melancolie. Dragostea de a fi, de a exista, dincolo de trecerea timpului, deasupra sa, fie și măcar prin amintirea unei lumi ce-a fost, dă lumini de bucurie sufletului păcătos de nostalgic. Iar dacă afirm că meșteșugul pictoriței ne înfioară și ne satisface setea de frumos, prin universul artistic al expresivității cromatice, al pastei pline și pregnante, al îmbinării armoniase a „petelor de culoare”, al contra-punctelor și liniilor și luminilor
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
va mai lua bucuria. Dar chiar și acum trăiți împreună. Atâta doar că ea a trecut în altă cameră și a închis ușa în urma ei... Iubirea duhovnicească nu este împiedicată de separarea vizibilă." Despre taina morții. Moartea dreptului și moartea păcătosului Biserica Ortodoxă învață că moartea este "despărțirea sufletului de trup"; odată această despărțire săvârșită, trupul este dat pământului și putrezește. Așadar, ultima menire a omului pe pământ este moartea, despre care Sfânta Scriptură mărturisește astfel: " Și se va întoarce țărâna
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
cele rele apleacă cumpăna prea mult în partea stângă, atunci judecata cea mai dreapta rostește hotărârea în funcție de păcate. Acestea sunt condițiile, criteriile și împrejurările ce însoțesc moartea omului. Mântuitorul nostru Iisus Hristos, vorbind de moartea dreptului și de cea a păcătosului, a formulat câteva linii generale pentru aceeași idee, spunând că moartea păcătosului este cumplită, pe când cea a dreptului este frumoasă. "Nebune, întru această noapte ți se va cere sufletul tău. " (Luc.12, 20), a zis El despre cel dintâi, în timp ce
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
mai dreapta rostește hotărârea în funcție de păcate. Acestea sunt condițiile, criteriile și împrejurările ce însoțesc moartea omului. Mântuitorul nostru Iisus Hristos, vorbind de moartea dreptului și de cea a păcătosului, a formulat câteva linii generale pentru aceeași idee, spunând că moartea păcătosului este cumplită, pe când cea a dreptului este frumoasă. "Nebune, întru această noapte ți se va cere sufletul tău. " (Luc.12, 20), a zis El despre cel dintâi, în timp ce al doilea va fi dus de îngeri în sânul lui Avraam. (Luc
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
dreptului: "Drepții și asceții se bucură în clipa morții, având înaintea ochilor faptele nevoinței lor, privegherile, posturile, rugăciunile, lacrimile; sufletele lor simt o mare bucurie când sunt chemate să iasă din trup și să reintre în repausul lor veșnic.". "Moartea păcătosului este cumplită ." (Ps. 33, 21) - este însăși mărturisirea Cuvântului lui Dumnezeu. Și pentru ce? Cugetați bine la ce vrea să zică păcătosul. Păcătosul este acela ce încalcă Legea lui Dumnezeu și disprețuiește poruncile Sale. După cum virtutea, reflectându-se în conștiință
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
o mare bucurie când sunt chemate să iasă din trup și să reintre în repausul lor veșnic.". "Moartea păcătosului este cumplită ." (Ps. 33, 21) - este însăși mărturisirea Cuvântului lui Dumnezeu. Și pentru ce? Cugetați bine la ce vrea să zică păcătosul. Păcătosul este acela ce încalcă Legea lui Dumnezeu și disprețuiește poruncile Sale. După cum virtutea, reflectându-se în conștiință, produce în aceasta o bucurie cerească, tot așa și păcatul face să se nască în suflet frica răspunderii. Moartea sufletului păcătos este
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
mare bucurie când sunt chemate să iasă din trup și să reintre în repausul lor veșnic.". "Moartea păcătosului este cumplită ." (Ps. 33, 21) - este însăși mărturisirea Cuvântului lui Dumnezeu. Și pentru ce? Cugetați bine la ce vrea să zică păcătosul. Păcătosul este acela ce încalcă Legea lui Dumnezeu și disprețuiește poruncile Sale. După cum virtutea, reflectându-se în conștiință, produce în aceasta o bucurie cerească, tot așa și păcatul face să se nască în suflet frica răspunderii. Moartea sufletului păcătos este tragică
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
zică păcătosul. Păcătosul este acela ce încalcă Legea lui Dumnezeu și disprețuiește poruncile Sale. După cum virtutea, reflectându-se în conștiință, produce în aceasta o bucurie cerească, tot așa și păcatul face să se nască în suflet frica răspunderii. Moartea sufletului păcătos este tragică, fiindcă, în chiar momentul ieșirii sale din trup, este luat de îngerii răului, pe care i-a servit, când era pe pământ și cu care, împreună cu ceilalți păcătoși, el va trebui, din acel moment, să se unească în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
face să se nască în suflet frica răspunderii. Moartea sufletului păcătos este tragică, fiindcă, în chiar momentul ieșirii sale din trup, este luat de îngerii răului, pe care i-a servit, când era pe pământ și cu care, împreună cu ceilalți păcătoși, el va trebui, din acel moment, să se unească în veșnicie. Iată ce spune Sfântul Macarie Alexandrinul despre moartea păcătosului: Când sufletul păcătosului părăsește trupul, se produce un mare mister. O haită de demoni și de puteri întunecate înconjoară sufletul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
trup, este luat de îngerii răului, pe care i-a servit, când era pe pământ și cu care, împreună cu ceilalți păcătoși, el va trebui, din acel moment, să se unească în veșnicie. Iată ce spune Sfântul Macarie Alexandrinul despre moartea păcătosului: Când sufletul păcătosului părăsește trupul, se produce un mare mister. O haită de demoni și de puteri întunecate înconjoară sufletul ducându-l în teritoriul lor. Și nu trebuie să ne mirăm de aceasta. Dacă omul, fiind încă pe pământ, le-
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
de îngerii răului, pe care i-a servit, când era pe pământ și cu care, împreună cu ceilalți păcătoși, el va trebui, din acel moment, să se unească în veșnicie. Iată ce spune Sfântul Macarie Alexandrinul despre moartea păcătosului: Când sufletul păcătosului părăsește trupul, se produce un mare mister. O haită de demoni și de puteri întunecate înconjoară sufletul ducându-l în teritoriul lor. Și nu trebuie să ne mirăm de aceasta. Dacă omul, fiind încă pe pământ, le-a dat ascultare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
cei care au plecat din această lume nu-și mai pot schimba starea de dincolo. O singură scăpare mai este. Aceasta ne este arătată în „Mărturisirea Credinței Ortodoxe”, în care se spune: „Credința ne învață că un mare număr de păcătoși care s-au căit în clipa de pe urmă sunt scăpați din Iad, prin rugăciunile și milosteniile celor vii”. Prin rugăciunile celor vii înțelegem: rugăciunile preotului la Sfânta Liturghie, rugăciunile noastre pentru răposați, parastasele pentru pomenirea celor decedați și pomelnicele morților
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
să renunțăm la o parte din viață? Ortodoxia nu ne silește nimic. Faptele pe care le facem sub înrâurirea ei sunt fapte firești, care nu ne mutilează viața - pentru că viziunea acestei vieți e schimbată. Un ortodox poate fi ascet sau păcătos. Ce însemnătate poate avea faptul acesta? Experiența religioasă, dragostea către Hristos - râmâne aceeași. Așadar, orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox. Poate lucrul acesta se va împlini târziu, spre sfârșit de viață tristă. Dar se va
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
mai ales acum după recâștigarea libertății cuvântului - să aducă laude înălțătoare și slăvitoare lui Dumnezeu, evocări ale frumoasei tradiții a sărbătorilor creștine, dar și rugăciuni sau adevărate confesiuni în care sunt dezvăluite toate frământările, greșelile, rătăcirile, tot zbuciumul sufletului omenesc păcătos, cu care - la cine aleargă să fie ajutat să meargă spre desăvârșire? La Cel fără Început și Sfârșit, la Cel ce trăiește înafara Timpului, la Creatotul Universului, care sub Chipul Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul și Sfântul Duh) la care s-
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
Ciclul acesta se repetă în fiecare an. Reținem că pentru a obține planta, adică spicul de grâu și acesta să trăiască, a trebuit ca bobul de grâu din pământ să putrezească, să moară. Același fenomen se întâmplă și cu omul păcătos care dorește să se schimbe, să ducă o viață autentic creștină și să urmeze calea mântuirii. Acesta trebuie să omoare pasiunile, simțurile și patimile din el. Numai omorând omul pasional, omul păcătos din el va putea naște un alt om
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
moară. Același fenomen se întâmplă și cu omul păcătos care dorește să se schimbe, să ducă o viață autentic creștină și să urmeze calea mântuirii. Acesta trebuie să omoare pasiunile, simțurile și patimile din el. Numai omorând omul pasional, omul păcătos din el va putea naște un alt om - omul spiritual - care treptat va ajunge să renunțe la cîrje sau baston, reușind să meargă singur pe calea perfecțiunii. A porni de la întrebări filosofice care presupun că pentru a ajunge la Adevăr
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
apasă pe o pernă cu mii de ace, iar picioarele desculțe se transformau în saboți de lemn pe care-i târa după el cu mare greutate. Răceala i se cuibărise în oase, că dârdâia ca piftia. Cam din vara aceea păcătoasă a-nceput totul, iar junghiurile dureroase s-au declanșat în toamnă, după câte-și aduce aminte de acel an blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
de foame”. Am simțit că o mână nevăzută m-a lovit în moalele capului și mi-am rugat moartea, dar sărăcuța... m-a ocolit de-atâtea ori. O, dar nici eu nu am vrut cu adevărat să părăsesc lumea asta păcătoasă, că puteam foarte bine să-mi zbor creierii cu un glonț... după ce-o trimiteam și pe ea lângă el. Acum sufăr, dar nu-i nimeni vinovat, eu mi-am făcut-o cu mâna mea”. O altă împunsătură ca de
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
mi-a fost gândul, și m-am condamnat singură de ce-am făcut. Te-am așteptat să te-ntorci și m-am rugat seară de seară la sfânta Fecioară să te apere și să-ți dea sănătate, să te ierte, păcătosule!... În cei șapte ani cât ai fost prizonier nu mi-am ridicat măcar privirea spre alt bărbat, speram și credeam că trăiești, chiar dacă cei de la primărie mă înștiințaseră că ai fost dat pe ordinul de front ca dispărut. Mi-a
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
piept ca un cârlig dureros. De ce taci, bestie! Răspunde! Ți-a pierit glasul?... - ...Leană, sunt multe pe care ar trebui să le afli, dar cui ar mai folosi? - Atunci fă bine și mergi la părintele Ilie Rădulescu și spovedește-te, păcătosule! Pentru o fracțiune de secundă i-a apărut în fața ochilor Leana, care era îmbrăcată în rochia albă de mireasă, iar în spatele ei ardea o singură lumânare de cununie, care se stinse cu un sfârâit dureros, iar o umbră a acoperit
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
apărut în fața ochilor Leana, care era îmbrăcată în rochia albă de mireasă, iar în spatele ei ardea o singură lumânare de cununie, care se stinse cu un sfârâit dureros, iar o umbră a acoperit fața Lenei. - Tu-mi spui dacă sunt păcătos!?... și a vrut s-o prindă de mână. Din acel moment n-a mai auzit glasul Leanei, dar s-a hotărât: „Cum se face ziuă, merg la preot și mă spovedesc. Îi voi mărturisi totul: crima pe care am comis
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Articolele Autorului Luna scrie lumii povești prin razele condeielor înmuiate în lacrima dorului pe fereastre deschise. Cuvântul cernit freamătă și se înalță... e înțeles doar de El și el. O rog să scrie și povestea mea, povestea în care eu, păcătoasa, am furat o stea de pe cer și am grijă ca nu cumva, să se stingă în palma mea. Taina umbrei sufletu-mi va fereca. Referință Bibliografică: Taina umbrei / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul II, 02
TAINA UMBREI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347024_a_348353]
-
și modela după bunul plac. Îmi este din ce în ce mai greu de ceva timp încoace să reînvăț a privi oamenii în ochi. E un exercițiu personal aproape imposibil, pe care mi-l asemuiesc cu un adevărat canon creștin dat de preot unui păcătos râvnitor la mântuire veșnică. Mă străduiesc din răsputeri să fac așa ceva tocmai pentru că în fața mea încerc să îmi închipui că am o Ființă umană reală și vie, iară nu copia înfiorătoare a vreunui monstru gigantic din carne și oase învățat
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
din lăuntrul tău, cel mai bun mijloc de a contura tu însăți (însuți) ca ființă cu rațiune și afect ce te afli o reprezentare aproape de completitudine imagologică a lumii în care te străduiești să exiști. Ca sfânt sau ca simplu păcătos. Destinul personal este, până la urmă, o semiotică destul de greu de deslușit încă pentru fiecare dintre noi. Împletirea aceasta greoaie și frumoasă, în același timp, de itinerare distincte, însă omogenizate de-a lungul timpului între ele (pare o contradicție, dar nu
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
răbdare și cu dragoste, deși mulți nu văd sau se fac că nu văd acest lucru. - Părinte Nicolae, cum găsiți societatea românească, la 22 de ani de la evenimentele din decembrie 1989? - În Biserică, ușile sunt deschise, întotdeauna, pentru toți oamenii - păcătoși sau mai puțin păcătoși. Oricum ar fi omul, el este făptura Lui Dumnezeu, iar Mântuitorul Iisus Hristos întărește poruncile care au fost date de Dumnezeu prin Moise, „Să-l iubești pe aproape tău ca pe tine însuți". Toate aceste porunci
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]