2,887 matches
-
a sfârșit"; "nimic nu se întâmplă cu mine"), iar credința s-a pierdut ("Dumnezeu nu se vede."). Chinuit de amintire sau, din contră, de uitare, poetul e prins pe rând în "plasa de sârmă a privirilor" sau "în pânza de păianjen a iubirii". Uzate în eterne formulări despre o dragoste în care poetul nu e înțeles, despre rostul pierdut al vieții și eterna toamnă cu frunze ruginite, anotimp al tristeții și deznădejdii, cuvintele nu-și mai înalță emoția din pagină, interogațiile
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
copilărește. "Cum știu cei de la televizor că mîine va fi vreme frumoasă sau urîtă? Omul de la televizor știe că mîine plouă, că are un bilet și citește. Biletul i l-a scris mama lui", " De ce au cruce pe spate unii păianjeni? Unii păianjeni au cruce că ei sunt popa la păianjeni", "Care este diferența dintre restaurant și cantină? La cantină mănîncă muncitorii, la restaurant mănîncă hoții", " Vata se folosește în Sahara sau la Polul Nord? La Polul Nord sau în Sahara se folosește
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
știu cei de la televizor că mîine va fi vreme frumoasă sau urîtă? Omul de la televizor știe că mîine plouă, că are un bilet și citește. Biletul i l-a scris mama lui", " De ce au cruce pe spate unii păianjeni? Unii păianjeni au cruce că ei sunt popa la păianjeni", "Care este diferența dintre restaurant și cantină? La cantină mănîncă muncitorii, la restaurant mănîncă hoții", " Vata se folosește în Sahara sau la Polul Nord? La Polul Nord sau în Sahara se folosește altfel de
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
vreme frumoasă sau urîtă? Omul de la televizor știe că mîine plouă, că are un bilet și citește. Biletul i l-a scris mama lui", " De ce au cruce pe spate unii păianjeni? Unii păianjeni au cruce că ei sunt popa la păianjeni", "Care este diferența dintre restaurant și cantină? La cantină mănîncă muncitorii, la restaurant mănîncă hoții", " Vata se folosește în Sahara sau la Polul Nord? La Polul Nord sau în Sahara se folosește altfel de vată: la Polul Nord este zăvata și în Sahara
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
Minerva Chira Vântul Bocet de apă disperată - marea aprinde ruguri în adîncuri întind mîna după o rază Păianjenul crede că e pentru urzire Se-aude respirația oglinzilor înfiorate de nori purtați cu privirile tale Peste Panorama Borodino Mă atinge cineva care a stors seve în Piața Roșie sau sînt instalațiile electrice care au folosit firele de păr în locul
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
lucrurile din casa lor, alcătuindu-se bizar din trecut și prezent, incert și dezechilibrant. Ca să ajungi la esența neputințelor și a dramelor, a revoltei trebuie să dai la o parte amestecul de obiecte, amintiri și obsesii, să înlături pînza de păianjen care le-a acoperit. La fel face și Artur. Undeva în spatele scenei, într-un ungher slab luminat, încremeniți în rutina gesturilor și obiceiurilor, prinse în țesătura păianjenului, Eleonora, Eugenia, Eugeniusz și Edek joacă, la o măsuță, cărți. Această atitudine brutală
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
la o parte amestecul de obiecte, amintiri și obsesii, să înlături pînza de păianjen care le-a acoperit. La fel face și Artur. Undeva în spatele scenei, într-un ungher slab luminat, încremeniți în rutina gesturilor și obiceiurilor, prinse în țesătura păianjenului, Eleonora, Eugenia, Eugeniusz și Edek joacă, la o măsuță, cărți. Această atitudine brutală a tînărului Artur este, de fapt, momentul în care experimentul își face loc, se însinuează în disputa dintre generații, în discurs și replici. Nonconformismul lui Stomil și-
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
E un Dumnezeu veterotestamentar, autor al Genezei grandioase în pofida veșmintelor Sale pătate de sînge. Purtător inclusiv al mirabililor germeni de iubire: „Și ecoul iubirii care ne încălzește pîntecele/ și pune oasele în mișcare/ e tot un rest de la facerea lumii” (Păianjenul). Discursul lui Adrian Alui Gheorghe e un manifest demn de mare interes al revitalizării poeziei actuale. Adrian Alui Gheorghe: Cucuta, Postfață de Mircea A. Diaconu, TipoMoldova, 2011, 468 pag.
Un manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4589_a_5914]
-
importați de Dan Matei Aghaton. La doi ani după această operațiune, pe litoral au început să înțepe niște gîngănii nemaivăzute la noi, de intră lumea în spital din cauza lor. Ba unii au și murit de pe urma înțepăturilor. Te pomenești că gîngăniile - păianjeni sau ce-or fi - or fi venit împreună cu palmierii lui Agathon, ca pasageri clandestini în România? Veți spune, poate, că asta e o răutate gratuită, fiindcă bîzdîgăniile cu pricina ar fi trebuit să înțepe încă de anul trecut. Nu-i
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
fi venit împreună cu palmierii lui Agathon, ca pasageri clandestini în România? Veți spune, poate, că asta e o răutate gratuită, fiindcă bîzdîgăniile cu pricina ar fi trebuit să înțepe încă de anul trecut. Nu-i așa. Mai întîi trebuia ca păianjenii, scorpionii, ce-or fi ei, să se înmulțească și să se răspîndească încît să ajungă și în calea nefericiților pe care i-au băgat în spital. l Revenind însă la pana de curent din America și la donația ambasadorului Michael
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
aventuroase idile cu o mică Evă; filonul epico-dramatic este pus în slujba aceluiași fastuos spectacol poetic, spre a-i nuanța emoția și patosul oniric: "ŤO misiune scandaloasăť mi-a zis mica Evă/ când am revenit la Onești și-n apartament/ păianjenul blond i-a șoptit la ureche:/ ŤAzi acasă nu te mai duciť./ Arătându-i culcușu-n tavan: leagănul unei cruci". Pelerin între lumi, între real, tărâmul spiritual al morții și artelor, Gheorghe Izbășescu are obsesia unui sfârșit mereu amânat prin recurs
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
aleargă spre casă. Și iepuri. Și mii de studenți/ peste podul fără apă sub el și bibliotecile prinse-n rețeaua/ uitărilor/ repetitive: totul acasă se-toarce: dar povestind?/ (între timp /întîmplarea începe să se numească internet și o plasă de/ păianjen se-ntinde și-n loc de nume-n botez numere ni se/ alocă și/ nouă și senei și podului și morților: dar să fim împăcați:/ șandrei și raluca așteaptă acasă în căutarea acaseiț/ să credem în cavalerism și onoare în
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
e un ciclu de proze cu distorsiuni onirice despre partea cea mai tare a Balcanyei, lipsa de discernământ: „colectează orice, ca un depozit en gros”. Hingherul, vânător și ucigaș de vise rele, gândește „învârtejit” și vede lumea ca pânză de păianjen ori tapiserie lipsită de sens, sub un soare spectral și o ceață care „miroase a ceva amărui”. Reapar, în final, Scardanelli și gheara sa, aceasta din urmă prelungire cârcotașă, eflorescență himerică, jonglând cu măști și roluri, exasperată de bogata sa
(Auto)portret cu himere by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4928_a_6253]
-
-mi seamănă. Dar sunt și mulți intelectuali care mă tratează cu cele mai rele adjective pentru stilul care prezintă dificultăți pentru ei. Fără îndoială, există în romanele tale tema incomunicabilului, viața ca hypnoză și o țesătură lirică precum pânza de păianjen. Dar această țesătură perfectă și complicată se desface în secrețiile constructive ale pânzei. E o problemă de bază. M-am întrebat mereu de ce. Asta nu are răspuns. Seamănă cu un haos asupra căruia revin mereu. Într-o parte e religia
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
am oferit? Prietene, sângele-agitându-mi inima, Teribila-ndrăzneală a unei clipe de capitulare Ce un veac de prudență n-o poate retrage Prin asta, și numai asta existat-am Ceea ce nu e de găsit în necrologuri Sau în amintiri țesute de păianjenul filantrop Sau sub sigilii sparte de firavu-avocat În camerele noastre goale DA Dayadhvam: Am auzit cheia Cum se întorcea în ușă o dată, doar o dată Ne gândim la cheie, fiecare-n a lui închisoare Gândindu-ne la cheie, fiecare își confirmă
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
uși/sau se târăsc în întunericul nopții,/ tot felul de yale, de valize,/ de seifuri și lăzi vechi de zestre,/ pe bază de chei/ sau de cifru, apelând la firul de păr/ la firul de iarbă/ sau la cel de păianjen." Altă dată traseul urmat - destul de neatent - este cel al parabolelor zen. Numai că fără concizie, fără simplitate și - în definitiv - fără surpriză. Bătrânul Feofan stând la lungi palavre cu un copilandru pescar și întor-cându-i vorbele. De-a dreptul nefiresc: "Cum
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
acum l-ar vedea/ Îl întreabă:/ - Ai venit și tu să stai cu mine,/ Căpătîiule?// - Da!/ Trebuie să fie cineva lîngă tine/ În ceasurile astea,/ Fiindcă ești tare bolnav.”. Peste cîteva pagini, parcurgem capodopera Scară la cer: „Un fir de păianjen/ Atîrnă de tavan,/ Exact deasupra patului meu.// În fiecare zi observ/ Cum se lasă tot mai jos./ Mi se trimite și/ Scara la cer / zic,/ Mi se aruncă de sus!// Deși am slăbit îngrozitor de mult,/ Sînt doar fantoma celui ce
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
lasă printre stele,/ Mereu tot mai înceată, mereu tot mai aproape/ E ridicarea blîndă în cer a pleoapei mele.// Se pierd în noapte stele sub ochiul meu ce urcă/ Încet spre ochiul umbrei din cerul ce se lasă/ Ca un păianjen negru și nesfîrșit de mare/ În lumea pămînteană ca-n propria lui plasă" (Ca ochiul moartei tale). Sau sub semnul unei putrefacții universale, într-un bacovianism reluat în cadrul țărănesc (așa cum Doinaș n-ar putea fi înțeles fără antecedența conceptuală a
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
care trece autorul au o tentă romanescă cu accente macabre: la moartea tatălui face dragoste cu soția chiar în camera în care, pe năsălie, cadavrul aștepta zorii spre a fi îngropat, iar altădată se urcă pe un bloc ca un păianjen, intră pe fereastră în camera iubitei, pentru ca ea să-i întindă un flacon în care plutea, în formol, embrionul avortat al amorului lor. E o lume contorsionată și disperată, care își caută scăparea într-un amestec de elevație intelectuală și
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
de la Smyrna din 1922, cînd minoritatea greacă a fost decimată și alungată de trupele lui Atatürk. Se menționează că primul caiet al Enciclopediei ar fi apărut în 1928 la Neochori, rod al sîrguințelor lui Eleni care se simțea ca un păianjen fără picioare (metafora textualistă este flagrantă). Această infirmitate imaginară este compensată prin antrenarea în activitatea de elaborare a enciclopediei a mai multor vechi prietene, risipite și ele în cele patru colțuri ale lumii, doamne cultivate, în vîrstă (comparabile cu niște
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
intelectuală românească, inclusiv pe social-democrați, și va condamna mineriadele în aceiași termeni în care a făcut-o regretatul Sergiu Cunescu. Deocamdată - și nu am speranțe că lucrurile se vor schimba - PSD este centrul de comandă al unei teribile plase de păianjen care a cuprins toată țara tinzând să o stăpânească în fapt sub aparențe democratice. Ne aflăm într-o bătălie politică crucială pentru viitorul țării. Spre a putea distruge definitiv vechiul regim este necesară convergența tuturor forțelor care vor redresarea noastră
Metamorfoze by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11357_a_12682]
-
ții minte mereu mireasma de vis/ a ierbii pălite de soare// acolo în munți va fi s-adormim/ țesut pat de sticlă ne cere/ cu tine petrec mesteceni-aluni/ în umbra lor verde de miere// se va fi-nvelit sfințit de polen/ păianjenul casei acum/ ții minte un cal înclină-te-n gînd/ spre blînda lui umbră de fum// feuda cu flori ca-n straniu căuș/ coboară spre micile stînci/ rîzînd mă gîndesc în fîntînă să cad/ crezînd că-am murit să mă
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
în "clipa cea repede ce ni s-a dat" și înțeleg să muncească în spiritul unei tradiții, fără foloase evidente și imediate. Clasa de mijloc, atît de necesară însănătoșirii climatului social, economic, dar și politic, e ca o pînză de păianjen: nu poți să spui că lipsește dar nici că există... Care mai poate fi "speranța noastră de îndreptare"? Răspunsul e limpede. Este vorba tot de muncă, de lucrul bine făcut, chiar dacă astăzi pare inutil, de educarea copiilor noștri în acest
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
o amăgire? Teama i se risipi și începu să se simtă aproape nepăsătoare. Da, plec cu el. O să mă botez..." O voce batjocoritoare parcă țâșnise din adâncul ei, ca și cum ar fi stat acolo la pândă pe o pânză demonică de păianjen. împinse într-o parte bancheta, deschise ușa cu atenție, ca să nu scârțâie, și coborî treptele în vârful picioarelor. "Dorm, dorm cu toții", un râs i se înăbuși în gâtlej. "Mă strecor tiptil ca un hoț. Precis că el nu mai e
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
concret? Partea a treia vine să explice motivul pentru care Jack Spintecătorul, în loc să fi scăpat nepedepsit, a fost prins și spânzurat, iar odată cu această revelație, ni se oferă și cheia descifrării titlului. Harta timpului este, „un soi de pânză de păianjen, făcută din sfori colorate, de care sunt atârnate tăieturi din ziare”, dar care este rolul ei și mai ales cine se folosește de ea, prefer, din nou, să țin sub tăcere pentru a nu diminua cu nimic din plăcerea pe
Pe urmele timpului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5529_a_6854]